De mulți ani suntem asaltați de reclame la produse bio, organice, ecologice. Mâncare, haine, creme, dezinfectanți, unele produse sunt și vegane sau raw vegane, de nu mai știi pe ce să pui mâna în magazin. Pe de o parte, e foarte bine că atât de multe industrii au decis să nu perpetueze producerea și comercializarea de produse care fac rău naturii, animalelor și corpului uman prin adăugarea de substanțe și proceduri care fac produsele mai ușor și mai ieftin de creat și de păstrat, dar nocive pentru toate organismele vii pe termen lung.
În același timp însă, a crescut și presiunea pe consumator de a înțelege și de a deosebi produsele cu adevărat ecologice de cele care sunt scumpe fără a aduce și beneficiile unui produs curat și prietenos cu natura.
M-am gândit să fac un rezumat al ideilor principale despre agricultura și industria BIO, așa cum le-am înțeles eu din toate materialele pe care le-am citit. La final am trimis textul la avizat către Liliana Ciobanu, specialist în certificare ecologica în cadrul companiei Ecocert. Aici aveți un interviu cu ea pe acest subiect.
În final am exemplificat cu detalii despre o gamă de lactate bio pe care o consumăm de ceva vreme și care e produsă în România: Napolact Bio.
Care este diferența între eco, bio și organic?
Din punct de vedere al procesului de producție și certificare a produselor astfel denumite, niciuna. Cuvintele sunt sinonime. Ecologic înseamnă același lucru cu bio și organic.
Ce înseamnă un produs bio, ecologic sau organic?
Definiția e foarte simplă: un produs bio este acel produs în al cărui proces de creare s-au folosit doar substanțe naturale ecologice, inclusiv materia primă provine dintr-o cultură ecologică.
Adică, dacă avem cereale organice, înseamnă că porumbul din care sunt făcute provine dintr-un lot de pământ care nu a fost vreodată stropit, plantele nu au fost stropite decât cu substanțe naturale, la fel și siropul îndulcitor folosit pe fulgi, la fel și sarea, dacă cerealele o conțin.
O bluză organică este făcută din bumbac crescut ecologic, netratat cu nimic chimic de sinteză, nici bumbacul, nici produsul final.
Fermele bio nu permit utilizarea de insecticide, pesticide, antibiotice, hormoni, îngrășăminte artificiale, fertilizanți, acceleratori de creștere, nu se practică cultivarea de organisme modificate genetic.
De unde știm că un produs pe al cărui ambalaj scrie bio chiar este bio?
Nu este suficient ca o firmă să susțină pe ambalaj că un produs al ei este bio. Denumirea comercială poate spune orice.
Produsele certificate organice au pe ele o etichetă semnul de produs ecologic, sub care stă codul instituției care a realizat controlul, dar și zona de proveniență, UE sau NonUE. Toate.
Aveți mai jos un exemplu de etichetă conformă, de pe o sticlă de chefir Napolact Bio.
În lipsa acestor însemne, produsul nu este BIO, chiar dacă numele comercial al produsului conține cuvintele organic, bio, ecologic, natural. Dacă există logo-ul verde, dar sub el nu este trecut codul cu litere și cifre (cum este mai sus, RO-ECO-008) și zona de proveniență, atunci produsul nu este bio/organic/ecologic.
Ce presupun controlul și certificarea produselor bio?
Nu toate țările au aceleași reguli de control al produselor ecologice, dar unele reguli sunt comune. Printre ele se numără faptul că pământul pe care crește materia primă trebuie ferit de substanțe chimice cu mulți ani înainte de cultura cu pricina, sunt interzise iradierea și orice tip de OMG, folosirea de fertilizatori, existența controalelor frecvente și riguroase, păstrarea unor dosare cu înregistrarea operațiunilor zilnice efectuate.
Firmele care realizează aceste controale sunt de stat sau private și sunt plătite pentru a certifica produsele care doresc eticheta oficială de bio. Aici, pe site-ul Ministeruli Agriculturii și Dezvoltării Rurale, liste cu cele acreditate de stat în România. Ele verifică pe teren și documente, adună dovezi care sunt analizate în vederea unei concluzii. Unele criterii care sunt calificate drept factori de risc sunt evaluate în vizite inopinate, de către companiile de certificare și instituții ale statului sau europene (care verifică și firma care face procesul de certificare). Procesul de certificare este anual.
Vedeți așadar că este un proces de control destul de bine pus la punct.
Orice produs poate fi certificat bio?
Reglementări legale există doar în ceea ce privește produsele agricole sau care au legătură cu agricultura, fructe, legume, cereale, lactate, carne.
Hainele, cosmeticele, produsele de îngrijire a casei pot fi certificate bio de firme private, însă nu există standarde universale sau legi în acest sens. Cu alte cuvinte, o cremă este considerată bio dacă o companie de certificare o declară bio, și cam atât. La creme există două aspecte: ingredientele (care dacă provin din agricultură ecologică, fapt verificabil), apoi certificarea produsului final de către firme independente.
Există în România ferme ecologice?
Există, și nu puține! Potrivit datelor Eurostat, în 2015 în România existau 11.869 de ferme ecologice, în creștere cu 297% față de 2010, an în care erau 2.989 de astfel de exploatații agricole. În 2020 sigur sunt mai multe, dar nu am găsit cifre exacte.
Ca idee, laptele ecologic care ajunge în produsele Napolact BIO este colectat de la ferme certificate ecologic din Ardeal. Compania colectează materie primă de la peste 1.000 de ferme. Aproximativ 15% din cantitatea colectată de Napolact de la fermele din Ardeal o reprezinta laptele ecologic. Compania a investit constant în ultimii ani în proiecte și programe menite să ajute fermierii din Ardeal să dezvolte un model de business sustenabil.
Există produse ecologice necertificate? Sunt bio produsele de pe marginea drumului sau din piețe?
Există și produse ecologice necertificate, doar că noi nu prea avem cum să știm care sunt acestea. Există ferme mici care respectă regulile agriculturii ecologice, dar care, din considerente de cost sau din alte motive, nu au cerut certificare. Ele nu pot fi comercializate drept ecologice sau organice din punct de vedere legal, în lipsa certificării. Dacă sunteți prieteni și aveți încredere în ei, puteți cumpăra astfel de produse.
Indiferent de ce pretind oamenii care își vând produsele, nu există nicio dovadă a agriculturii bio în lipsa controalelor și analizelor amănunțite, pe termen lung. Mai mult, chiar dacă persoana e de bună credință și vinde la poartă lapte de la vaca proprie, pe care o crește doar cu iarbă care nu a fost niciodată stropită, orele acelea în care laptele stă la soare și căldură până e cumpărat îi pot altera calitatea. Valabil și pentru ouă, brânză și așa mai departe.
Nu zic să nu le luați. Zic doar că e important e să fim conștienți de aceste detalii.
Ce înseamnă lactate bio?
Liliana Ciobanu, manager al firmei Ecocert, care realizează certificarea bio pentru lactatele Napolact, povestește despre cerințele pe care fermele bio de la care recoltează Napolact laptele trebuie să le îndeplinească.
Pajiștea pe care pasc vacile trebuie să nu fie tratată cu substanțe chimice de sinteză, se verifică și perioada de conversie, adică trecerea de la agricultura clasică la cea ecologică, care este de minimum doi ani.
Sunt verificate animalele: starea și bunăstarea lor.
Se verifică pășunatul în aer liber, adăposturile.
Animalele nu pot fi tratate cu medicamente, cu excepția anumitor situații speciale, supervizate medical.
.Se verifică alimentația cu furaje certificate bio.
Apoi se controlează și trasabilitatea animalelor în exploatație, cum au ajuns, cum au fost hrănite înainte etc.
Ce se întâmplă mai exact la o fermă de vaci ecologică de lângă Cluj?
Familia Matis povestește că viața nu e tocmai ușoară, pentru că sunt multe condiții de îndeplinit. Mâncarea vacilor: ele pasc pe pășunea familiei, care e certificată bio, nu se pun chimicale pe ea niciodată. Iarna mănâncă la adăpost, mai primesc pe lângă furaje naturale și sare, și apă. Ferma e certificată din 2014, după ce din 2012 a fost verificată (de către Ecocert). Se iau de două ori pe an probe din iarbă, din pășune, ca să fie verificate. Cosim doar după 3 iulie, ca să nu deranjăm flora naturală. La 6,30 dimineața și la 7 seara le mulgem. Ele dorm afară, doar pe perioada mulsului stau în interior. Din aprilie până în octombrie stau aproape numai afară. După muls, laptele merge în agregatul de răcire. A doua zi vine cisterna de la lapte. Se face proba cu spirt: se amestecă un păhărel de spirt cu un păhărel egal de lapte, dacă se fac cheaguri, laptele nu e proaspăt. Atunci șoferul nu ia laptele în cisternă.
Am scris această documentare la invitația Napolact, care are o gamă de lactate bio, care conține laptele Napolact Bio și iaurtul Napolact Bio, cu toate variantele lui gustoase, grase, cremoase, cu fructe, sana și chefir, smântână și unt, toate obținute din lapte ecologic pur colectat de la ferme din Ardeal.
Se găsesc ușor, în mai toate magazinele mici, mari și mijlocii, au prețuri accesibile, sunt bune, îți permit să oferi copilului ceva sănătos cu stres și investiție minime. Rezonez cu campania lor recentă, #totceemaipur. Urmează să organizăm curând și un concurs de degustare, care va veni împreună cu câteva rețete delicioase și rapide cu produse din gama Napolact Bio. Le mulțumesc pentru oportunitate. Mă bucur că pot scrie așa cum simt alături de companii care fac lucruri cu responsabilitate, în România.
Photo by Heather Ford on Unsplash
Mersi pentru informatii documentate!
Articolul este sponsorizat de Napolact?
Da, e un P in titlu care semnalizeaza faptul ca e un articol publicitar, iar in text am scris ca am realizat acest material la invitatia lor.
Fun fact personal despre laptele BIO al celor de la Napolact: este singurul lapte bio / organic ce are inca gustul acela de „vaca” si de fan, e o aroma specifica a laptelui (pe care multi nu o apreciaza pentru ca se simte destul de puternic) dintre toate variantele de lapte bio pe care le-am incercat la noi. Am crescut cu lapte proaspat si cu gust puternic, este unul dintre gusturile copilariei mele si…asa cum se stie, gusturile puternice si placute din copilarie ne raman intiparite in minte. Cateodata ma regasesc in fata frigiderului, band direct din sticla laptele rece, pentru ca imi place atat de mult gustul.
Imi place sa cred ca este cea mai apropiata varianta de natural si sanatos pe care o pot gasi… 😀
G.
Da, si mie mi se pare ca are un gust pronuntat!
Ar fi bine sa aiba si ambalaje de sticla la produsele lor. In rest numai de bine. Si noi consumam toate produsele lor din gama bio.
Da, asa este, cred insa ca ar deveni problematic pretul. Si e si foarte complicat sistemul de reciclare si recolectare al ambalajelor, stiu asta de la alt producator, care foloseste doar ambalaje de sticla. Nu au sistem sa le adune din piata ca sa le refoloseasca, au investit mult, pretul e mai mare… Sper in urmatorii ani sa apara solutii!
Noi cautam si fermele in curs de certificare – nu le evitati: produsele sunt la fel de bune dar inca nu au certificatul (dureaza cativa ani de analize ce trebuie sa fie in anumiti parametri) iar pretul produselor e rezonabil (o data pusa certificarea pe produs, pretul se dubleaza…)
Altfel nu evitati nici taranii simpli, ce produc ca alta data. Romania are jumatate de populatie la tara, e nevoie de efort de gasit pe cineva de incredere, castigul e de ambele parti.
Mulțumesc pentru recomandare, informațiile sunt binevenite.
Personal, consider că din perioada industrializării, nu mai are cum să existe sol necontaminat cu îngrășăminte, pesticide, insecticide, etc. Din cauza apei subterane, prezentă peste tot în sol, nu numai în zone carstice, care plimbă toate substanțele posibile zeci de km în toate direcțiile. Și adâncimile.
Ne amăgim noi că mâncăm sănătos, este grozav că există asemenea certificări făcute serios, dar 100% curat nu cred că mai există ?