Femeia e deșteaptă și merge la serviciu la fel ca bărbatul. Bărbatul pune și el mâna la treabă în casă, că doar nu e ciung.
Femeia aduce bani în casă, nu trebuie să te lași doar în baza bărbatului, câtă vreme ai și tu cap și mâini.
Nu avem mulți bani, așa că avem grijă de ei cât mai bine. Mereu s[ ai o rezervă de bani de care să știi doar tu.
Important e să-ți alegi o meserie care să-ți placă și în care să faci bine altora, și ție.
Orice-ai face, oamenii contează mai mult ca banii.
Am stat mult să mă gândesc care-au fost lucrurile pe care le-am învățat despre bani în copilărie. Mai întâi mi-au venit în cap prea desele replici legate de cum nu avem bani, nu ne ajung banii, nu avem cu ce etc.
Am dat la o parte aminitrea asta grea asta a sărăciei (despre care acum nu mai simt că m-a afectat foarte tare, în afara faptului că m-a învățat să am grijă la cheltuieli și să am mereu bani puși deoparte). M-am uitat la oamenii din viața mea și la relația lor cu banii.
Îmi dau seama acum că am avut niște modele feminine extraordinare! Și cât de mult a contat pentru mine prezența lor în viața mea! Patru. Patru femei grozave, care m-au învățat (fără să-mi țină predici) cât de important e să te ții de școală, să afli care-ți e menirea, să îți cauți un serviciu bun și să nu te oprești niciodată din a deveni mai bun.
Bunica Veronica a fost învățătoare la sat. Bunicul, soțul ei, la fel. Mergeau amândoi dimineața la școală, care e gard în gard cu casa lor. Se întorceau împreună și se apucau de lucru la gospodărie. Mereu cot la cot, în toate.
Bunica Sofica a fost contabilă (s-a stins când eu aveam nouă ani). Bunicul, soțul ei, a fost contabil și inspector de bancă (s-a dus și el acum trei ani). Bunica s-a pensionat ca să stea cu mine, mă îmbolnăveam rău la creșă.
Mama încă lucrează, deși are vârsta pensionării deja. E inginer textilist și conduce o secție a unei fabrici de haine din oraș. Îi place munca ei, muncește de la 23 de ani în același loc. Adică de patruzeci de ani!
Sora mamei, unica mea mătușă, are afacerea ei în SUA. A schimbat, ca și mine, multe joburi. Mereu a căutat un loc din care să facă mai mult, mai bine.
Toate femeile astea au lucrat de cum au terminat facultatea, au avut copii pe care i-au crescut drept, au avut grijă și de casă așa cum au putut, în echipă cu bărbatul o vreme, singure apoi. Pentru că bărbații din familia noastră fie au murit înainte de vreme, fie au plecat să trăiască în alte locuri.
Am rămas noi, fetele. Și le mulțumesc pentru asta, pentru că lecții despre bani la școală nu am făcut prea multe, iar personajele feminine din filme și de la MTV nu reprezentau chiar modelul ideal. Am tribul meu și-l țin aproape de copiii mei, care sper să aibă în mine, în tatăl lor și în ele un model sănătos de a privi cariera, familia și banii.
Un studiu realizat de Erste Group în 2018 arată că un sfert dintre români nu economisesc deloc și doar 17% dintre ei au economisirea printre priorități, restul doar pun deoparte ce le rămâne la final de lună sau de an. Statisticile europene ne plasează pe ultimul loc la gradul de educație financiară din Uniunea Europeană. 🙁
E important să vorbim despre educație financiară în școli, acasă, la serviciu, când mergem la cumpărături. E important să fim recunoscători celor care ne-au oferit primele lecții de educație de orice fel, inclusiv financiară, chiar fără să o știe.
De aceea am scris acest text. Și ca să vă invit să postați și voi pe Facebook un status și o poză cu voi și cu modelul vostru feminin, alături de hashtagul #EAsuntEU. Pentru fiecare astfel de postare, BCR va dona un euro către o profesoară din cadrul Teach for Romania (o organizație non-guvernamentală care caută și pregătește oameni valoroși, cu sau fără experiență anterioară de predare, pentru a deveni profesori în învățământul de stat, pentru copiii din medii vulnerabile).
Campania #EAsuntEU a fost lansată anul trecut de BCR și continuă și anul acesta, cu scopul de a demitiza percepțiilor negative despre femei și bani și de a promova mai multe modele în educație.
Aveți mai jos unul dintre clipurile campaniei, ca să înțelegeți mai bine ce și-au propus să realizeze cu ajutorul nostru.
Interesant de notat este că personajele din clipurile#EAsuntEU nu sunt actori. Sunt cupluri mamă-fiică, angajate ale BCR. Ele sunt profesoare de educație financiară în cadrul programului național Școala de Bani, programul de educație financiară al BCR la care poate participa oricine și pe care l-au urmat peste 200.000 de români (în școli, în companii, universități și în sucursalele băncii).
Nu uitați: dacă veți posta pe facebook un status și o poză cu și despre modelul feminin din viața voastră, alături de #EAsuntEU, un euro va merge dinspre BCR către o profesoară de la Teach for Romania, iar femeia specială din viața voastră va primi mesajul vostru de apreciere și recunoștință.
Că tot e opt martie!
Mai multe detalii despre campanie găsiți aici.
foarte frumoasa tema ai abordat! De 8 martie avem nevoie de asa ceva!!
As vrea sa adaug insa ca romania nu e asa de rau: avem aceeasi rata de economisire si consumerism ca si americanii. Da, ceva mai bine e in restul europei dar NU CU MULT MAI MULT. Pur si simplu o mare parte a oamenilor sunt cu venitul minim pe economie si doar supravietuiesc, cei cu salariu mediu si mai sus deseori doresc sa isi traiasca clipa acum pt ca nu cred ca vor trai multi ani, etc.
La multi ani tuturor doamnelor din poza, dar cu tot respectul, Ioana, din cauza unei fraze cum e a doua din articolul tau (Femeia aduce bani în casă, nu trebuie să te lași doar în baza bărbatului, câtă vreme ai și tu cap și mâini) am scris eu acel articol, tocmai pentru ca si mie, de mica mi s-a bagat asta in cap, si da, logic ca nu suntem inferioare barbatilor, insa vine o vreme cand simti ca nu poti sa le faci bine pe toate ca altfel ar suferi cineva si atunci te lasi „doar in baza barbatului” pentru că-l iubesti si te iubeste, pentru ca ai incredere in el si pentru ca asa va fi bine familiei pentru o perioada (sau pentru totdeauna, depinde de context), deci pentru mine a doua fraza nu incita decat la concurenta asta oarba dintre femei. Cred ca realizezi si tu cum suna… 🙁 Atunci in copilaria ta, o fi sunand bine la fel cum si eu imi doream candva cu ardoare sa am pozitie sociala si sa castig suficient de bine cat sa nu fiu la mana barbatului, habar n-aveam care urma sa fie ala, habar n-aveam ce va insemna sa devin mama etc.
Imi pare sincer rau ca citesc fraza asta pe blogul tau, sunt cuvinte cu impact, care-mi amintesc de o ruda d-ale mele (da, de aia din articol care considera ca esti nebuna daca stai mai mult de 1 an cu copilul acasa).
TU ai reusit Ioana sa le imbini pe toate si sa le faci exceptional, insa mai sunt si femei care nu le pot face bine simultan, iar fraza aia o sa le faca rau tocmai azi, de ziua noastra.
Mie mi-a adus un gust amar, imi doresc ca blogul tau sa fie unul pentru TOATE FEMEILE, si ele sa nu se simta judecate, sa nu simta concurenta etc.
Florina, eu nu am tras linii directoare generale, eu am povestit cum a fost in familia noastra, ce am primit de la mama si de la bunica si ce mi-am luat bun din toate. Nu doar eu ma descurc si cu unele si cu altele, sunt foarte multe femei care o fac, pentru ca vor, pentru ca le place, iar asta nu inseamna ca cele care aleg altceva pentru ele sunt mai prejos, Doamne, de ce trebuie totul sa fie despre comparatii si judecati? Daca eu am ales sa fiu jurnalist inseamna ca judec femeile care aleg sa fie profesoare sau casnice? Nu, inseamna doar ca eu sunt alt om decat ceilalti si ei sunt altfel decat mine.
Mi se pare ciudat si trist sa spui ca ti se pare aiurea sa vezi la mine pe blog scris ca femeile trebuie sa munceasca. Dar eu nu am spus niciodata altceva. La fel cum nici ca sa fii casnica e nasol nu am spus. Eu muncesc de cand ma stiu, imi place, asta e un loc in care eu scriu despre mine. Nu e nimic aiurea sa scriu despre ce cred, mai ales ca niciodata nu judec pe altii care cred diferit. E foarte grozav sa fii casnica, daca asta iti doresti si situatia iti permite.
Chiar nu inteleg supararea ta. In fine, numai bine!
Florina, ati intuit foarte bine atitudinea condescenta a printesei urbane. Dar ce sa-i faci? Doar ati citit: asa a fost educata. Doar in urma muncii remunerate dovedesti ca esti o femeie desteapta, educata, intreaga. Munca acasa nu e munca. Ii multumesc lui Dumnezeu ca n-am avut feministe in familie. Femeile din jurul meu, mama, matusi, aveau prea de bun-simt ca sa se mai gandeasca sa se felicite ca merg la munca.
O curiozitate: Printesa urbana nu s-a bazat foarte mult pe salariul de aviator al sotului, mai ales atunci cand mergea din serviciu in serviciu sau cand statea acasa cu copiii si ,,lucra de acasa”?
nu am scris nicaieri ca DOAR in urma muncii remunerate esti o femeie desteapta si intreaga si nici nu cred asa ceva. cred ca fiecare femeie sau barbat are voie sa se simta intreg oricum doreste, si mi se pare teribil de trist cand o femeie considera lipsit de bun simt sa iti apreciezi punctele bune (ca reusesti sa muncesti si sa cresti copii, sau ca reusesti sa te dedici doar familiei). nu e singurul tau comentariu anti-feminist pe-aici. nu prea inteleg de ce ma citesti, e clar ca nu avem prea multe de impartit.
nu, nu am stat pe banii sotului niciodata, si chiar daca as fi stat, nu vad o problema, si el ar sta pe ai mei, suntem parteneri egali indiferent de cat castiga fiecare si ne sustinem cand vremurile sunt grele. nu tinem cont de cine castiga mai mult etc etc, ca na, nu e despre asta. tragem la aceeasi caruta, cu puteri diferite. 🙂
Nu am spus ca nu e de bun simt sa muncesti in afara familiei si sa cresti si copii, am spus ca nu e de bun simt sa faci parada de asta. O femeie asumata nu face. Numai femeile slabe simt nevoia sa atraga atentia ca merg la munca in afara casei.
Cati barbati vedem care atrag atentia asupra acestui lucru? 0 barbati. Ei merg si gata. Ei pot fi ingineri, doctori, jurnalisti, muncitori, fara sa faca parada.
P.S. Nu sunt o cititoare a blogului. Mai intru doar din cand in cand sa vad ce idei feministe mai sunt la moda.
Sunt multi barbati care atrag atentia asupra felului in care duc ei gunoiul sau ies cu copilul in parc, nu e acelasi lucru? Cu toate astea, majoritatea celor pe care ii cunosc eu nu fac asta, pur si simplu considera natural sa faca si job, si familie. Si nu, nu cunosc multe femei care fac parada din faptul ca merg si la serviciu, bunica si mama mea nu au facut-o niciodata, nici prietenele mele nu fac asta, nici femeile care spun cu ce se ocupa cand sunt intrebate.
Daca acestia sunt ochelarii prin care tu vezi lumea, e pacat. E mai frumos fara ei.
Prin ochelarii mei de jurist, vad o femeie care poata sa aleaga ceea ce isi doreste fara sa le faca pe celelalte femei sa se simta inferioare. Articolul tau e plin de ,,fitile” atat de des intalnite pe buzele ,,femeilor independente” care, nu stiu cum se face, au langa ele barbati care le ajuta muuuult financiar.
judeci si pui etichete, generalizezi si esti cruda. nu stii cine cati bani aduce in nici o familie cu exceptia alei tale si nici nu e neaparat relevant cine cati bani castiga. poate el nu ar face atatia bani daca ea nu s-ar ocupa atat de bine de casa. sau invers.
ca idee, castig mai mult ca sotul meu. de multa vreme. mereu am castigat mai mult ca partenerii mei. si spun asta nu ca sa fac pe grozava (cum o sa crezi oricum, dar e ok), ci ca sa iti arat cat de putin stii de fapt despre altii.
M-ai pus pe ganduri cu acest comentariu. Ma tot intreb cati bani castigati de va puteti permite scoala privata, vacante, city-brake-uri, rata la un apartament mare, taxe, haine, activitati extrascolare, benzina, doctor, dentist, farmacie, mancare sanatoasa etc. Nu caut raspuns, e doar o constatare ca aveti un venit maaare. La un momendat ziceai ca din scris romane/carti o sa te imbogatesti la batranete (sau ceva de genul), nici blogul nu cred ca achita prea multe cheltuieli (sau poate?), poate din conferinte, sau editari de carti, habar n-am, poate ne zici din ce alte activitati castigi mai mult decat sotul ? Din cele enumerate, probabil ca cititoarele au presupus ca sotul castiga mai bine decat tine Eu ma minunez de familia mea care are un venit mediu de 10000 lei pe luna, ca nu reusim sa le platim copiilor o scoala privata, pentu ca toti acesti bani se duc pe cele enumerate mai sus (vacantele nu sunt incluse in acesti bani). Mersi
Buna, ce curiozitati au oamenii, nu incetez sa ma uimesc! 🙂
Nu castig mult din fiecare activitate in parte, insa fac multe (renuntand la mancare, somn, pauze, odihna etc) si se aduna mai mult decat as castiga la birou. Sau numai din blog. Sau doar din carti.
Te cred, doar ca de curand am facut si eu calculele pe ultimele 3 luni (am citit articolele tale legate de economsire) sa vedem daca putem pune deoparte ceva si m-am ingrozit ca nu reuseam sa scadem cheltuielile sub cifra de 9500 lei pe luna (cu 2 copii de 4 si 8 ani), practic nu putem pune nimic deoparte, pentru ca ce castigam in plus merg pe vacante si pe urgente. De aceea ma gandeam ca voi cheltuiti mult mai mult si nu credeam ca din jurnalism se poate castiga atat, pentru ca am mai multi prieteni care scriu si publica carti si lucreaza si la edituri si de-abia isi achita chiria :(. In fine, era o curiozitate practica, cate bordee atatea obicee 🙂
Eu nu prea pun deoparte, desi luam peste 27.000 pe luna, nu avem rate si nu ne plac vacantele (facem una pe an, la mare, pentru sanatatea copiiilor). Probabil cine reuseste in vremurile astea sa puna deoparte ori ia peste 50.000 pe luna, ori e obsedat de economii (ca sa nu zic zgarcit rau de tot)
Amo prietena exact cu acelasi venit ca al tau, 1 copil, traiesc intr-un apart normal, masina normala, haine relativ ieftine, vacante ieftine.
Nu intelege nimeni ce fac cu banii lor, ca au economii zero intotdeauna.
Am alt exemplu, familie cu venit cam cu 30% mai mic, care au construit vila, fac vacante, haine nu ieftine, 1 copil, ies in fiecare weekend, intretin 2 masini, toate gadgeturile prin casa, laptopuri scumpe si au permanent economii.
Deci nu cred ca e vorba de zgarcenie ci de cum cheltuie fiecare banii. Unii ii arunca in vant si nu ramane nimic, altii ii cheltuie cu folos si se vede.
Nu imi vine sa cred ca nu va descurcați cu 27.000 pe luna! Noi câștigam impreuna 5.000-6.000 de lei pe luna si tot Incerc sa ma descurc… cu greu ce-i drept…. dar eu stiu o treaba… CU CAT AI MAI MULT CU ATAT MAI MULT CHELTUI…..
Nu, nu am scris ca e ciudat ca „femeile trebuie sa muncesca”. Doamne fereste, eu insami ma pregatesc intens pentru ziua cand ma voi intoarce pe piata muncii, eu m-am referit doar la fraza aia. Merci ca mi-ai rapsuns, tu esti un om altruist si profesionist si o femeie care a facut mult bine, iar fraza aia mie nu mi s-a parut foarte empatica pentru anumite categorii de femei. Dar tu ai deptate: blogul fiecreia e un spatiu personal desi e public si e ok ca fecare sa creasca si sa dea mai departe valorile in care crede cu tarie.
p.s.: si eu am muncit (remunerat) de la 18 ani in condtii mai mult decat grele si tot ca sa-mi fac un viitor și inca muncesc pentru tot ce-mi doresc asa ca munca nu mi-e straina, ba chiar imi place 🙂
Sa ne bucuram de primavara!
Florina, nu ai motive de suparare din cauza acelei fraze. Este vorba de cu totul altceva, sunt digura deoarece acest lucru mi s-a predicat si mie acasa de catre mama si bunica: femeia trebuie sa fie independenta financiar. De ce? Pai ele au trait niste vremuri grele, chiar misogine, femei casnice dedicate familiei, sotului, copiilor si apoi parasite cu copiii inca mici de crescut. Este experienta trista a multor femei. Astfel, din dragoste pt fetele lor le-au invatat sa fie independente financiar, ca in cazul unui divort sa se poata descurca. Sau sa poata avea optiunea divortului in caz de sot violent, bautor, infidel, etc… Aceste lectii nu sunt despre imjosirea femeii casnice, ci despre posibilitatea unor alternative sa poti merge mai departe in caz de nevoie.
Fiecare alegere si optiune de viata vine cu niste riscuri asumate si desigur avantaje. Alegem toti ce ni se potriveste fara sa judecam alegerea altora. Sau asa ar trebui.
Nu te simti ofensata, Ioana foar a povestit principiile lor de viata. Nimic general.
Exact asa, si asta le voi spune si eu fetelor mele, tot timpul cred ca e bine sa ai o independenta financiara, sunt foarte multe femei care stau si inghit fel de fel de lucruri din partea unor parteneri pentru ca nu au curajul sau posibilitatea financiara sa se rupa de el!!! Ei sunt mai puternici fizic, astfel ca le este usor sa te ameninte cu …multe, daca ea mai e si la mila banilor lui, atunci e grav!
Heeeei, ce frumos!!! Eu am acceptat oferta Teach for Romania si fac parte din G6. In septembrie ajung la copii si abia astept, am mari emotii <3. Emotii si un bebe care are acum 9 luni, si a fost motivatia mea de a ma inscrie in program. Si-l alaptez. Si-o sa-l alaptez si cand voi incepe sa predau :). Si am si castigat ciocolata :)))!
Frumos articol 🙂 .
Ma bucur sa cunosc minunatele femei din familia ta, ai mostenit gene bune ?
Imi place cum spui ca ai cautat mai adanc, dincolo de placa lui „nu ne ajung banii” si constientizezi mostenirea pe care s-au straduit sa ti-o transmita.
ma bag si eu in dezbatere.
Femeia astazi are posibilitatea sa aleaga. E important ca fiecare sa fie impacata cu decizia proprie si sa aleaga liber, nu constransa de situatii (de ex. single mothers nu au de ales!!! -s i cunosc cateva, si nu doar din motive de divort care pana la urma e o alegere, ci pt ca el a murit)
Alegem pt nevoile proprii. Nu pt societate, nu pt copil, nu pentru altii. Am ales pt mine si pt cheltuielile mele. Cheltuieli cu care completez neimplinirile mele: pantofi de nu stiu care, femeie la menaj, after school, meditatii la engleza pt ca dupa level A1 am esuat sa mai ghidez bine copila, mancare scumpa ca nu am fost in stare sa gatesc, machiaje (ok,ok, gata cu ele acum), coafor si masaj, taxiuri si baby sitter ca sunt mereu contra timp etc.
Din pacate, am email de la cititoare ce imi cer ajutor ca, desi lucreaza amandoi, nu se descurca cu banii: bona, cresa privata, boli, toate astea le tin in datorii si credite – e trist pt ele nu doar situatia de zi cu zi, ci pt ca nu vad ca au vad o alternativa, nu vad ca au de ales, si ajung sa invidieze pe cele ce au ales diferit.
ma gandesc la mamaia care nu a avut de ales: acasa, 4 nepoti, muncea cu ziua prin sat, cateva vaci, porci, zeci de oi, peste 100 de gaini, electricitate cu intreruperi etc etc.
Am citit articolul si am citit si comentariile, ma ingrozesc comentarile. Dragi doamne, voi credeti ca noi cele care lucram nu muncim si acasa? Credeti ca la noi acasa e mizerie iar copiii umbla desculti, muscati de purici si cu mucii la nas? Ori ca ne hranim doar cu salam si cartofi prajiti?
Nu! Evident, nu. Ce faceti voi, facem si noi. Nu am bona, menajera sau parinti care sa faca treaba in locul meu si incerc sa jonglez cu toate mai ceva ca un acrobat de circ.
Dar imi place sa lucrez. Imi place sa merg la serviciu si gasesc satisfactie in meseria mea. Imi place sa castig salariu meu si imi place sa economisesc macar putin.
Castigam bine, dar nu extraordinar iar noi ca familie incercam sa tinem in frau cheltuile. Uneori ne iese, in alte luni nu.
Bravo, printesa urbana. Articolul tau este de maxim bun simt si nu cred ca lezeaza decat acolo unde deja exista o frustrare.
Si eu cred ca femeile trebuie sa lucreze. La fel si barbatii. Iar daca in secolul asta cineva considera afirmatia asta ca fiind ” feminista” inseamna ca ne intoarcem ca mentalitate in perioada interbelica.
In concluzie, este un principiu in drept conform caruia „cine poate mai mult, poate si mai putin” deci nu va mai plangeti cu viata greeeeaaa pe care o aveti ca fiind casnice, aceeasi viata o avem si noi astealalte doar ca si serviciul in plus, si daca maine am sta acasa, asa cum am spus anterior, ar fi doar o munca in minus.
Totusi, sa intelegem, nu ma intereseaza alegerile altora iar dacs cineva decide sa nu munceasca mie mi e egal. Fiecare e liber sa facs ce vrea atata timp cat nu ma afecteaza pe mine. Na d’aici idee feminista.