Am primit această scrisoare de o cititoare care are mare nevoie de ajutorul nostru. Puteți ajuta în multe feluri, vă rog s-o faceți.
Bună, sunt Georgi, mama lui Alex și a lui Radu, amândoi diagnosticați cu Autism Atipic (face parte din Tulburările de Spectru Autist). Ne luptăm cu balaurul de vreo 6 ani deja, rezultate se văd, dar vin încet, după multă muncă. Alex, cel mare, merge la școală de masă singur, neînsoțit, dar a muncit enorm. Puștiul meu mic, rază mea de soare, mai are de muncă. Pentru a ne susține terapiile am înființat o asociație: Asociația Alex, Radu și Autismul.
Acum vreo 4 ani o prietenă a venit cu o idee simplă: mămicile donează borcane cu dulceața, murături, zacuscă, noi le scoatem la licitație și așa strângem bani pt terapii. Anul acesta ajungem la a patra ediție a “Cămării cu veselie”.
Vă scriu pentru că avem nevoie de ajutor. Mereu am fost nevoită să aleg care dintre ei va face mai multă terapie sau cu care se lucreaza când aveam un singur terapeut. Anul ăsta îmi propun un vis, eu, cea căreia îi e frică să ceară, să încerce: vreau să îi duc pe amândoi la terapie cu delfini și la terapie hiperbară. Un vis imposibil, pentru că ne-ar trebui vreo 6000 euro. Eu mereu m-am uitat în cont câți bani am, apoi am decis câte ore ne permitem și nu invers.
Am pornit licitația online, până acum am strâns 5.735lei, ar mai fi necesari vreo 21.000 lei (deja îmi fug cifrele de sub ochi de ce sume enorme visez).
Rugămintea mea e dacă ne puteți face cunoscută povestea noastră. Puștii mei au nevoie de ajutor, timpul trece și recuperarea devine tot mai greoaie.
Cum pot ajuta oamenii care vor să o facă?
– pot posta direct pe eveniment borcane sau prăjituri, ce îi lasă inimă să doneze, aici
– pot licita pentru obiectele postate de alții, în eventul de mai sus
– își pot invita prietenii de pe fb sau pot da share evenimentului
– pe 15 octombrie, pe cei din Timișoara, îi așteptăm la eveniment
– pot redirecționa 2% din impozitul deja oprit de stat pe salariu sau 20% din impozitul pe profit firmele
– pot dona direct în contul nostru, RO46INGB0000999904328126, ASOCIATIA ALEX, RADU SI AUTISMUL
Mulțumesc,
Georgiana Boian
Președinte Asociația Alex, Radu și autismul
Telefon 0723215763
www.alexradusiautismul.ro
https://www.facebook.com/asociatiaalexradusiautismul/
Eu am donat direct. Vă rog să faceți și voi orice gest vă e mai comod pentru această familie. Dați mai departe scrisoarea acestei mame, 21000 de lei nu e o sumă uriașă, putem face împreună încă o minune! Mulțumesc.
Sursa foto: copil autist via Shutterstock.com
Ajutam, cum nu? Am dat share pe FB, mi-am invitat prietenii si voi fi si eu acolo.
Printeso, am lasat ieri un comentariu aici, cerand niste explicatii, si vad ca a fost cenzurat. Ridicam doua probleme: una despre etica exploatarii unor animale tinute in captivitate si alta despre eficienta a asa zisei „terapii cu delfini’ pentru autism. Daca pe tine problemele astea te lasa rece, sau ai publicat scrisoarea asa pe „nemestecate” si nu iti e convenabil sa revii asupra subiectului, poate sunt altii care ar vrea sa reflecteze la problemele respective.
da, eu vreau sa reflectez la problemele respective (ma rog, la una din ele) si am reflectat.
parerea mea e urmatoarea: nu stiu in ce consta terapia pentru delfini in autism si nu e nevoie sa ma informez in amanunt.
e suficient sa stiu ca delfinii nu sunt maltratati, infometati, supusi la alte rele tratamente etc – sunt tinuti in captivitate, intr-adevar.
in aceste conditii, mi se pare ipocrit sa pui problema eticii tinerii unor animale in captivitate cand e vorba de a le tine in captivitate pentru a ajuta copii autisti.
adica in toata lumea animalele sunt exploatate, uneori brutal, pentru profit si exact despre asta vrem noi sa discutam acum, despre exploatarea delfinilor in cadrul terapiei pentru autism.
si iti mai spun ceva: ideologizezi in mod toxic.
animalelor nu li se aplica termenul de exploatare asa cum il folosesti tu, adica de insusire fara echivalent a muncii lor.
asta e un concept de sorginte marxista care li se aplica doar oamenilor, pentru ca doar oamenii presteaza munca pentru care trebuie sa fie remunerati.
animalele, desi presteaza munca, nu pot fi remunerate in acelasi fel ca oamenii, ci eventual cu dragoste.
deci hai sa lasam, mai bine militezi pentru desfiintarea circului decat sa ridici asemenea probleme in acest caz.
serios, tu cum te-ai simti daca copilul tau autist ar avea o sansa de imbunatatire in urma terapiei cu delfini si ar veni un self-righteous din asta ca tine sa-ti spuna ca „exploatezi” animalele.
Pe scurt, tu nu stii daca terapia da sau nu rezultate, insa stii tu sigur ca delfinii aia nu sufera. Deci totul e OK. Nu stiu din ce surse ai aflat tu ca delfinii aia nu sufera, dar poate te ajuta opinia cuiva care a studiat problemele astea de mai bine de 25 de ani. http://voices.nationalgeographic.com/2014/04/08/debunking-captivity-3-reasons-not-to-keep-dolphins-in-a-tank/
nu am spus ca delfinii nu sufera, am spus ca in afara de faptul ca sunt tinuti in captivitate, sunt convins ca nu li se induce suferinta suplimentara.
teoretic vorbind, eu cred ca orice animal sufera daca e tinut in captivitate, nu numai delfinii.
probabil ca unele sufera mai mult decat altele, dar asta e irelevant, pentru ca eu consider ne-etica insasi ideea de a tine animale in captivitate.
deci nu e nevoie sa-mi dai articol din care sa reiasa ca delfinii tinuti in captivitate sufera, pentru ca stiu asta deja si stiu ca nu e ok dpdv teoretic.
daca insa vorbim practic si concret, chestiunea e irelevanta si ipocrita.
noi oamenii suntem top of the food chain si este in natura noastra sa producem suferinta altor animale.
ce trebuie sa facem noi oamenii e sa nu provocam suferinta INUTILA animalelor, ca este imposibil sa nu provocam suferinta – suferinta e o lege a naturii.
stii cum mor gazelele pe care le vaneaza leii? sufocate.
stii ca unele animale mananca din altele in timp ce astea din urma sunt vii?
asta e suferinta ca lege a naturii.
Spufa, complet de acord cu tine în ceea ce privește exploatarea animalelor.
Dar cred că animalele nu trebuie puse mai presus de om. Dacă prin intermediul unui delfin, ținut așa cum este în condiții de stres, pentru că orice spațiu care nu este oceanul înseamnă privațiune și stres pentru delfini, copii aceștia se însănătoșesc, aleg omul, și nu animalul.
Eu am luat in discutie acest DACA. Ce urmeaza dupa aia e o discutie de etica mult prea profunda pentru o discutie pe un blog.
Robo, nu cred ca ai citit articolul. Captivitatea in sine creeaza multa suferinta (vezi detalii in articolul ala), si formularea ta lasa de inteles ca e doar acolo, un mic inconvenient – vai, nu poate delfinul sa inoate unde vrea muschiul lui, ce sa-ti povestesc, mare tragedie. Te-ai oprit la ideea de captivitate – insa aceste animale trebuie sa faca frumos pentru oameni, ca la circ. Metodele de dresaj sunt in 99% din cazuri fix ce ai descris. Cu cuvintele tale – delfinii sunt „maltratati, infometati, supusi la alte rele tratamente”. Apoi apa din bazinele in care sunt inchisi este tratata chimic si le creeaza probleme de sanatate. Captivitatea vine la pachet cu multe si variate suferinte pe care ti-e usor sa le ignori pentru ca nu sunt foarte evidente si se face prea putina publicitate problemei.
Anyways, ce voiam sa spun este ca atata vreme cat nu este demonstrat stiintific ca mangaierea delfinilor de catre copiii cu autism are rezultate mai bune ca mangaierea galmei de pe spatele cocosatilor pentru noroc in viata, terapia asta se inscrie in provocarea de suferinta INUTILA animalelor.
cat cinism!