O vacanță în doi (neuroni) (P)

– Bărbate, i-am zis, plecăm într-o vacanță fabuloasă doar noi doi!
– Ăăăă… mă privea el cu ochi strălucind, incapabil de vreo replică în cuvinte, imaginîndu-și probabil scene fierbinți cu noi doi într-o barcă pe o mare infinită, doar noi doi, cu pielea bronzată și cocktailuri cu umbreluțe, vorbind despre factura la curent fără să ne întrerupă un copil sau chiar amîndoi.
– Ascultă-mă bine: tu și cu mine, singuri, vacanță!
– Nevastă, iar ai băut o bere?
– Omu’, hai că nu mai e mult. În 15 ani plecăm și noi doi singuri undeva, că n-or să mai vrea micii adorabili să se mai plictisească cu babacii.
– În 15 ani?
Orice licărire din privirea bărbatului vieții mele s-a stins.
– În 15 ani o să fiu un moș.
– Cu atît mai bine, n-o să mai ții minte cît de mult ne-a luat să plecăm într-o vacanță doar noi doi. Acestea fiind spuse, mîine mă duc la shopping de vacanță nebună! i-am mai spus, înainte să pornesc periuța electrică și să închid ușa de la baie.

A doua zi, am făcut fix asta. Am mers la mall să fac cumpărături ca și cum urma să plec într-o vacanță nemaivăzută, doar eu cu omul meu. Gata cu converșii, hainele moi și gențile în care îmi încape jumătate din casă plus niste scutece, să vină la mine pantofii cu toc, sandalele sexi, pijamalele din dantelă, rochiile elegante, pălăriile extravagante și poșetele în care nu încape nimic (dar sînt oh atît de frumoase).

Păi numai cu și despre copii, toată ziua? Gata, măcar și numai în plan să fac ceva doar pentru mine! M-am urcat în mașină și m-am dus direct în Mega Mall. Visam deja cum o să probez eu costume de baie a la Jackie Onassis, cînd m-am trezit că intru la Noriel. A naibii obișnuință!

printesa urbana megamall3

N-am ieșit bine dintre muțunachi și trotinete că m-am înfipt într-un DM. Că mi-am adus aminte că trebuie să iau șervețele de fund și… Ei, da’ ce-am, băi nene!

printesa urbana megamall4

Încă o escapadă mică la Dinoland și gata, cu forța m-a luat fotograful și m-a eliberat la etajul superior, unde eram în siguranță: aici nu sînt deloc magazine de copii.

printesa urbana megamall1

printesa urbana megamall2

Încet încet, plimbîndu-mă așa pe culoare, a început să-mi placă. Am pipăit materialele de la Stefanel, mereu mi-am dorit să-mi iau ceva de la ei, niciodată nu m-am convins să dau atîția bani pe niște haine (gorgeous, dar totuși, niște haine).

printesa urbana megamall16

Apoi am intrat la prietenii de la Depot 96, unde mereu găsesc ceva nemaipomenit. Trei vizite la cabină mai tîrziu, uitasem cum o cheamă pe prima mea născută (și-mi atîrnam o primă sacoșă pe mînă).

printesa urbana megamall12

printesa urbana megamall13

printesa urbana megamall14

printesa urbana megamall15

Am trecut și pe la pantofi, păi nu era păcat de gleznele mele să nu le privesc în niște pantofi cu toc auriu din cei din care n-am avut și nici n-o să am vreodată?

printesa urbana megamall7

printesa urbana megamall8

printesa urbana megamall9

M-am mai înveselit apoi. Am mai încercat niște șepci, pălării și ochelari, iar la final am poposit la Reserved, unde am și deșertat mare parte din portofel. La final, bonurile de cumpărături însumau puțin peste 500 de lei. Cu sacoșele burdușite și bonurile la vedere, am mai urcat un etaj. Acolo, pe un ponton care mă făcea să mă gîndesc la Antibe, unde-am petrecut acum un secol vacanța noastră perfectă de tineri căsătoriți, mă aștepta o tabletă pe care am primit să răzuiesc două premii. Aș fi putut cîștiga bilete WizzAir, mai bine că nu le-am cîștigat, nu cred că erau valabile 15 ani. Am avut noroc la o minge portocalie de plajă pe care Ivan o iubește și o intrare la iPlay pe care o s-o valorific cu Sofia. Una peste alta, a fost o excursie de două ore interesantă, o mini-vacanță nesperată în sine, la finalul căreia mi-era atît de dor de copii că m-am rătăcit de trei ori în căutarea liftului care duce la parcare.

printesa urbana megamall5

printesa urbana megamall6

printesa urbana megamall10

printesa urbana megamall11

printesa urbana megamall17

printesa urbana megamall18

printesa urbana megamall19

printesa urbana megamall20

printesa urbana megamall21

printesa urbana megamall22

printesa urbana megamall23

Cînd om avea și noi parte de vacanța noastră, n-am habar. Nici nu mi-o doresc foarte tare acum (somnul din ea, da, dar restul, hm, nu, nu mă grăbesc, e bine aici cu nasul în puii mei).

Ce am habar e că trebuie să vă spun și vouă despre campania Ia-ți vacanță la Mega Mall, în cadrul căreia puteți cîștiga pe loc unul dintre cele 20.000 de premii instant. Pînă pe 23 august, dacă vei cumpăra din Mega Mall produse de minimum 250 de lei, vei cîștiga garantat măcar un premiu. Pentru cumpărături de minimum 500 de lei, două premii. Peste 750 de lei, trei premii și tot așa. Mergeți cu bonurile sus la ultimul etaj, căutați ghereta albastră de vacanță și răzuiți de una, două, trei ori, în funcție de suma totală de pe bonuri. Printre premii se numără cinci bilete duble WizzAir pentru orice destinație, seturi de cosmetice Dove, jucării de plajă, tot felul de vouchere, șlapi, încărcătoare și o mulțime de alte lucruri utile în vacanțe.

Lista completă a premiilor și regulamentul complet al campaniei le găsiți aici.

În poze port multe lucruri dragi mie, majoritatea create de mame talentate:
– fustă din voal cusută de Isa Hăinuțe și culori
– bluză cu inimioare pe care o am de un deceniu, de la Miniprix
– platforme împrumutate de la Adriana
– traistă Daca vesel se trăiește unul altuia zîmbește, pictată manual de Cristina Papacu
– brățări estivale de la Maria’s Ladybugs

Credit foto: Claudiu Tașbac

Așa, despre vacanțe de oameni mari să vorbim deci… Există? Le-a văzut cineva?

40 Comments

  • Corina spune:

    Cica exista dar nici eu nu le-am vazut. Cica exista si viata amoroasa cu doi copii…dar nici pe ea nu prea o intalnesc (din An in Paste nu se pune ca „viata”). Dar avem cunostinte cu doi copii, care vin la intalnirile de gasca fara copii intotdeauna si par fericiti si relaxati.

    Vacanta doar cu sotul ar fi si daca as dormi o noapte intreaga la el in brate, fara plozi atarnatori de sani sau toddleri infipti bine intre noi.

    Dar viata e pumoasa! ☺

  • Catalina spune:

    Si rochita? Rochita galbena ? Arata minunat!!! Unde se gaseste, printesa draga?:)

    • Printesa Urbana spune:

      Depot 96. Mi-am si cumparat-o, este geniala! Mai au si pe alb, gri, bleu, albastru. Doar ca e putin transparenta. Dar e absolut geniala!

    • Catalina spune:

      Speram sa o gasesc online,la ei pe site,dar,din pacate,nu am vazut modelul. Mi se pare exceptionala,si culoarea imi place foarte mult,iar tie iti vine de minune! Ah,cum te invidiez acum 🙂

    • Teodora spune:

      Multumesc de info! Am cautat-o pe site, dar nu mai aveau marimea mea si nu am gasit-o nici in magazinul din Promenada. Hai ca imi iau si eu o vacanta la Mega Mall ca sa imi cumpar rochia 😛

    • Omnia spune:

      Daaaa, rochita aia este delicioasa. In Brasov aveau doar bej si bleumarin, si mi-am luat bleumarin, dar cred ca galbena este fabuloasa!! 🙂

  • Andreea Ilie spune:

    Hmmm, it ‘s just me sau ai postat acum câteva zile pe Facebook o poza din asta din Mall si ziceai într-un comentariu că fetita ( adică Sofia ) era jos, la baza scărilor rulante?

    • Printesa Urbana spune:

      Mdaa, din pacate planul meu de a evada singura s-a dovedit nefezabil cind bona cea noua a decis sa dispara, asa ca a trebuit sa iau macar un copil cu mine. Daaar m-am descurcat, in sensul ca au venit inca o fetita cu mama ei si Sofia s-a jucat cu ele si eu am bananait singura (ma rog, cu fotograful, ca sa fim precise). Si nu, pentru ea chiar nu am cumparat nimic!

    • Andreea Ilie spune:

      Credeam doar ca am eu vedenii.. .că după atâta nesomn…

      Este relaxanta o astfel de evadare, oricât ne-am iubi copii, avem nevoie si de o ora -2 de detasare, o dată la ceva timp…

    • Andreea Ilie spune:

      Aaa si pentru toţi haterii care au dat dislike, doar că am observat un detaliu, nu înseamnă că sunt vrăjitoarea cea rea, nu înțeleg de ce sunteți atâta de uraciosi!

  • Carla spune:

    Rochia galbenă și geanta,da,da.
    Dar cel mai mult îmi place poza în care te învârți.Acolo eşti o Sof mai mare.
    Aștept să plece zâmbetul trist și să revină cel adevărat.

  • AlinaD spune:

    Faine tare pozele, bun fotograf, dar nici modeala nu e de lepadat. E ok iplay pentru cei mici, oare le place? Eu l-am vazut mai de departe, ma gandeam ca n-are ce face al meu acolo. Dar acum ca am vazut ca au starwars si transformers parca m-as duce intr-o dupa amiaza.

  • Ioana spune:

    Prințesă dragă, spune-i lui bărba’-tu că în 15 ani nu o să fie un moș, să fie liniștit. Al meu nu e 🙂

  • Madalina Lukacs spune:

    Mie sa-mi spui PLS in ce magazin se gasesc pantofii aia superbi pe care i-ai incercat 🙂

    • Robo spune:

      Pantofii aurii sint de la Il Passo.

    • Carmen T spune:

      Si bănuiesc că au un pret la fel de superb 🙂 Stiu ca la Il Passo preturile pornesc de pe la 400 de lei in sus. Ce voiam sa zic e ca ma doare fizic cand intru n magazin la ei: o dată, cand vad cat sunt de frumosi si a doua oară, cand ma uit la etichetă…

  • Adela spune:

    Da, da, exista! Le-am vazut eu la o colega de-ale mele care reuseste sa plece cate 3-4 zile cu sotu’. Fac asta cam de cand fata cea mica avea 4 ani, deci exista speranta! Si asa, out of the record, ai un dar extraordinar de a scrie advertoriale! Nu stiu cum faci, cum iti merg tie ideile, dar omg esti foarte buna! Ma bucur mult ca ti-am descoperit blogul (acum vreo 2 ani) si ca invat atatea de la tine!

  • Ioana M. spune:

    Da, rochița galbenă a făcut senzație și la Brunch, mai ales accesorizată cu converși roșii, să nu fie de deochi. 🙂

    Sună bine o mini-vacanță de-asta, măcar și la cumpărături, dacă cea în doi se mai lasă așteptată. Oricum, când o veni și ea, o să ai deja garderoba pregătită de escapade romantice și plimbări sub clar de lună (fustița aia albastră de tul!!). 🙂

  • ami spune:

    Frumoase poze!
    Trebuie să recunosc ca evadarea cu un copil încă merge. Cu doi… E mai greu. Și eu visez mereu la o noapte petrecută doar în doi departe de casă. Dar n-am atata curaj sa-l las singur cu bunica.
    Însă, dacă au bunici ok, nu e imposibil. Nașii mei călătoresc în vacante des fără copii. Acum, depinde de sufletul fiecăruia. Eu, una, mă simț cam goală și când plec la mall fără el. Nu mai are cine țipa lângă mine sau fugi printre rafturi ☺

  • Bea spune:

    ” Sunt o mica vedeta/ Talentata, cocheta… „( adica esti). E un cantecel din copilarie care mi-a venit in minte cand te priveam in poze 🙂

  • Chocolat noir spune:

    Draga Ioana, iti doresc multa liniste si multe bucurii, dupa perioada asta grea pe care o traversezi… Inima se va intoarce si ea, nu are cum sa nu se intoarca, da-ti timp si fa-i loc incet, incet!

    Legat de vacanta la shopping, fusta din voal si rochia galbena sunt superbe si iti vin foarte bine!
    Ce marime este cea din urma? Imi plac rochitele lor si as comanda online, dar de obicei o dau in bara cu marimile daca nu probez.

  • Liz spune:

    Super dragute toate tinutele 🙂 Arati incredibil de bine, dupa 2 copii, si la corp (sunt convinsa ca nu atarna nimic, nu ai celulita, vergeturi) iar parul e superb :).

    De unde ai ceasul ala turcoaz ca e senzational? Poti sa mai pui o poza cu el?

  • Meg spune:

    Da, cand porti masuri XS este terapie curata o sesiune de shopping. Mie imi trebuie terapie DUPA ce stau 2 ore in mall si nu incap in nimic sau toate hainele stau pe mine ca pe un salam, desi nu am spectaculos de multe kg (60) si nici spectaculos de putini cm (165)…

    Am fost ieri la Stradivarius si mi-am luat niste pantaloni (croi clasic, de mers la serviciu)..dupa ce m-a analizat cu un ochi f critic vanzatoarea si mi-a zis : „nu cred ca avem masuri pt dvs…” :((( . Ma rog, am intrat decent intr-un 40, dar masuri mai mari de 42 nu aveau!

    • Diana spune:

      vanzatoarea era nesimtita!
      nici un salam, doamna, te raportezi la niste nemancate de la teveu, esti foarte bine
      eu am 59kg si 168cm si chiar imi place ce vad in oglinda. eu port 38, noa, nu sunt schini, dar in nici un caz pufoasa 😀 si aduc astia marimi aiurea in ro, si pe mine ma mai apucau nervii in bucuresti, aici gasesc mereu haine care sa se aseze frumos pe mine si, bonus, gasesc mereu marimea 40 la incaltaminte 😀

      rochia galbena e dementiala. si mi-a promis azi o prietena ca ma duce in acel mega mall cand vin in tara 🙂 acum chiar sunt curioasa

    • Andreea spune:

      am patit-o si eu acum 3 ani, intr-un magazin unde mergeam destul de des si mereu gaseam cate o bluzita/pantaloni etc: dupa ce probasem cateva hainute (nu zeci, nu tineam cabina ocupata o mie de ani, cu magazinul plin de clienti care sa fi asteptat dupa mine, imi luam singura hainutele, le duceam la locul lor) m-am gandit sa mai probez o fusta de blugi. am intrat cu ea in cabina, dupa ce am lasat o rochita la casa, si fara sa probez fusta am vazut ca e f mare in talie (am talia subtire si bazinul lat, mna …, ar fi trebuit modificata in talie) si am iesit.
      una dintre vanzatoare m-a intrebat imediat: fusta nu va vine, nu ? eu am balmajit un nu (ca sa nu stau sa-i explic ca de fapt nici nu am mai probat-o) si ea mi-a raspuns: pai se vedea clar ca nu are cum sa va incapa.
      colega ei de la casa (care in acest timp imi incasa banii pt o rochita) a ras admirativ de replica ei geniala. aveam 53.5 kg (sunt mica de inaltime), fusta era masura 38 si sesiunea aia de shopping era ca un fel de cadou pe care mi-l oferisem ca reusisem sa slabesc 7 kg de la inceputul anului… Mda, mi-a stricat toata ziua …

      pentru ca nu stiu sa dau replici acide la timp, singurul lucru pe care il fac este sa nu mai intru niciodata in magazinul respectiv. am deja 3 magazine in care nu am mai intrat de ani din cauza nesimtirii vanzatorilor, manifestata sub diverse forme.

  • Andreea C spune:

    Printesa, esti extraordinara 🙂

  • Simona spune:

    Măcar cei de la Mega Mall ti-au dat ce ai ales gratis, pentru câta reclama le faci?

  • Simona spune:

    Nu e nimic oribil, e purul adevăr. Sa ne spună autoarea daca e reclama sau nu, frumos ambalata intr-o poveste despre vacanta.

    • Printesa Urbana spune:

      Ti-am raspuns deja pe fb, vad ca insisti si aici. Postul e marcat din titlu ca post sponsorizat, P-ul ala din titlu vine de la Publicitate. Mai mult, articolul e in categoria Campanii, iar asta se vede in homepage si in articol. Ce anume alta semnalizare ti-ar placea sa mai practic? Un telefon inainte? O vizita la domiciliu? 🙂

    • Andreea N.V. spune:

      Printesa, nu te mai agita. La fiecare articol aceeasi discutie.Unii romanii nu sunt pregatiti pentru reclame pe bloguri si punct. Le place sa astepte informatii pe gratis, le place sa afle despre un produs/serviciu nou, dar fereasca Sfantu’ sa fie advertorial. Daca era comunicat de presa, iar sarea lumea in sus. Cum o dai nu e bine. Tu scrie in continuare pentru noi, astia mai destupati la minte, care stim sa culegem informatiile care ne sunt necesare si sa apreciem un articol bun.

      P.s. Imi pare rau daca va simtiti, dar poate ar fi cazul sa incepeti sa nu mai cititi blogul Printesei care va ofera o multime de informatii utile, chiar si prin intermediul advertorialelor. Mergeti si cititi… panouri publicitare. Oh, dar vai… Si pentru alea se platesc bani. Chiar si pentru reclamele de pe Facebook, nu mai stati nici pe Facebook. Si vedeti ca si prin ziare am auzit ca sunt reclame.

    • mack spune:

      ne-a spus din titlu. (P)-ul ăla înseamnă publicitate.

  • Ana spune:

    Foarte fain articolul, faine pozele! Imi place mult cu ,,imbraci” continutul publicitar intr-o poveste.

  • Diana spune:

    Ioana, poti sa imi confirmi te rog daca rochia galbena este de la depot 96 si pretul aproximativ? Vei face o fapta buna pentru ca am vazut intr-o revista de moda internationala o rochie asemanatoare dar bleu si ma gandeam cat de mult mi-o doresc. Daca imi confirmi, maine la pranz direct la magazin sunt!

    mersi anticipat. p.s. iti stau bine suvitele si parul lung + stilul feminine chic

    Diana, cititoare din perioada cand erai insarcinata cu fetita 🙂

    • Printesa Urbana spune:

      Da, de la Depot. Era insa singura galbena. Mai aveau pe bleu si gri. E 155 de lei, redusa de la 200. Fac si pe comanda, te duci si le spui ce culoare si marime si ei iti fac!

  • Mirona spune:

    Am un cuplu de prieteni care au 4 copii, cel mai mic are vreo 7 ani.
    In fiecare an pleaca o saptamana in vacanta doar ei. Copiii raman la bunici.
    Visez si eu la momentul in care actualul si viitorii copii vor manca normal si o sa pot sa-i las cu bunicii. Pana atunci vizitam Europa cu copilul la pachet. 🙂

  • Cristian spune:

    Imi place rochia gri-bleu, desi este fara maneci, cea din poza …20.jpg, cu un mic cordon, cand privesti in jos cu mainile scoase prin fereastra.

  • Ada spune:

    Zilele trecute prietena mea imi spunea: waaau ce vreau o vacanta asa fara soti si pitici, doar noi doua la relaxare. Am zambit si rusinata mi-am dat seama ca eu nu vroiam. Ce s-a intamplat m-am transformat oare intr-o mama din aceea cum am spus ca nu o sa fiu? In orice moment cand nu sunt cu bebe ma simt exact ca atunci cand te pierdeai tu cautand liftul de dorul piticilor. Mi-e dor de ea cand nu sunt cu ea si cand ma simt bine si ea nu e langa mine o vreau acolo doar ca sa ma simt si mai bine. Sunt indragostita…fara scapare!!! (de bebe)

  • Adina Clara spune:

    Comentariul acesta s-ar putea potrivi aici sau poate si la alte articole, m-am hotarat spontan sa il scriu aici.
    Cred ca sfaturile legate de copii au mereu problema ca atat copiii cat si parintii lor pot fi foarte diferiti. De aceea pot doar spune ce functioneaza la noi (carora din anumite puncte de vedere ne e mai usor decat printesei, pentru ca avem un singur baiat, ca varsta intre Ivan si Sofia, iar din alte puncte de vedere mai greu – nu voi intra acum in detalii).
    1. Familiarizarea cu bunicii : si bunicii nostri stau departe si trei dintre ei lucreaza inca full. Ce am facut : am introdus o ora de Skype cam odata la doua saptamani, la inceput si cu noi, intre timp baiatul nostru prefera sa fie singur cu bunicii, sa le arate ce a invatat, ce carti noi are etc. Ce am castigat: de fiecare data cand ne vedem « live » cu bunicii durata de acomodare dureaza mult mai putin. In plus avem o ora in care mai putem strange prin casa, pentru ca daca copilul se apuca de acrobatii ne cheama bunicii ; pe de alta parte acestia pot estima asa mai bine stadiul de dezvoltare in care se afla copilul, astfel incat sa nu il suprasolicite sau plictiseasca cand se intalnesc. Precizari : nu obligam copilul, dimpotriva el ne aduce aminte sa ii sunam pe bunici daca amanam din motive obiective si evident nu il obligam sa stea fix o ora online – cand se satura le spune « pa » si pleaca in camera lui.
    2. Familiarizarea cu restul familiei si prietenii : pe masura ce copilul creste memoria lui devine mai buna, dar inca de cand avea un an am scos poze cu membrii familiei si prieteni i dragi in care apare si el si le-am plastifiat. Asa se joaca regulat cu aceste poze (« nasha e in tramvai ») si la fel dupa o perioada in care nu ii vede adaptarea e mai usoara.
    3. Timpul petrecut cu sotul : incercam sa stabilim de la inceput atunci cand avem 4 zile de sarbatoare / o saptamana de vacanta in care sunt si bunicii total sau partial prezenti ca vrem sa iesim macar o data doar noi doi. Am remarcat ca in aceste perioade in care petrecem mai mult timp cu copilul el se desprinde mai usor de noi. In practica : am inlocuit cina romantica cu pranzul sau cafeaua romantica, pentru ca e mai usor sa iesi in timpul zilei decat seara, cand copilul prefera sa adoarma cu noi si se culca atat de tarziu incat noi nu am mai fi in stare sa iesim dupa aceea. Varianta 1 : culcam copilul dupa-masa (stiu, e doar un copil – vezi « tripla lovitura de somn ») si iesim imediat – cand copilul se trezeste e bine dispus si odihnit si bunicii sunt in stare sa il distreze timp de o ora (chiar si socrii, care pana acum nu au schimbat niciodata un scutec), noi avand astfel circa doua ore la dispozitie. Suntem mereu destul de aproape de casa, pana acum insa nu a fost niciodata nevoie sa ne intoarcem. Varianta 2 : luam copilul si 1-2 bunici la un nou loc de joaca aflat langa muzeul pe care vrem sa il vizitam si il intrebam direct daca prefera sa vina cu noi sau sa ramana pe locul de joaca. Pana acum a castigat locul de joaca.  Din punct de vedere pedagogic : manipulam copilul ? Da, un pic, dar pe de alta parte am fi dispusi sa il luam cu noi si sa stam atata timp cat ar avea el rabdare daca ar alege muzeul .
    Am remarcat cat de important e timpul in doi cand vad cat de relaxati suntem chiar si dupa 2 ore in care nu am facut ceva remarcabil inafara de a fi singuri fara copil, precum si dupa ce am realizat intr-o astfel de intalnire ca unul dintre noi nu inregistrase o informatie foarte importanta (vezi efectul « cînd în conversaţie intră cu bocancii, de trei ori pe secundă, un pitic de 3 ani şi altul de 1 an” ) care ne-ar fi putut crea probleme destul de mari. Iarasi important este sa nu iti creezi niste asteptari foarte mari pentru ca este unicul tau date cu el pe urmatoarele x luni – te bucuri pur si simplu de timp petrecut cu sotul si gata, nu cumperi cu 6 luni inainte bilete la un eveniment sau te astepti sa poti savura un meniu gourmet cu 5 feluri pentru ca asta da, e un pic nerealistic cand ai copii mici.
    Si da, scriu rar comentarii, dar si cand scriu… 
    Va urez tuturor sa aveti parte de cat mai putin stres in general, de cat mai multa intelegere si iubire in familie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *