O femeie își duce mașina în service… (p)

Sună ca un început de banc, așa-i? De cele mai multe ori, interacțiunea femeii cu mecanicul auto chiar arată ca o glumă, una pentru care femeia plătește la final mai mult decât ar plăti dac-ar fi bărbat. De ce plătesc femeile mai mult în service și ce putem face să nu se mai întâmple asta aflați mai jos.

Sigur ați fost măcar o dată neînsoțite la o nuntă sau la un botez. Și sigur v-au fript în ceafă privirile ntz-âitoare ale doamnelor mai norocoase, atârnate la brațul câte-unui domn aranjat. Ei bine, există un loc unde e și mai neplăcut să mergi de una singură! La service-ul auto!

Pentru că, nu-i așa, singurul fel în care le stă bine femeilor într-un service auto e acesta:

shutterstock_369401654

(sursa foto)

Doamnelor și domnișoarelor, așa-i că v-ați dona tot părul și-un lob de ficat numai să nu trebuiască să mergeți cu mașina în service? Sau la spălătorie? Că mai bine scoateți cartofi din pământ cu unghiile o săptămână decât să duceți mașina la ITP sau la revizie? Că felul în care sunteți privite când mergeți să schimbați cauciucurile de vară cu cele de iarnă este atât de enervant și umilitor încât mai bine vă duceți la muncă toată iarna cu tramvaiul? Și că decât să duceți pana la vulcanizare, mai bine dați mașina cu totul la fiare vechi?

Noroc că pentru multe dintre noi există soți, frați, amici, vecini, soți ai prietenilor, care ne pot însoți atunci când devine stringentă nevoia interacțiunii cu vreun serviciu care are legătură cu industria auto. Ei intră în service înaintea ta, ei vorbesc în numele tău, ei pun întrebările, ei cer preț și deviz, ei lasă cheia și talonul, în timp ce tu te muți de pe-un picior pe altul, nerăbdătoare să ieși odată de-acolo. Iar cele care, doamne ferește, sunt femei singure și independente, lipsite de ajutor masculin în caz de extremă urgență, nu știu zău cum se descurcă. Pe vremea când n-aveam pe cine să sun, stăteam cu mașina avariată cu lunile, numai să nu trebuiască să calc în vreo vulcanizare sau în vreun service.

Asta e, ne temem să mergem cu mașina la reparat. Și nu e pentru că nu ne credem suficient de bune. E pentru că de multe, de nenumărate ori în spălătorii, service-uri, dealership-uri auto, cineva ne-a privit de sus, ne-a măsurat lungimea fustei înainte să observe problema mașinii, pentru că am fost fluierate, pentru că ni s-a făcut cu ochiul în feluri insinuante, pentru că am fost păcălite, amânate, pentru că am plătit prea mult și uneori degeaba, pentru că nu ni s-au explicat lucruri (la ce bun, nu e ca și cum am fi înțeles ceva, în opinia lor), pentru că am plătit pentru lucruri care nu s-au întâmplat și pentru piese care nu trebuiau schimbate, pentru că, nu-i așa, femeile și mașinile-s precum babele și armamentul.

Pentru femeia singură, să ai mașină și s-o îngrijești cum trebuie e aproape imposibil. Or mai fi și curajoase, femei care iau în piept mecanicul auto fără jenă, femei care știu cu ce se mănâncă un capăt de bară și care miros înșelătoria de la un far distanță, eu însă nu cunosc nici una!

Ar trebui să protestăm, doamnelor! Să ne cerem dreptul la egalitate de sexe în service-uri și spălătorii auto!

Nu știu dacă știți, dar câteva studii au demonstrat că femeile plătesc mai mult decât bărbații în service-uri auto. Un studiu realizat pe 182 service-uri independente din UK arată că femeile plătesc, pentru aceeași reparație, cu 45 de lire sterline mai mult ca bărbații (sursa). Un studiu similar (acesta) realizat în USA în 2012 arată că femeile care au sunat să ceară un preț pentru schimbatul unui radiator au primit la telefon prețuri mai mari ca bărbații care au cerut preț pentru aceeași operațiune. Același studiu arată că dacă pari oarecum la curent cu ce presupune reparația, vei primi un preț mai mic.

Aceasta fiind situația la nivel global, câteva femei din UK, SUA, Franța și probabil și de prin alte locuri au deschis service-uri auto special pentru femei. Aici există săli de așteptare frumos mirositoare în care doamnele își pot face unghiile, pot citi sau își pot lăsa copiii la joacă în spații special amenajate, pot urmă live reparația mașinii, primesc poze din timpul procedurilor, prețurile sunt corecte, iar de client service se ocupă tot femei (iată aici un material TV de pe Fox 9 despre un astfel de service). Puțin diferit față de ce se întâmplă la noi, nu? 🙂

Nu știu cum stă treaba în România cu prețurile preferențiale în funcție de sex, n-a făcut nimeni un studiu similar la noi, dar, bazându-mă pe vasta mea experiență cu service-urile auto, îmi permit să bănuiesc că la noi e la fel sau mai rău. Conform Direcției Regim Permise de conducere, două treimi dintre cele șapte milioane de deținători de permise auto sunt bărbați (sursa). Ceea ce înseamnă, fără dubiu, că restul de o treime sunt femei.

– Câte femei ați văzut intrând singure în service? l-am întrebat pe un domn care are experiență de 20 de ani în service-uri auto din București.
– Ăăă, nu mai știu. Puține, foarte puține. Aș zice că maximum 10% dintre femeile care calcă pragul unui service o fac neînsoțite de un bărbat.

De ce se întâmplă asta? Pentru că pentru femei, mașina nu este decât în rare cazuri o pasiune. Pentru majoritatea dintre noi, mașina e obiectul care ne ajută să ajungem de colo colo. Nu ne pasionează, deci nu căutăm să aflăm lucruri despre ea. Bărbații dovedesc constant înclinații către chestiunile tehnice, sunt pasionați de mașini, discută între ei despre asta, caută informații pe google, reușesc să fie la curent cu ce se întâmplă cu și într-o mașină. Mecanicii auto, aproape toți bărbați, știu că femeile nu-s interesate și nu se pricep, așa că atunci când vreuna le calcă pragul, o tratează cu superioritate, ba mai și umflă prețul sau timpul de lucru, pentru a încasa mai mult pe spinarea ei.

shutterstock_56892895

(sursa foto)

Femeile, care, deși nu se pricep prea bine la motoare, se pricep grozav la oameni, știu exact ce se petrece, dar nu pot interveni, pentru că e ca la doctor: nu te pui rău cu cel care-ți montează frânele! Îi dai banul și faci stânga împrejur, sperând să nu fie nevoie să mai calci vreodată pe-acolo.

Și e super frustrant! Ce putem noi face pentru a ne scuti de astfel de situații enervante:
– să găsim un service în care femeile sunt tratate elegant (asta putem face exclusiv prin recomandări de la alte femei) și să nu mergem în service-uri în care femeile sunt tratate discriminatoriu
– să alegem service-uri autorizate și omologate RAR, care oferă deviz, garanție și facturi, care au aparatură modernă și oameni calificați
– să cerem deviz estimativ înainte de începerea reparației
– să cerem nu doar preț de manoperă, ci și numărul de ore normate necesare pentru intervenție (degeaba prețul e mic dacă omul te fură la număr de ore lucrate)
– să cerem explicații înainte și după despre ce urmează să se întâmple cu mașina, poze din timpul reparației, piese vechi, care au fost schimbate
– să ne documentăm cât de cât înainte apropo de ce problemă poate avea mașina
– dacă ai cel mai mic dubiu că ai fost înșelată, reclamație la service direct și la OPC cu facturi, chitanțe, poze și ce ai mai adunat
– caută un service cu sală de așteptare curată și încălzită și află din start cât va dura reparația.

Discuția mea cu domnul Călin Tudorache, actualmente consultant service la Ad Garage, a fost extrem de revelatoare:
– Femeile au nevoie de siguranță, îmi explică el. Un mecanic șmecher poate specula asta, spunându-i de exemplu clientei că e urgent să schimbe saboții de frână sau un cap de bară, care de fapt mai pot sta liniștite la locul lor încă doi ani. Femeile sunt cele care duc de obicei copiii la grădiniță sau școală, pentru ele e mai complicat dacă rămân în pană cu mașina în mijlocul drumului, așa că dacă un specialist din service îi va sugera că se află în chiar și cel mai mic pericol de a păți ceva cu mașina, ea va fi de acord cu reparații nenecesare în fapt.

Perfect, deci sunt pradă ușoară pentru că vreau să îmi transport familia în siguranță!

Am întrebat și câte femei mecanic a întâlnit în viața lui de șed de service. A spus că două.

Am mai întrebat și dacă există vreo autoritate în România care să reglementeze activitatea service-urilor, să alinieze prețurile, să controleze modul de lucru cu clientul. Am aflat că nu, RAR verifică doar dotările și calificările angajaților, și doar pentru service-urile autorizate RAR. Respectarea normelor pentru timpul de lucru nu este obligatorie. Vedeți voi, fiecare producător de mașini are un ghid de normare pentru fiecare model de mașină, adică înlocuirea unui produs se face într-o anumită durată de timp, iar service-urile care vor să fie corecte, pot cumpăra (pentru a le respecta) aceste ghiduri de normare pentru o taxă de câteva sute de euro pe an. Frumos ar fi ca aceste ghiduri de normare să fie afișate, împreună cu prețul pe ora de manoperă, ca să știi din start cât te va costa o intervenție.

Îi mulțumesc domnului Tudorache pentru informații și deschidere. Promite că la el în service femeile sunt tratate corect și civilizat, ceea ce e bine de știut, în caz că ni se strică mașina în timp ce soțul e în delegație. Tot de la dumnealui am aflat că pot suna oricând la 07ADGARAGE pentru orice problemă întâmpinată într-un service al lor și că toată luna octombrie, toate femeile care vor merge la un service AD Garage vor primi un card de reducere la serviciile de tractare. AD Garage este o rețea cu peste 120 de service-uri auto la nivel national, si câteva mii la nivel european.

Vă doresc să nu aveți probleme cu mașina! Cât despre spălătorii, slavă Domnului că există cele automate, cu tunel, în care nu trebuie să dai ochii cu nimeni!

27 Comments

  • Elena spune:

    Ok, am crezut ca sunt singura. E bine sa stii ca trec si altii, altele in cazul asta, prin aceeasi situatie.
    Sa mai spun ca am un cauciuc intepat pe spate si prefer sa merg la 3 zile la benzinarie sa pun aer in roata decat sa o duc la vulcanizare? ITP-ul pentru mine e un film de groaza!

    • Printesa Urbana spune:

      I feel you, sister! 🙂

    • Loredana spune:

      Cum m-a tras pe mine poliția pe dreapta, mi-a cerut talonul și mi-a zis – doamnă, aveți ITP expirat… și eu, extrem de sincer – Da’ ce-i ăla? :))

      După aceea a început aventura cu RAR, vizită la mecanic, de-astea mișto și extrem de puțin atrăgătoare. Deh, de obicei, dacă am o problemă, apelez la soluția sună un prieten.

      Da’ zău că nu mai am vreodată ITP-ul expirat.

    • Draga Elena, mergi la o vulcanizare si cere sa pui un snur in cauciuc. Dureaza 10 minute cu tot cu discutia prealabila cu muncitorul.

    • Elena spune:

      Incerc sa imi fac curaj in seara asta! 🙂

  • Alina spune:

    Haha, chiar săptămâna trecută mi-am dus si luat mașina din service singură singurică 🙂 chiar râdeam cu o prietenă că acum chiar sunt o femeie independentă (ca sa nu zic ft singura). A fost chiar ft ok, am nimerit un mecanic bun, mi-a scris detaliat ce trebuie făcut si cât costă (am confirmat apoi cu colegi ca e decent ca preț), am Supraviețuit 🙂 Doamnelor, nu e chiar așa rău 🙂

  • Andreea B spune:

    Nu vreau sa te supăr, dar exagerezi. Eu ma ocup personal de mașina, mama la fel, mai cunosc o femeie singura care se ocupa de mașina. Nu m-am simțit niciodata privită ciudat nici la service, nici la spălătorie, nici la schimbat anvelopele. Da, majoritatea de la coada erau bărbați, dar chiar tu ai zis ca 2/3 dintre șoferi sunt de sex masculin. Mama dă de pământ cu orice mecanic auto, din „Sărumana, doamna” nu o scot „băieții” de la service-ul ei. Cred ca daca te interesezi putin pe google (cum faci, slava Cerului, si cand te duci la doctor, frizer, etc) despre problema, si nu aplici atitudinea „degeaba imi explicați, ca nu pricep”, nu te tratează nimeni de sus. Nici bărbații nu s-au născut învățați, nici ei nu sunt TOȚI pasionați de mecanica auto.

    Si da, cred ca orice șofer ar trebui sa știe sa faca o pana si sa schimbe un far, inclusiv femeile.

    • Robo spune:

      Haide Andreea, sa schimbe un far? Poate voiai sa zici bec, caz in care te asigur ca nici aia nu-i simplu.
      Cat despre schimbat cauciucul, sunt sanse foarte mari sa nici sa nu poti desface prezoanele (nu pt ca esti femeie, ci pt ca e foarte greu de desfacut prezoanele in general).
      Apoi, eu de exemplu la prima si singura pana pe care am facut-o nu am stiut unde anume se monteaza cricul, asa ca am indoit tabla pragului.

      Acum, eu de fapt voiam sa spun ca si eu, in calitate de barbat, sunt stresat cand trebuie sa merg la service si as prefera sa nu merg. Motivele tin de experienta: am fost jecmanit la bani, reparatiile au fost proaste, am dus masina cu o problema si am luat-o cu alta, am luat masina murdara etc

      Bineinteles, nu ma duc la service fara cel putin cateva ore de cercetat forumuri referitor la problema mea, ca sa nu fiu pacalit.

      Deci eu cred ca nu numai femeile au o problema cu mersul la service, ci toata lumea. Femeile insa sunt mai putin preocupate de masini si de aceea probabil sunt mai usor de jecmanit.

    • Andreea B spune:

      Mea culpa, la bec ma refeream. Nu-i ușor de schimbat, dar nici capăt de țara nu e. Decat sa mergi „chior” pe drum întunecat, mai bine meșterești putin in parcare. Imi pare rau ca ai îndoit tabla, nici eu nu am știut de lăcașul acela pana nu mi-a arătat cineva. Un bărbat, desigur 😉

      Părerea mea e ca, totuși, nu trebuie sa ne victimizăm asa doar pt ca suntem femei, ci sa luam taurul de coarne, respectiv pe mecanici de ciuf daca ne simțim nedreptățite.

    • Marianne spune:

      Nu e vorba de victimizare, e vorba de a primi un serviciu de calitate la un pret corect, indiferent de sexul clientului. Nu e ok sa ne obisnuim cu anormalitatea si sa facem compromisuri in jurul ei. De ce sa fiu eu, in calitate de client, responsabila cu „luatul de ciuf”, de ce sa mai am si povara asta emotionala pe langa toate celelalte? Banul meu e la fel de bun ca banul oricarui Gigel, nu-i nevoie sa ma fac specialista in masini, asa ca ar trebui sa primesc acelasi serviciu pentru acelasi pret.
      Si poate chiar am zero inclinatie spre mecanica si chiar nu pot sa inteleg anumite explicatii – asta justifica teapa din partea mecanicului? E ok sa fii un profesionist necinstit si sa furi atata timp cat clientul e fraier?
      Cred ca e preferabil sa evitam sa ne dam banii munciti unor tepari si sa cautam pana gasim un service corect si nediscriminatoriu.

    • Mihaela spune:

      Ce amuzant esti si cu cata intelepciune, as putea spune, vezi lucrurile. Eu si sotul meu suntem necunoscatori intr-ale mecanicii si am fost, sunt sigura, de multe ori pacaliti si am schimbat mai multe piese decat trebuia. Pe de alta parte, chiar sunt multe lucruri de schimbat. De exemplu antigelul pe care nu l-am schimbat de 8 ani, desi se pare ca trebuie schimbat din patru in paru ani. Vom tine cont la urmatoarea masina. ?

    • Robo spune:

      auch 🙂
      vezi ca nu e regula cu 4 ani, eu la vechea masina il schimbam din 2 in 2.
      ar trebui sa scrie in cartea de service

    • Teodora spune:

      Ai dreptate, Robo! Stiu tot ce trebuie sa faci pentru a schimba un cauciuc, dar tot stau si ma uit la el, ca nu am forta sa desfac prezoanele. In schimb, am coordonat foarte bine un barbat care avea forta pentru a le desface, dar nu stia cum sa o faca sau unde sa puna cricul :)))
      Am fost la service, la spalatorie, la vulcanizare, la ITP si chiar si la RAR. A fost ok de fiecare data, inteleg destul de multe (mai multe decat mi-as fi dorit sa stiu) despre masini si le fac lipsita fara frustrari, temeri sau alte nebunii. Daaaaaaar, tot as prefera sa faca altcineva toate astea, pentru ca pe mine nu ma pasioneaza in mod special.

    • Printesa Urbana spune:

      Eu n-am reusit niciodata nici sa montez cricul, nici sa desfac prezoanele, am facut pana de patru ori cu Tico si de doua ori cu Kia. Dar multa vreme imi cuplam cu fire singura un ventilator mic la motorul de Tico, ca se arsese ventilatorul lui. Dar faceam asta tot ca sa nu trebuiasca sa ajung in service. Posibil sa exagerez, multe experiente sinistre cu service-uri de tot felul m-au adus insa aici, nu m-am nascut cu fobie de mecanici. 🙂

    • mack spune:

      Subscriu la ce spune Andreea. Probabil depinde şi de experienţa cu maşinile dinainte de a fi şoferiţă, dacă a existat o maşină în familie etc. Primul lucru pe care l-am învăţat după ce mi-am luat carnetul a fost cum se schimbă o roată (ţine puţin şi de a şti unde să aplici presiunea – respectiv unde să pui piciorul pe manivelă, în cazul meu 😀 – ca să poţi desface prezoanele) şi a fost primul lucru pe care l-am arătat, la rândul meu, prietenelor şoferiţe, ca să nu aştepte pe marginea drumului să le măsoare cineva fusta înainte de a opri ca să le ajute.
      Da, e neplăcut service-ul în care n-ai încredere (jumătate de an m-am plâns în service că bate ceva la motor şi am primit „nu bate, domnişoară, vi se pare”, ca la urmă să mă trezesc cu arborele cotit crăpat), dar nu înţeleg de ce aş fi oripilată de schimbatul becului (cu excepţia Clioului III unde şi electricienii îşi blesteamă zilele de cât de îngrămădit e motorul ăla), de ITP sau, for Pete’s sake, de spălătorie! Nu mă îmbolnăvesc de gălbează cât casc gura la cum mi se schimbă cauciucurile sau uleiul. De ce aş şti să schimb un bec la lustră şi n-aş şti la maşină?
      Sigur că există femei atehnice, cum există şi bărbaţi atehnici, dar asta se aplică pentru toate, nu doar pentru maşini.
      De ce m-aş duce la un service care nu-mi dă deviz sau factură, unde stau în câmp sau unde sunt fluierată, şi nu m-aş informa înainte de a-i călca pragul?
      Iar despre preţuri… Plătim mai mult şi pentru lamele de ras, doar pentru că sunt roz X(. Dacă folosim service-uri cunoscute, recomandate, verificate, avem şansele cele mai mari să nu luăm ţepe. Mulţumim de recomandare 🙂
      Şi nu, maşina nu e bau-bau pentru toată lumea :))

  • Alina spune:

    E un pic exagerat totul. Man up ladies! Mecanicii sunt si ei oameni si daca nu le permiți sa te trateze urat nu o vor face si gata.
    Eu imi duc singura mașina si la spălătorie si la service. Da, merg la un service bun, recomandat. Da, ma interesez ce problema ar putea avea mașina si da, daca nu imi place ceva, schimb service-ul.
    E un lux sa ai pe cineva in vita ta care sa facă toate lucrurile astea pentru tine însă nu as delega task-urile astea pentru ca sunt femeie si nu imi place sa le fac sau pentru ca as fi tratată diferit de un bărbat, însă le-aș delega cu multă plăcere oricui, pentru ca nu am timp.

  • Rox spune:

    Acum multi ani, masina mea era noua si incepuse sa scoata un scartait, dar doar in curbe si doar cand era umezeala / ploaie afara. Am dus-o la reprezentata ca era in garantie, au plimbat-o putin pe acolo, bineinteles ca bestia n-a scos niciun sunet suspect pe moment si mi-au spus ca n-are nimic. Dupa cateva zile, iar a scartait, am dus-o iar. De data asta mi-au tinut-o de pe o zi pe alta, ca sa vada cum face dimineata la pornire. Iar au zis ca n-are nimic (bine ca nu m-au facut nebuna, totusi). Dupa care, cand a facut iar asa, l-am luat pe tata cu mine acolo sa le explice el ce si cum si ce sa vezi surpriza, masina chiar avea o problema pe care au remediat-o rapid.

    Apoi mi-a recomandat el un service la care sa merg cand expira perioada de garantie unde am dat de oameni foarte simtiti care nu mi-au lasat vreodata impresia ca ar incerca sa ma fraiereasca. Nici eu nici sotul nu ne pricepem, asa ca e totuna care dintre noi merge cu ea. De obicei o duc, o las acolo, ei o verifica, ma suna sa-mi spuna ce are, cat costa, cat dureaza si, daca sunt de acord, se apuca de treaba. Am dus-o o data la o verificare de rutina inainte de un drum lung si cand m-am dus dupa ea mi-a aratat mecanicul foarte alarmat placutele de frana pe care le-a inlocuit si mi-a zis: „Doamna, astea nici 300 de km nu mai tineau, daramite 2000”. Si ii zic ca apreciez explicatia, dar eu habar n-am cum ar trebui sa arate placutele de frana bune, asa ca s-a dus inauntru si mi-a adus sa vad comparativ unele noi. Merg pe ideea ca nu m-a pacalit si mi-a aratat cine stie ce, era plauzibil, ca erau placutele originale vechi de 6 ani.

  • Roxana spune:

    Eu va spun sincer ca ma duc cu tupeu si daca nu imi place, plec cu la fel de mult tupeu si le spun ca merg in alta parte.
    Am vrut sa fac ITP-ul langa casa, pentru ca expirase deja, masina nu mai fusese pornita de cateva luni, iar nenea expertul de la service mi-a zis ca nu va trece testele, mi-am asumat riscul si am mers la alt service mai departe, unde masina a trecut testul fara probleme, desi „domnul” baga mana in foc ca merg degeaba, ca el a vazut multe masini la viata lui…

  • Alla spune:

    Sa vezi distractie cand vrei sa cumperi masina la mana a doua, femeie singura fiind 🙂 Iti trebuie nervi de otel dar cu perseverenta si putin noroc reusesti. Am avut niste experiente memorabile, as putea sa scriu un mic roman pe subiectul asta :). Eu merg cu masina singura la RAR, ITP, service, etc. si dupa ce mi-am luat destule tepe, am invatat sa ma informez foarte bine inainte de pe net si de la cunostinte si sa nu plec de langa masina pana cand nu termina operatiunea, inclusiv sa cer sa imi dea piesele vechi pe care le-au inlocuit, pana si uleiul pe care il scot din motor. De cele mai multe ori atitudinea mecanicilor este una de superioritate pentru ca in tara noastra barbatii sunt in general misogini dar am intalnit si oameni cu bun simt si profesionalism in domeniul asta. Chiar o sa ma programez la Ad Garage pentru ca am nevoie de a doua opinie legata de o problema la turbina asa ca mersi si revin cu feedback.

  • Elena spune:

    Haha, imi place postul asta care vine la cateva zile dupa cel cu norocul ca ne-am nascut femei acum. Chiar ieri ascultam la radio povestiri din Bucurestiul interbelic, mai exact despre revolta barbatilor legata de insistenta femeilor emancipate de a sofa. Apareau chiar articole in presa legate de asta si de pericolul pe care il reprezentau soferitele care se incapatanau sa conduca si cu 80 km/h prin Bucuresti. Am evoluat mult de atunci, dar mai avem cale lunga, din pacate. Eu ma identific perfect cu ce povestesti tu aici, service-ul chiar este singurul loc in care m-am simtit tratata ca o fiinta inferioara din momentul in care am intrat.

  • Monica spune:

    Mie nu mi se pare ca barbatii ar fi tratati mai bine decat femeile. Sunt la fel de jecmaniti daca service-ul este de hoti si mecanicul se prinde ca barbatul sau femeia habar nu au de problema respectiva.
    Eu evit service-urile de la coltul strazii, aleg in functie de marca masinii (acum am fost la revizie la un service autorizat pentru masina pe care o am), prefer masinile noi (mai bine mai slabe dar noi decat mai cu mot dar SH) ca sa trec mai rar pe la service.
    Nu contest ca firma careia ii faci reclama nu ar fi buna, sper sa fie dar ideea ca femeile sunt discriminate… nu mi s-a intamplat la service-urile care se respecta, ba dimpotriva mi s-a parut cateodata ca sunt favorizata. Mi s-a intamplat sa merg cu copilul dupa mine si atunci chiar am fost favorizata iar asta mic a primit si o lectie gratuita de mecanica plus o inghetata 🙂

  • Nicoleta spune:

    Eu imi duc masina si la service, si la itp si la spalatorie singura. Pentru sot e doar chestia care ne duce de la A la B, eventual daca se strica luam alta (nu ca ne-am permite, dar asta e alta poveste). Sa mai zic ca a facut pana sapt trecuta si de atunci tot cu rezerva merge?!?
    Mnoh, ideea e ca eu nu ma simt nicicum cand ma duc cu masina. Da, e o lume a barbatilor, dar oricum lucrez intr-un domeniu in care majoritari sunt barbatii (suntem 4 femei in tot open-space-ul). In plus, faptul ca reusesc sa ma ocup ok de ceva ce chipurile doar barbatii se ocupa ma face sa ma simt mai… barbata 😛 (independenta, puternica, etc.).
    Ah si da, am avut o experienta putin aiurea cu un mecanic, dar nici ca am mai calcat pe acolo de atunci. Mecanicul la care imi duc masina e ok, nu ma incarca in plus si cand ma duc s-o iau imi arata piesele vechi.

  • maddy spune:

    niciodata nu m`am simtit aiurea si duc masina la service anual, la reprezentanta. programarea se respecta, mecanicii sunt amabili si explica ce urmeaza sa repare/schimbe, cat costa fiecare piesa si manopera. dupa fiecare vizita primesc un telefon ca sa`mi spun parerea, daca totul a fost ok.
    mai civilizat de atat nu se poate.

  • Elena spune:

    De cand ma tot gandesc sa imi deschid un service pentru femei! Cu mecanici femei cu tot tacamul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *