În parc (6): limbile străine

Sofia urcă și coboară scările de la tobogan atîrnată cu o mînă de mine și una de bară. Din cînd în cînd se oprește să zică Ba (bară) sau To (tobogan). Sus în vîrful toboganului, un băiețel de maximum doi ani. Cînd ajung cu Sofia sus, băiețelul mă ia de mîna liberă. Cu greu îmi dă drumul cînd Sofia o ia la vale. La capătul celălalt al toboganului, bunica sau bona băiețelului strigă la el:
– Andrei, vien ici! Vien ici je t ai dis! Maintenant!
Andrei tot mă trăgea de mînă, îmi zîmbea, dădea să mă pupe. Adorabil puștiul. Nu se dădea deloc la vale, stătea acolo sus și mă aștepta să mă aducă fie-mea sus. Doamna venerabilă insista didactic:
– Garcon, vien ici!
La a șaptea întîlnire în vîrful toboganului, îl întreb foarte serioasă pe garson:
– Andrei, tu vorbești franceză?
– Nu prea, zice cu un zîmbet pișicher.
– Andrei zice că nu pricepe ce spuneți, mă bag eu ca musca-n agregatul calului să-i explic doamnei franțuzite.
– Ei nu pricepe, ba pricepe foarte bine, dar o preferă pe bona de engleză și-mi face-n ciudă. C’est vrai, Andrei?
– Ui, se ițește ăsta micu din moțul toboganului. Vre!

Na poftim. Puștiul care-mi făcea curte e vorbitor de două limbi străine la nici doi ani. Pînă la trei ani sigur mai învață una. Și bona noastră abia rupe olacă de rusă…

Pin It

26 Comments

  • Am alergie la bone urlatoare, indiferent de limba utilizata. Asta micu’ cred ca era genial, cauta si el putina apropiere umana, afectiune. Oare maica-sa stie pe ce ton invata fiul sau franceza?

  • Ana C spune:

    Wow!pe asta chiar nu am mai intalnit-o:-)
    I-auzi,bona de engleza hihihi, interesant…ce urmeaza oare?cursuri de tenis/pian/inot/scrima/ikebana/dans/pictura eventual programate zilnic:-)
    No,acuma serios, bravo lor, se zice ca astia mici pot vb pana la 4lb straine in paralel, mai trebuie doar vointa si „bone de limba”(cum suna asta,hihi)

  • Andreea spune:

    :)) hai că m-am amuzat copios…câte bone atâtea limbi străine…

  • Iulia spune:

    Si cand te gandesti ca eu pana acu’ n-am fost in stare sa invat franceza…

  • Bianca spune:

    Lasand ridicolul situatiei la o parte, e ideal ca un copil sa aiba ocazia sa invete limbi straine cand e foarte mic, e cel mai bun moment din viata pentru asta. Nici nu li se pare o corvoada si absorb incredibil de repede informatia. In afara de asta insa, bona de negleza si franceza sunt un pic over the top as zice…

    • Nico spune:

      Nu e neaparat over the top. Cand eram studenta in anul 2 de facultate am fost bona ptr doua fetite(una de 2 ani si una d 5 ani) intre orele 15-19. Dimineata sta cu cea mica o doamna mai in varsta, care mai facea si curatenie si gatea doar ptr pitica de 2 ani. Dar ea pleca la 3 acasa sa-si faca femeia si treburile ei, asa ca la 3 veneam eu, cand terminam cursurile. Deci eram 2 bone. Daca fiecare dintre noi vorbea alta limba straina si eram rugate sa vorbim cu copiii doar in limbile straine respective, mie nu mi s-ar fi parut ceva exagerat.

  • coco spune:

    he he…tareee! astept o nepotica in 3 luni…bine ca o rup pe inglezeste ca ma retrogradau :)))))))

  • Iulia spune:

    Eu ma chinui sa-l invat romana deocamdata. Si mai am de lucru. Dar ce-i drept il pronunta adorabil pe ‘hello’, asa ca e si asta un inceput. Acuma serios, de ce atata graba? Pe mine ma sperie un pic competitia asta incepand din faza de bebelusie: care e mai mare, care invata sa inoate mai repede, care stie 5 limbi straine la 4 ani. Nu stiu cum e mai bine.

  • Bunica spune:

    Nu-ti fie frica ,o sa aiba timp si Sofia sa invete limbi straine .Probabil Andrei are parinti care-si permit sa aiba 3-4 bone pentru mai multe limbi .Crezi ca va fi mai destept decat fetita ta? Desteptaciunea nu sta numai decat in cate limbi straine stii de la 2 ani . Lasa osa fie bine si asa cum o cresti pe Sofia, numai sa fie sanatoasa .Va pupa bunica

  • ana spune:

    Adevarul e ca poti dezvolta competente lingvistice serioase- mai in joaca, mai in serios- la varsta asta. La mine in familie (mama sasoiaca, tata ungur) se vorbeau trei limbi zilnic si datorita acestui fapt am invatat multe limbi straine cu o mare usurinta de-a lungul vietii.
    In timpului doctoratului am facut un pic de cercetare pe aceasta tema cu rezultate clar in favoarea expunerii copilului la limbi straine, cu rezultate diverse in functie de varsta. Din pacate am fost obligata sa schimb tema cercetarii dar am ramas hotarata sa fac „cercetare” pe odraslele mele viitoare:)

    • Ana spune:

      Sunt perfect de acord cu tine. La noi in familie se vorbesc 3 limbi, romana, engleza aussie si franceza ( locuim in Franta de ceva ani). Cu fii-mea am vorbit, fiecare in parte, exclusiv limba noastra materna si acum la 4 ani vorbeste fluent 4 limbi, ea vorbeste si germana, fiindca avem o vecina-bona din Germania. M-a uimit capacitatea ei de absorbtie.
      Nu stiu daca usurinta de a invata limbi straine a fost mostenire de la mine (eu invat cu usurinta limbi straine, desi nu am fost expusa unui mediu multicultural in copilarie) sau faptul ca se dezvolta in mediul asta. Probabil amandoua:)

  • Alexandra spune:

    Suna cunoscuta experienta, eu fiind copilul la care se urla in alta limba. Cand aveam 5ani parintii m-au trimis la o gradinita in limba engleza. Doamna responsabila, o persoana isterica care cred cu tarie ca ura copiii, tipa incontinuu. Tot ce tin minte este ca am rezistat o saptamana. In fiecare dimineata, cand ma gandeam ca iar trebuie sa stau X ore cu acea fiinta ingrozitoare ma apuca durerea de stomac. Dupa o sapt, am zis tare si raspicat ca eu nu mai vreau sa merg la gradinita, ca mi se face rau cand ajung acolo si gata! Bineinteles, au fost tipete, certuri, drame ca vaaaai, copilul nostru nu va stii niciodata limba engleza.
    La scoala am avut noroc si am avut cele mai bune profesoare, am invatat limba engleza, am ajuns sa iau cu note maxime toate testele posibile si am ajuns chiar sa studiez si sa lucrez in limba engleza. Asa ca panicile si dramele au fost degeaba.
    O experienta similara o am cu limba germana. In scoala generala o iubeam, as fi vorbit numai in germana. Ajunsa in liceu, am avut iar parte de o profesoara isterica, nebuna etc care m-a facut sa nu mai vreau sa invat deloc limba germana…si acum imi vine f greu sa vorbesc/ascult pt ca mereu imi audc aminte de tipete/racnete/tensiunea transmisa.
    Asa ca daca parintii lui Andrei vor ca el sa invete ceva, ar face bine sa aiba grija de la cine invata.

  • Mihaela spune:

    Cat snobism.

    • maria natalia popescu spune:

      de ce e snobism? daca parintii unui copil isi permit sa ii asigure o educatie cu baze solide de ce sa nu o faca?

      de ce e sa citesti o carte in limba in care autorul a scris o cand poti sa o citesti tradusa de irina margareta nistor? de ce sa intelegi tot ce canta edith piaf si in ce context e la vie en rose? de ce e rau sa fii educat? care e problema?

      nu pot sa cred ca am ajuns sa traiesc ziua in care exista oameni care considera ca esti snob daca iti educi copilul.

    • Penny spune:

      Cat snobism sa categorizezi deciziile unor parinti privind educatia copilului lor drept snobism. Sa stii mai multe limbi straine nu este snobism, sa-i oferi ce poti copilului tau nu e snobism, sa ai bani sa angajezi bone vorbitoare de limbi straine nu e snobism. Atitudinea ta, insa, este plina de snobism.

  • cris spune:

    ce dragutz!!

  • Laura C. spune:

    Copilul trebuie să aibă activităţi potrivite vârstei lui. Foarte mulţi părinţi îi obosesc pe cei micil, îi lipsesc de copilărie.

    • Mihaela spune:

      Sunt multe activitati „organizate ” care chiar respecta caracteristicile de varsta ale copilului si bineinteles ca e bine sa i se ofere cat mai multa expunere unui copil la tot felul de situatii/activitati/limbi straine etc, insa problema zilelor noastre e ca pana si copiii traiesc in ritm alert si sunt foarte ocupati. Cred ca multi parinti vor sa compenseze pentru ce se intampla pe vremea copilariei lor,cand copiilor nu li se valorifica destul potentialul;pe de alta parte nu prea au de ales,ca doar n-o sa-si lase copilul sa fie mai putin pregatit decat un altul,si asta cu buna stiinta. Doar ca din cauza asta nu mai timp de joaca-joaca, sa alerge, sa stea cu genunchii juliti in permanenta, sa-si faca tot felul de prieteni care nu frecventeaza neaparat aceleasi „cursuri” si asa mai departe.

      • Laura C. spune:

        La această vârstă activitatea de bază trebuie să fie joaca. Prin joc şi joacă, mititelul poate socializa, poate experimenta realitatea, poate învăţa că trebuie să respecte un set de reguli etc. Copiii nu trăiesc într-un ritm alert, noi trăim în maniera asta şi, fără să realizăm, îi influenţăm negativ. Scopurile adultului nu trebuie să devină scopurile copilului. El trebuie doar să se dezvolte armonios, să înveţe să se adapteze situaţiilor noi. Va avea timp de activităţi elaborate şi ,,organizate”.

      • Laura C. spune:

        Eu lucrez cu copiii şi observ nişte lucruri pe care părinţii nu le iau în seamă. Degeaba ştie un copil de 4 ani să-ţi descrie întreg sistemul solar sau să socotească precum unul de 8 ani, dacă nu ştie să comunice, nu ştie să-şi ridice pantalonii după ce merge la toaletă, nu ştie să-l respecte pe celălalt şi are impresia că totul i se cuvine. Învăţătura se dobândeşte pas cu pas şi nu se referă numai la date şi informaţii, vizează şi formarea unor deprinderi, abilităţi, favorizează adaptarea la mediu până la urmă.

  • Ella spune:

    Ati schimbat bona intre timp? Ca parca dupa „dna” valentina aceea, careia i-ai dedicat un post intreg, venise o studenta cumsecade. Si parca nu vorbea rusa.

    • Printesa Urbana spune:

      :)) ce multe stii despre bona noastra!! Nu-mi amintesc sa fi scris despre bona nici ca e studenta nici ca nu vorbeste rusa. E insa foarte cumsecade, intradevar. E de virsta parintilor nostri.

  • Ruxandra spune:

    Hehe… nu l-ai intalnit inca pe Petru zicand propozitia lui preferata in franceza „Petru ne veut pas preter” 🙂 mai e nevoie de traducere???
    NB: noi n-avem bona de limba, avem insa bunica profa de franceza – n-ar fi pacat sa nu-nvete copiii franceza de mici? zic si eu

  • arakelian spune:

    Am copil in vecini ce vorbeste 3 limbi. La 4 ani. Cursiv, cu accent nativ. Romana, engleza, si franceza. Mama romanca,tatal nativ englez, gradinita in franceza. Parintii vor fi trimisi cu job-ul in alta tara, peste 3 ani de contract, unde va incepe si a 4a limba. Poate una din aste limbi nu le va mai practica. Dar ii va fi mai usor ca mine sa o invete, re-invete.

    Chiar daca nu va urma o facultate de prestigiu, chiar daca nu are IQ180, si firma/masina tatei, acesti copii vor avea avantajul naturaletii limbii, si sansa de adaptare in orice conditii, sa citeasca o carte alta limba de circulatie , sa comunice firesc , sa aiba acces la job-uri fara eforturi financiare pt copil, pt calificari, studii etc. Efortul este acum pt parinte, sa plateasca bona, parintii sunt suficient de lucizi sa constientizeze ca acum au puterea financiara, acum e ocazia cea mai buna.

    Cred ca e investitia cea mai buna pt un copil sa ii oferim activitati de mici, in joaca, in alta limba.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *