Îmi pare rău că n-am mai mult timp să te iubesc

ACEST ARTICOL APARȚINE UNEI CITITOARE CARE ȘI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI.

Îmi pare rău că n-am mai mult timp să te iubesc.

Mi-a spus-o întins pe un pat de spital, încercând să nu plângă. Timp a fost. Opt ani cu bune şi rele, cu urcuşuri şi coborâşuri, cu despărţiri mai lungi sau mai scurte, cu mult râs şi un pic de plâns, cu greşeli şi iertări, cu complicitate şi sprijin şi împreună-simţire (adică empatie, în termeni moderni). Până când timpul lui s-a terminat. Iar eu am rămas să învăţ să-mi folosesc cu înţelepciune timpul despre care nu ştim niciodată cât mai e.

Nu sunt în măsură să dau nimănui lecţii despre convieţuirea în cuplu, cu atât mai puţin despre familie. Dar vă pot spune ce ne-aş spune mie şi lui, noua celor de acum 8 ani, atunci când am plecat la drum împreună, neştiind ce ne rezervă viitorul:

Nu pierdeţi starea de îndrăgostire. Bucuraţi-vă unul de celălalt, de fiecare clipă petrecută împreună. Nu ştiţi niciodată când se termină timpul vostru împreună, folosiţi la maxim ce aveţi acum.

Atingeţi-vă, mângâiaţi-vă, ţineţi-vă de mână. Îmbrăţişaţi-vă.

Nu staţi bosumflaţi, nu merită să pierdeţi timpul cu asta. Comunicaţi, vorbiţi despre ceea ce vă deranjează. Nu ţineţi în voi. Nu aşteptaţi ca lucrurile să se rezolve de la sine. Clarificaţi-le, vedeţi unde-i problema, încercaţi s-o rezolvaţi împreună.

Fii alături de ea când plânge. Şterge-i lacrimile şi spune-i că va fi bine. Fii alături de el când îi e greu. Doar fii acolo. Va şti că nu e singur.

Când crezi că nu mai poţi, ia o pauză. Respiră adânc. Ieşi la o plimbare. Nu arunca cuvinte grele, nu le mai poţi lua înapoi vreodată.

Acceptaţi-vă aşa cum sunteţi, nu încercaţi să vă schimbaţi unul pe altul, nu e un obiect ce-ţi aparṭine, e o fiinţă umană cu bune şi rele, cu neputinţele lui/ei pe care poate nici nu le conştientizează. Ai răbdare.

Lăsaţi trecutul cu relele lui în urmă, clipa prezentă e tot ceea ce contează.

Faceţi planuri, atingeţi obiective, nu fiţi pasivi, nu lăsaţi viaţa să vă trăiască.

Râdeţi împreună. De orice, chiar şi unul de altul.

Nu minţiţi şi nu înşelaţi. Se pierde prea mult timp cu acoperirea urmelor şi vindecarea rănilor.

Uitaţi-vă mai puţin în ecrane şi mai mult unul la celălalt.

Oamenii contează mai mult decât orice obiect. Nu vă lăsaţi absorbiţi de lucrurile materiale. Fiţi prezenţi în relaţie, alături de omul vostru.

Folosiţi-vă timpul cu înţelepciune. E o resursă limitată.

Iubiţi-vă azi. Nu amânaţi. Mâine s-ar putea să nu mai fie.

Sursa foto: rămas bun via Shutterstock.com

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4250

9 comentarii

  1. Fire de nisip se împlinesc cu cele de polen
    Praf de diamant se amestecă ireal cu praf de colb
    Clepsidra argintie și tăcută e foarte departe
    Dar timpul involburat ți se așterne lin în față
    Curcubeul te așteaptă zâmbind

  2. Greu.Mai ales in situatia in care iti dai seama ca timpul tau s-a terminat si nu i-ai iubit destul pe cei apropiati.Si mai greu cand copilul este mic si iti dai seama ca nu i-ai oferit totul in timpul pe care l-ai avut.Din pacate ne dam seama la finalul drumului.Din fericire(cazul meu) uneori mai primim o sansa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *