Trupa noastră artistică are un posibil exces de tobiști

Ivan iese brusc de după canapea, iar eu îl aplaud (conform instrucțiunilor). Îmi folosesc ambele palme ca să aplaud pe picioare cumva, în felul acesta pare că publicul e mai numeros. Sofia asistă și ea la spectacol, însă zice că nu vede rostul să aplauzi dinainte, poate n-o să-ți placă și e important să fii cinstit când aplauzi.

Ivan, un tânăr artist în chiloți cu dinozauri, se aburcă pe canapea cu icnete, își fixează toba între genunchii goi, apoi întreabă:
– Aveț biet?
– Normal, iată-l, ridic un bilet imaginar.
– Penfept. Acum începe spectaconun.

Acest artist bate foarte bine la tobă, însă nu poate rosti literele L și R. Se descurcă foarte bine și fără ele.

Și începe să bată la tobă. Eu trebuie să-l privesc atent fără să râd sau să aplaud, că așa știe el că se face la spectacol. Nu e voie cu gălăgie și nici cu râs. Tobăreala e treabă serioasă. După câteva minute, zice:
– Gata!

Acum încep să aplaud cu entuziasm (chiar îmi place mult cum bate), iar el face reverențe. Poartă un tricou cam scurt, cu urme de pepene pe piept. Când se apleacă (for some reason, face reverențele doar cu fundul la public), i se văd chiloții în toată splendoarea lor, bumbac 100%.

– Unmătonun spectacon va avea ioc iei!
– Cum ieri, vrei să zici mâine?!
– Egzact!

Peste un sfert de oră, forfotind toți în jurul mesei, vine și-mi zice:
– Mami, io când mă fac maie veau să fiu tobăton!
– Tobător? Ce-o fi aia?
– Caie bate ia tobe tot timpun, mami.
Îl privesc cu sprânceana ridicată, nu că aș avea ceva cu cuvântul inventat, dar vai de urechile neveste-sii.
– Adică tobist, mami! mai încearcă el o dată.
Se ridică și cealaltă sprânceană!
– Tobaist!
– Tobarist?
– Da, ăla caie bate ia tobe în spectacon!
– Sună foarte bine, îți doresc mult succes în cariera ta de tobarist, deși cred că termenul corect e toboșar.
– Mami, intervine și Sofia, eu o să mă fac pictoriță, cântăreață și dansatoare de balet și de dans normal, toate odată!
– Ți-ai ales o meserie cam complicată, Sofia…
– Știu, dar uite, Ivan o să fie tobarist, tati și el la tobe, ba nu de fapt stai, eu desenez coperta spectacolului, tu scrii pe ea o poveste, tati o taie cum îi spun eu…
– Aha, deci eu o să fiu un fel de sculer matrițer în toată trupa asta de artiști, mormăie tati.
– Tati, strigă Ivan de la locul lui, eu o să mă fac tobarist! O să bat la tobe tuaată ziua!
– Bine, bine, am auzit…

De data asta n-am mai aplaudat, că nu știu dacă e cazul să mă bucur, acum că avem în familie nu doar un toboșar mare, ci și un tobarist de trei ani și o cântăreață de cinci ani care se ocupă și de managementul trupei.

Vă reamintesc ce-i la noi acasă?

Aud că duminica asta de la 10 mergem să batem la tobe la Roaba de cultură, în caz că nu v-a speriat clipul de mai sus. Atunci erau cam neexperimentați băieții noștri, acum cântă mult mai bine!

Sursa foto preview: djembe via Shutterstock.com

Pin It

14 Comments

  • Anca spune:

    Daca aveti nevoie de cineva care sa cante la microfon, va recomand eu un personaj tare pasionat de ceea ce face. V-am povestit si ieri de el 🙂

    • Printesa Urbana spune:

      Multumim mult, ar fi grozav, asa am avea si exces de cantareti si de microfoane. Poftiti, va asteptam. Dar vine cu publicul lui, da? ca eu nu pot sa aplaud pentru atat de multi artisti.

  • Ecarulan spune:

    Ce manute frumoase!

  • Andreea spune:

    Se intampla vreun eveniment la roaba de cultura cu tobe? Am in dotare doi tobari pasionati care ar fi mega incantati de asa ceva.

  • Georgi spune:

    Postarea de azi ma face sa vreau copii mai repede.
    Postarea de ieri, ma face sa mai aman nitel, facutul asta de copii.
    Am 25 de ani si abia acum m-am pus pe picioare, financiar, si abia de acum o sa incep sa calatoresc si eu in afara tarii si sa ma… distrez. Am petrecut ultimii 7 ani muncind ca nebuna (pana acum 3 ani fiind si studenta la 2 facultati) si realizand cum au trecut anii pe langa mine, fara sa ma distrez prea tare si sa ies prea mult in lume.

    Intre timp, parca n-as vrea sa fac copil nici la 30.
    Astept sa vad cum termin si anul 2018, ca mai am niste hopuri de trecut si… poate dupa aia.

    Dileme, dileme…

    Intre timp, ma pregatesc psihic, citind articolele tale. Chiar imi plac, mult de tot. Si ai un talent la scris, foarte frumos. Uneori, nu sunt neaparat de acord cu tine, dar nu pot sa ma pronunt, pana nu o sa am si eu copii si… vorba aia: „sa vad si eu cum e, dupa aia sa imi dau cu parerea” :))).

    • Mona spune:

      Georgi, nu te stresa, toate vin la timpul lor, uneori timpul ti le aseaza mai bine decat ti-ai putea imagina…
      Ai o varsta minunata, bucura-te de ea din plin, cand vei fi pregatita vei fi si mamica

  • Mona spune:

    Hahahaha…tobarist…lesin de ras
    Ti-am gasit interpret vocal…fi-miu canta…un gen de muzica propriu si personal…mi se pare ca s-ar potrivi cu tobele lui Ivan :)))))

  • Simona spune:

    Si tati nu e fericit ca va avea coleg de trupa? 😀

  • Roxana spune:

    Vaaai, de cati ani imi cere mie al mic toba, de cand avea vreo 3 ani, acum are 7, oare ce-o fi fost in capul meu d-am pus piedica unui posibil talent 🙂

  • Lia spune:

    Aoleu! Ce bine ca nu-mi sunteti vecini! Zgomotoasa distractie!

    • Printesa Urbana spune:

      respectam orele de liniste, sa stii! oricum nu e nimeni acasa la orele la care se exerseaza la noi, vecinii sunt plecati la job, respectiv gradinita!

  • Dani spune:

    :)) A mea pitica e cu vocea si este un pic interesata de pian. Noroc ca este izolat bine apartamentul.
    Pentru logopedie eu am luat joculete si cartulii Laurei Hardalau, sunt foarte bune si usor de urmarit de adulti. Piticei mele ii place cel mai mult Gimnastica fonoarticulatorie e un joculet pentru ea si putem sa il facem oriunde.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *