Cum am reușit să scap de viermuiala continuă de gânduri din capul meu

Sâmbăta și duminica asta am trăit pe altă planetă. Pe planeta Capului Gol de Gânduri. Asta e ceva ce nu îmi amintesc să mi se mai fi întâmplat vreodată.

De când mă știu am purtat în cap zeci, dacă nu sute de lucruri, gânduri, planuri, liste cu ce am de făcut, idei, texte nescrise. Mereu mintea mea a fost un stup în care nu se face liniște niciodată. Nu mă puteam gândi liniștită la ceva că alte cinci lucruri veneau peste gândul inițial. Nu mă puteam concentra la mai nimic, inevitabil uitam chestii, pierdeam lucruri, eram mereu anxioasă că o să rătăcesc sau o să uit ceva esențial. Eram, desigur, și extrem de obosită, mă simțeam neputincioasă și avem senzația că nu mă poate ajuta nimeni, căci capul meu e doar al meu și dacă așa era el, eram condamnată să trăiesc veșnic în acest haos.

Niciodată nu-mi ajungea timpul. Mereu avem prea multe de făcut și niciodată nu aveam nimic de făcut. Vă dați seama cum trăiam? Și mă gândesc că nu-s singura…

Ei, ce să vezi, de patru zile experimentez o realitate nouă. Am minute bune în care nu mă gândesc la nimic. Mă uit în capul meu și nu mai vâjâie nimic pe-acolo. Dar nimic. Am zburat sâmbătă o oră dus, una întors pentru lansarea de carte de la Alba Iulia. N-am făcut nimic tot zborul. Nu am scris, nu am notat chestii, nu am făcut planuri. M-am uitat pe geam la nori și atât.

M-a șocat liniștea din capul meu. Nu am mai auzit-o niciodată atât de limpede.

Știu, sunteți curioși ce s-a întâmplat de joi, când capul meu vâjâia de gânduri, până sâmbătă, când s-a așternut pacea.

O să vă spun.

M-am reîntâlnit cu Connie Larkin și am făcut cu ea un curs de o zi despre timp.

Connie Larkin este persoana cu care am făcut acum zece ani Landmark Forum, un curs ontologic despre care am tot povestit eu și pe blog, și în cărți. M-a ajutat enorm nu doar să aflu lucruri despre cum funcționează mintea mea, ci să le simt și să le schimb cum vreau eu pe cele care mă împiedică să am viața pe care mi-o doresc.

Am lucrat atunci cu Connie zece seri intense, multe confesiuni, mult lucru individual, antrenament unu la unu, revelații, plâns, reparări, exerciții zilnice, în fine, a funcționat. M-am scuturat de multe comportamente stupide pe care le repetam ca papagalul, am pus în loc prezență și conștientizare.

Deși Landmark Forum nu mai e în România din 2009, Connie a rămas și a continuat să facă astfel de cursuri ontologice. Iar eu habar n-am avut. Până acum câteva săptămâni, când m-a sunat și m-a invitat să ne vedem. M-am dus val vârtej, la o adică, îi datorez multe, o admir și respect tot ce face pentru atât de mulți oameni.

Am povestit câte ceva despre ce face fiecare. Mi-a zis: faci cam multe, fată dragă. Ai o agendă unde le scrii pe toate?

Nu, Connie, pfff, agende… Le țin pe toate în cap, am zis, mândră de mine.

În caaaap? Ai o minte atât de sclipitoare și tu o folosești pentru cea mai de jos funcție a ei? Să stocheze lucruri? Te irosești, Ioana, încetează să mai faci asta! Trebuie să vii vineri la cursul meu TimeMaster.

M-am dus. Dacă a zis Connie…

De la 9 dimineața la 5 după-amiaza, cu câteva pauze pentru exerciții, ceai și masă, am pornit de la muntele de lucruri de făcut care ne apasă și ne strivește creierul și pofta de viață, am trecut prin câteva conștientizări importante (cum ar fi de exemplu aceea că nimeni niciodată nu va face tot ce are de făcut, că la un moment dat mori și sigur o să lași în agendă chestii neterminate), că sunt lucruri pe care nu o să le faci niciodată, și cu toate astea le cari în minte zi de zi, că e absolut obligatoriu să nu-ți încarci mintea cu chestii de memorat care stau foarte bine pe o foaie de hârtie etc etc.

Dar nu asta e important la acest curs și la genul de educație pe care o face Connie. Ci FELUL în care se întâmplă totul. Dacă ești prezent și motivat, pleci de la cursurile astea cu altă față. Cu altă viață.

Știu că sună dubios. Nu-mi pasă. Nu-s nebună, dimpotrivă, sunt foarte prezentă și atentă la viața mea și la mine.

Uneltele cu care am plecat de la cursul despre timp al lui Connie (o agendă făcută într-un anume fel, un mod anume de a scrie în ea, toate conștientizările de mai sus) mă ajută deja mult, important e să le și aplic zilnic, să mă țin de angajamentul luat, să nu-mi mai încarc mintea cu lucruri inutile și s-o las să zburde.

În fine, dacă sunteți o persoană presată de câte are de făcut, dacă simțiți că cei din jur trag de voi mult și vă devorează, dacă nu mai aveți control, încercați un curs cu Connie. Face mai multe: acesta de timp (curs de o zi), mai are unul de PhotoReading (două zile), altul de relații (6 ore), vreau să facem ceva împreună și despre relația cu copiii, cred că ar ajuta foarte mult!

Pe 11 august Connie organizează la București (și pe 6 octombrie la Timișoara) un astfel de curs ontologic despre relații. Eu nu sunt în oraș și tare mi-e ciudă. Acum că am redescoperit cât de puternice sunt aceste întâlniri, îmi vine să mă duc la toate. Și o să merg, în timp, la fiecare.

Dacă puteți, mergeți. E un curs de șase ore, de la 13 la 19 seara, costă 280 de lei de persoană. Vor fi niște bani foarte bine investiți.

Atenție însă! Connie nu este genul de trainer pe care-l vezi prin sălile corporațiilor. E foarte directă. Se mișcă repede. Nu poți fi absent. Stai priponit acolo unde trebuie să te uiți.

Pe Connie o găsiți aici. Detalii despre acest curs al ei despre relații aveți aici, Connie promite că cele șase ore vă vor ajuta să rezolvați foarte rapid conflictele cu părinții, copiii, colegii, superiorii și așa mai departe. Nu pentru că vă dă rețete. Ci pentru că vă ajută să vă scoateți capul din fund și să vedeți cât de caraghioase sunt unele lucruri pe care le facem toți. Și după ce le vezi în lumina asta, n-o să-ți mai vină să le faci. 🙂

Sursa foto: cap aglomerat via Shutterstock.com

Pin It

6 Comments

  • Jupaneasa spune:

    Pe mine ma ajuta mult Bullet Journal-ul. Sunt multe tutoriale pe youtube, despre cum sa organizezi unul. Mi se pare extrem de util pentru ca, pe langa task-urile zilnice, acolo imi scriu si gandurile cele mai apasatoare, imi vars of-ul, ba chiar scriu si injuraturi :))). Si parca raman acolo, parca iau o piatra de pe inima :)). Seara, cand ma uit si vad la ce ma gandeam pe parcursul zilei, ma apuca rasul. Dintr-o data, totul pare mai simplu si eu ma simt mai relaxata. Tin si un mini carnetel, pentru atunci cand nu am acces la bullet journalul principal si scriu acolo.
    Evident, nu functioneaza chiar tot timpul, dar in majoritatea cazurilor, am reusit sa imi eliberez creierii, mai ales ca eu sunt zodia fecioara si sunt genul ala care analizeaza in cap, in 1000 de moduri, orice rahat nesemnificativ.

  • Larisa spune:

    La Iasi nu tine cursuri Connie?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *