Nici urmă de virus la noi

Suficient ne-am dat cu părerea despre spitale, medici și rupturi perineale, cred că-i momentul să revenim la lucruri mai roz și pufoase, ca de exemplu ziua aia cu V care se apropie și pe care-am stabilit deja c-o ignoram. De fapt, nu despre ziua V am poftă să vă scriu cît despre relații virusate. Relații care-au strălucit de sănătate la început, roșii în obrăjori și cu poftă de mîncare și de sex, dar cărora între timp le-a slăbit sistemul imunitar și care-acum sînt letargice, palide, stau mai mult pe canapea la televizor și se îndoapă cu pastile numite „Mai bine cu un rău pe care-l ştiu decît singur/ă” recomandate de telenovele americane.

Am avut cîteva d-astea. Şi s-au lungit ani la rînd, ca o ciungă care ţi se lipeşte de talpa papucului şi nu dă drumul nici după ce o lipeşti de toate bordurile, scările şi covoarele. Acum nu mai înţeleg de ce oamenii se ţin unii de alţii ca boabele dintr-o mărgică deşi nu le e bine deloc. Dar asta e pentru că acum am altceva. Pentru că acum simt că se poate şi altfel. Şi pînă nu ţi se întîmplă ţie, degeaba auzi, vezi, citeşti despre asta. Pînă nu întîlneşti omul lîngă care virusurile astea care ne duc relaţiile la spital se ofilesc lîngă tine din lipsă de victime, pînă atunci o să crezi că asta e iubirea: că uneori ţipi, alteori înjuri, jigneşti, spargi, arunci pisica pe geam, pleci, te întorci, ceri iertare, ţi se dă, eşti fericit, uiţi, te enervezi, plîngi, înjuri, eşti rău, răzbunător, spui şi auzi cuvinte oribile pe care nu le simte nimeni, dar care trebuie spuse ca să ne răcorim orgoliile şi aşa mai departe.

Dar hei, Relaţia nu e aşa. Relaţia aia, pe care toţi o căutăm şi pe care numai Jennifer Anniston pare s-o găsească. Ştiu că spun degeaba asta, că oamenii care încă se chinuie în relaţii bolnave n-or să mă creadă, că deh, mă dau prinţesă la 32 de ani, e clar că-s vreun soi de sectantă şi că am acasă papuci cu puf roz. Aşa că gata, nu mai spun. Mai bine vă spun despre noi. Că în seara asta ne-am testat relaţia să vedem cît e de viguroasă. Şi ne-am pus pe hîrtie problemele. Viruşii, cum ar veni.

Iată-le. Ale mele spuse de el (primele trei) şi ale lui spuse de mine.

Apoi ne-am devirusat complet, că doar ne pregătim să devenim mama şi tata şi mediul tre sa fie steril.

Cum am făcut treaba cu scanarea şi devirusarea? Păi ne-am jucat amîndoi în avanpremieră cu o aplicaţie nouă de Facebook de la Bitdefender Antivirus. Ne-am amuzat, mai ales că noi certîndu-ne destul de rar, nu prea apucăm să ne aruncăm reproşuri. Îmi place că oamenii de la Bitdefender se joacă, deşi nah, o fac cu prilejul zilei V, pe care noi am decis s-o lăsăm să treacă neoservată. Aveţi voie şi voi să vă jucaţi, numa să nu-mi spuneţi, bine? Aici e site-ul campaniei Relationship Scanner. Nu vă povestesc cum merge jocul, vă spun numai că e rapid, relevelator şi că la final primiţi premiu serios de la Bitdefender. Nu, nu e un calendar de portofel cu logo-ul lor.

Da, bine, ok, am glumit, nu-l bat (singurul lucru vînăt cu care pleacă uneori de-acasă e cravata), nu beau şi nici nu mă urăşte soacra (sper). Plus că mie nu-mi plac poşetele, port de mai bine de un an aceeaşi geantă ruptă la fermoar. Deşi, permiteţi-mi să vă şochez, nu sîntem perfecţi. El se aprinde ca o femeie şi dă din mîini ca un elicopter cînd ne certăm, eu sînt extremistă şi dau prea mult din casă pe blog, dar, hei, cui îi pasă de astea cînd ne simţim ca doi sîmburi de măr într-o teacă din cele care-ţi rămîn între măsele cu zilele?

Voi, ceva viruși la purtător? Vă tușește ocazional relația? Vreau să aud chestii serioase, nu glume d-astea de liceu…

Pin It

Tags

51 Comments

  • Cata dreptate ai..Cand auzeam acum cativa ani ca nu merge asa bine intr-o relatie, primul lucru pe care il spuneam era, inevitabil: „si de ce mai stai?” …Na acuma stiu si eu cum este.

    Si acuma vrei sa afli ceva de virusi? 🙂 Eu prefer sa povestesc de glumele din liceu 😉

  • Ina spune:

    Prima casnicie: relatia cu omul minunat pe care il iubeam din liceu, cum altfel se poate termina o asemenea iubire decat prin casatorie? Dar uite ca ne-am maturizat diferit, prioritatile noastre s-au schimbat de indata ce am inceput sa muncim, sa realizam ca viata e de fapt diferita, ca el vroia copii „acum” iar eu cand voi fi avut salariul „de sef”, plus ca lui ii placeau economiile iar mie -spre deosebire de tine :)- gentile nenumarate si scumpe, ma rog, scumpe in comparatie cu salariul… nu vorbim de LV sau mai stiu eu ce… Asa ca … oamenii se indeparteaza, fug unul de altul si in cele din urma relatia se rupe. Grea sa explici mamei: „dar ce mama, te bate, nu-ti aduce banii acasa?”, sau matusii „vaaaai, cum?”, sau colegilor „voi erati cuplul perfect”… Am avut un divort cuminte, am mers brat la brat, e in continuare omul minunat care m-a invatat lucruri minunate! Insa da, s-a terminat, am plecat dupa o relatie de 12-13 ani cu cele 3 pisici si multi pantofi. Si nu mi-a parut rau. Nu inteleg de ce sa ma leg de case, masini, bani, sa imi otravesc viata, sa stric amintirile frumoase. Lumea nu ma crede cand vorbesc frumos despre fostul, nu se poate asa ceva!
    Si acum am un sot minunat, o garsoniera mica mica mica si sufocata de pantofi si haine, si 3 pisici supraponderale care mi-au fericit zilele ultimilor ..deja 10 ani cred. Da, ne certam. Imi vine des sa ii crap capul. Dar e intotdeauna un sprijin, un barbat, un intelept. Insa vad in jur cupluri care cu siguranta nu mai fac sex de mult, care prefera sa stea cat mai mult unul departe de celalalt, care stau impreuna de dragul copilului (??), care par fericiti la petreceri apoi el pleaca la after party cu amanta de 18 ani… Si ma gandesc des: frate cum isi vad ei viitorul? Oare e OK sa imi fie sila sa merg acasa? Sau sa salivez dupa altii/ altele? E normal? Dar cine sunt eu sa judec…

    • Printesa Urbana spune:

      Da, e drept, dar cred ca sint lucruri grele care leaga doi oameni, pe care nu le banuim, dar care ii tin in loc, poate o dependenta emotionala, poate o speranta… Noi am avut noroc de oameni buni care sa ne stea alaturi, dar nah, nush, poate nu toti oamenii sint egali in noroc.

  • Monica spune:

    El se plange ca-mi pun sufletul pe tapet, ca mi-l ofer cadou cu fundita oricui pare a avea nevoie de putin suport, ca ies deseori (de cele mai multe ori) foarte sifonata din diverse prietenii, ca-s complexata.
    Eu ma plang ca e introvertit, ca nu inteleg cum ii poate fi de ajuns doar cu mine (desi ma bucur ca ii e bine cu mine), ca nu e mai social, ca e rasfatat, ca, ca…
    Dar, vorba ta, nu e o guma lipita de pantof, ci un sambure care sade bine langa samburele meu. Ca asa scrie si la carte, opposites attract. Si eu sunt depresiva si inimoasa, el e optimist si rezervat, dar eu sunt a lui si el e al meu 🙂

  • Laura spune:

    Pe mine m-a lovit norocul si incerc sa nu uit asta nicio clipa. Sunt iubita asa cum sunt, fara prescriptii de comportament sau asteptari nerealiste. Suntem cei mai buni prieteni, e omul cu care rad cel mai mult, cu care sunt creativa, jucausa, rabdatoare si rasfatoare, pentru ca ma inspira. Sigur ca nu e roz tot timpul, au fost 5 ani plini de tot felul de incercari interioare sau exterioare. Ne salveaza permanent umorul si respectul. Si faptul ca incerc sa nu fiu prea convinsa ca stiu cum e in toate privintele, ca sa pot sa am ochii proaspeti si curiosi cand il privesc. Mi-e acasa intr-un fel atat de simplu incat nimic nu pare mai important decat asta. Mi-am luat totusi la verificare virusii cu ajutorul aplicatiei Bitdefender si o a si-i scaneze si el de indata ce apuca, sunt curioasa foc de eventualele descoperiri.

    Imi scuzati siroposeala, la munca am ascultat azi top 100 rock ballads si mi s-a declansat savarina afectiva.

  • Moldoveanca spune:

    :O:O Stai putin, pauza! Sa inteleg ca ti-a aruncat vreun dobitoc pisica pe geam?????? Ca am corelat cu ce am citit mai demult pe aici, ca ciocolata si-a revenit dintr-o cadere de la etajul x!

    • Printesa Urbana spune:

      Ah nuuu, mie nu (zborul pisicii mele a ramas neelucidat, pe atunci nu locuiam cu vreun iubit, ci cu un amic medic veterinar, nu cred ca i-ar fi facut el vint), dar am o prietena buna careia i-a decolat pisica in urma unui scandal conjugal. Din fericire, pisica s-a ancorat rapid de copacul din fata geamului si-a scapat intreaga.

  • Smaranda spune:

    Abia dupa ce s-a terminat relatia si m-am vindecat realizez cat de sanatoasa sunt acum si ce de virusi imi invadasera viata si nici nu vroiam sa recunosc. Dar ca tine nimeni nu pune punctul pe I.:)

    • Printesa Urbana spune:

      Bun bun, deci ai iesit din carantina, foarte bine, inseamna ca esti gata pentru o viitoare contaminare, posibil cu final fericit. 😀

  • Omnia spune:

    Oh, da. Am o carte foarte faina pe care i-o citesc piticotului cel mare „The giving tree”, in care un copac tot da sa fie fericit si ramane pana la sfarsit un butuc.

    Asadar… si eram fericiti. Dar nu chiar. Teoretic opt ani marcheaza sfarsitul maleficului “seven years itch”, insa din pricini superficiale si obscure nu intotdeauna reusesc sa separ oboseala de saturatie si satisfactia de dragoste.

    Cred ca am ratat cu brio discutia care ar fi trebuit sa aiba loc dupa adunare dar inainte de inmultire despre cum sa ne crestem copiii, si divergenta de filozofii a degenerat intr-o continua neincredere in capacitatea de a fi bun. Avem doi baieti frumosi, sanatosi si geniali in ale copilaritului. Care inghit 110% din energia disponibila.

    Inainte de a fi parinti eram doar iubiti, prieteni si jumatati de cerc. Acum avem un interes comun, pe care il gestionam diferit. Nu e grav, e doar ineficient.

    • Printesa Urbana spune:

      Of, Omnia. E trist ce povestesti, dar parca e si plin de speranta cumva…

      • Omnia spune:

        Desigur ca e speranta. Acum suntem la deal si e greu dar o sa fie frumos in varf 🙂 Am un principiu foarte simplu: cata vreme radem mai mult decat plangem e ok. Oricum una da masura celeilalte, sort of 🙂

        In plus, de ziua V chiar aniversam aia opt ani. Ca asa am gasit liber la primarie atunci 🙂

        • Printesa Urbana spune:

          Haha, te-am priiiins, esti o romantica!!!! Cununie pe 14 feb, pffff!
          La multi ani, cit mai multi in virf!

  • Merat spune:

    Pai sa zic si eu… 🙂 Anul trecut ieseam si eu dintr-o relatie de patru ani. Ca si cuplu, ne indepartasem enorm. Ca si oameni, ne iubeam cumva. Asa ca am zis ca cel mai bine e, sentimental, sa mergem fiecare pe drumul lui. Si iata-ne azi, cei mai buni prieteni care vorbesc mereu cat e ziua de lunga si se bucura unul pt celalalt si se sfatuiesc si se ajuta. El e acum cu o fata de care imi place mult si iesim toti in oras si altele.
    Mie imi place ziua V… are o insemnatate frumoasa 🙂 Numai ca anul acesta o voi petrece singura cuc. Of! 🙂
    De voi, stiu ca sunteti fara de virusi 😛 Nici nu as accepta sa aud altceva 😀 Va pup!

    • Printesa Urbana spune:

      Hm… Da ce, nu se poate sarbatori pe webcam? Plus ca oricum nu e important sa sarbatoresti fix acum, mai sint zile cu soare…

      • Merat spune:

        Nope, nu se mai poate chestia asta de vreo luna de zile. La decizia mea, pentru ca am vazut ca eram luata for granted. A fost o decizie grea, dar e mai bine pentru mine 🙂 Pentru el, nu e, dar se trezise prea tarziu si eu nu prea sunt genul care sa ierte chestii care tin de suflet. Daca a gresit asa acum, mai tarziu sigur ar fi facut si mai rau. Deh, inca o chestie la caietul de experienta 🙂

  • Moldoveanca spune:

    Eu folosesc acelasi computer de 11 ani si inca n-am luat nici un virus. Bine, ca stiu si cum sa umblu pe el de nu se prinde nici un virus de noi. Uneori mai trebuie cate o reinstalare de windows. Ajuta si sa-ti tii folderele organizate si desktopul curat 😀
    Nu imi pasa de marea zi V. Cand am inceput cu computerul meu nu exista asa ceva (sau nu era atat de dezvoltat cum e acum)

    • Printesa Urbana spune:

      Sa stii ca nici mie nu mi s-a intimplat sa dau jos virusi in ultimii ani, mai degraba am auzit de de-astia care se inmultesc pe email, slava domnului ca de inboxurile mele nu s-au prins. Bine, tu esti mult mai tech-wise decit mine…

  • Amelie spune:

    Virusul din fosta relatie: EU se pare. Virusul din actuala: again, ME? 🙂 e clar eu nu am virusi, sunt unul ! P.S. mai zambim si noi sa treaca vremea.. originala ideea cu virusii amorosi

  • Ana (Milano) spune:

    Cand la cursul prenastere m-a intrebat obstetrica de ce-l vreau cu mine in sala de nastere pe sotul meu i-am spus foarte natural…pentru ca el e cealalta jumatate de mar 🙂 si fara el nu sunt intreaga si noi doi vom astepta impreuna iesirea puiului drag…si asa a fost. E imperfect si eu sunt si mai si, la inceput credeam ca nu-l plac si ca suntem doar prieteni dar ma simteam asa de bine si asa de Eu cu El, puteam sa-i vorbesc despre absolut orice (si pot si azi) si el m-a ascultat intotdeauna cu asa mult calm si acceptare si nu m-a judecat niciodata (n-o face cu nimeni)…am putut sa-i spun (cand a venit vremea) ca am mimat orgasmul o viata intreaga :-))) si el a reusit sa ma faca sa-l am…yuuuppy! incat am riscat si am castigat si astazi e sotul meu (ne-am casatorit pe o plaja in Seychelles asa cum am visat dintotdeauna) si chiar si dupa o sarcina si o nastere cu probleme we have great great sex (mai rar decat inainte din pacate…din motive obiective!) Si eu cred ca asta e un termometru bun pentru ce simtim unul fata de altul.

  • Ursa spune:

    La noi, fiecare a fost, pe rand, virusul. O relatie cu suisuri si coborasuri, cu despartiri si impacari.
    Si chiar daca dupa 10 ani maica-sa tot ma uraste, nu conteaza. Pentru ca el ma iubeste de10 ori mai mult decat ma uraste ea si nu mai conteaza nimic altceva.
    Si e adevarat ca opusii se atrag : el e calm, eu sunt iute; eu tip, el tace. Eu sunt exuberanta si energica, el e potolit dar profund. Nu e nimic mai frumos decat 2 oameni care se completeaza unul pe celalalt.

    • Printesa Urbana spune:

      Da, numa ca oamenii astia diferiti trebuie sa aiba si ceva in comun, nu? Ca atfel toate deosebirile devin obositoare at some point, cred…

      • Ursa spune:

        Sigur ca avem si multe in comun.Altfel n-am putea sa traim impreuna. Avem aceleasi gusturi si ne place sa facem aceleasi lucruri. Doar la caracter suntem diferiti .

  • Ce-i mai grav, atunci cand ma gandesc la relatiile astea virusate de care spui tu, e ca pierzi ametitor de mult timp… Luni, ani, se duc si nu le mai gasesti, insa cred ca doar asa poti aprecia corect relatia prezenta.
    Dupa 13 ani de casatorie in care am facut 3 copii si nu ne-am certat niciodata, iar sexul e la fel de perfect ca in prima zi, pot sa spun cu siguranta ca iubirea vine cand vrea ea, nu cand vrei tu. Dar ca sa si ramana, ei, aici e un pic de munca.
    Sper sa fiti fericiti ca acum toata viata voastra, Printesa!

    • Printesa Urbana spune:

      E adevarat ca pierzi timp, dar cind esti tinar, nu te gindesti deloc la asta…
      Multumim, si voi la fel!

  • Bear spune:

    e chestie de obisnuinta si cu virusii astia. in cazul nostru, dupa 22 de ani si oarece, e greu de spus la cine-s virusii. sau care-s virusi si care plugin-uri simpatice. ne stim fiecare pitic reciproc. si ce n-am reusit sa netezim unul la celalalt in anii astia inseamna ca nu e de netezit, fiindca tine de personalitatea celui in cauza. sintem mult prea obisnuiti sa ocolim agil posibilitatea oricarei ciocniri. in ultimii cinci sau sase ani ne-am certat de doua, maximum trei ori, dar nici sa ma pici cu ceara nu-mi pot aminti din ce motiv. probabil ceva absolut trivial si marunt, ca in chestiunile serioase prea gindim la fel.

  • Catalin spune:

    Foarte faina ideea..
    Pentru constientizarea problemelor din relatia noastra, dar.. .
    Nu suntem copii, dar riscul de a ne comporta ca niste copii e foarte mare!
    Asa ca, chiar daca devirusarea si-a facut efectul in cazul nostru, chiar daca ne-a ajutat un pic, totusi, ca un copil ce inca sunt (asa mai imi spune si ea cateodata), vreau un cadou real daca tot s-a promis asta!! Realitatea e ca nu e nici un cadou, este o minciuna si o alta campanie de promovare, pentru care , cu siguranta ca ai negociat :P. Supararea vine , nu din faptul ca am luat eu teapa cu cadoul, ci din faptul ca pana sa imi dau seama am distribuit o minciuna, si am dat-o mai departe la prieteni! Pentru asta te condamn! Mai mult de atat, am dat-o si ei, si chiar i-am recomandat sa isi instaleze si ea minciuna..pe calc..
    Adevarul este urmatorul: cadoul este de fapt o versiune free download-abila direct de pe site-ul lor, iar sa dai mai departe o minciuna , inseamna sa faci ce face orice producator de virusi..sa pacalesti audienta si sa trimiti un cadou cu virusi , frumos ambalat, in jocuri, flori..sau alte ambaleje credibile. Deci?! Astept raspuns. Multumesc!

    • Printesa Urbana spune:

      Catalin, inteleg ca dupa freetrial-ul pe care il gasesti intr-adevar si la ei pe site, in urma participarii la jocul de-a devirusarea, vei primi codul de validare de licenta pentru programul antivirus, valabil 1 an. Verific si revin cu confirmare. Si numai dupa aia ai voie sa mai spui (sau nu) ca ma condamni ca te-am facut sa promovezi o minciuna, ok?

      • Catalin spune:

        Uite ce am primit pe mail.
        Nici un alt cod de validare, nimic. Astept inca (ca un copil ce sunt- suntem cu titii), acel cadou promis de la ei . 🙂
        Multumesc!

        Și pentru că tocmai v-ați scanat și curățat relația de viruși, v-am pregătit și o surpriză de Valentine’s Day:
        un kit Bitdefender Total Security valabil 90 de zile pe care îl puteți folosi
        împreună pe calculatoarele voastre și pe care îl puteți descărca de aici. „

    • @Cătălin Ioana a testat aplicația înainte de a fi distribuită publicului larg și au avut loc niște modificări în varianta finală. Așa cum este specificat în regulamentul campaniei, în cazul în care ambii parteneri completează chestionarul (iar relația este scanată în proporție de 100%) aceștia vor primi un kit trial de 90 de zile Bitdefender Internet Security 2012. Dacă perioada de 90 de zile ți se pare insuficientă poți utiliza Bitdefender Antivirus Free Edition, care oferă gratuit protecție de bază.

  • Catalin spune:

    Si inca ceva…
    Te mai pune sa dezinstalezi si antivirusul pe care il ai deja instalat, cu licenta. 🙁

    • @Cătălin, nu se pot rula simultan două soluții de securitate cu protecție în timp real, fiindcă vor intra în conflict (se detectează reciproc) iar calculatorul va răspunde greu la comenzi sau chiar se va bloca. De aceea este recomandată instalarea unei singure soluții de securitate cu protecție în timp real.

  • Catalin spune:

    Q.e.d

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *