Doriți o experiență plăcută la Poșta Română?

1. Pregătiți-vă temeinic

Luați-vă o jumătate de zi liberă. Lăsați copiii la bunici sau cu bona. Lăsați-le bani și apă, la Poștă știi cînd pleci, nu și cînd te întorci.

posta romana

Asigurați-vă că nu mai aveți nimic de făcut în ziua cu pricina. E foarte important să nu vă simțiți presați de nimic cînd intrați pe ușa Oficiului Poștal.

Alegeți o zi care vine după o noapte bine dormită. În nici un caz nu mergeți la Poștă dacă bebelușului îi ies dinții sau tocmai vă lăsați de fumat. E foarte important să fiți relaxați, zen, cum ar veni. Fără mîncărimi, iritații în zona inghinală, dureri de stomac sau de gît. Nimic, dar absolut nimic nu trebuie să tulbure pacea din trup și din suflet în zilele anterioare mersului la Poștă.

Nu vă îmbrăcați foarte gros, la Poștă e cald, bine-ar fi să puteți da jos cîte un strat, e greu să rămîi calm cînd nădușești prin toți porii.

Beți un ceai de tei înainte, puteți lua și un diazepam.

Telefonul e încarcat 100%, da? Toată lumea e în siguranță pentru următoarele ore/zile? Aveți rezerve de apă și mîncare în rucsac? Pastile pentru urgențe? Bun, puteți porni către Poștă.

Ah, încă ceva: așteptări minime. Foarte important. Care e cel mai rău lucru care vi se poate întîmpla la Poștă? Să stați la coadă 8 ore și la final să vă spună doamna că ați stat degeaba, trebuia dincolo, și că oricum sînteți urîți. Bun, păi sînt șanse mari ca fix asta să se întîmple, știm, am trecut cu toții prin ceva asemănător.

2. Distrați-vă la coadă

Indiferent că în fața voastră la ghișeu se află o persoană sau zece, tot veți avea de așteptat. Ca să nu vă enervați, încercați să priviți această activitate ca pe una distractivă, de mult așteptată. Eheee, de cînd pîndeam eu niște ore numai pentru mine! Ia să mă apuc eu să fac ordine în pozele din telefon. Sau să-mi dau un strat de lac roșu pe unghii. Sau să citesc o carte. Sau să cos un goblen. Sau pur și simplu să stau să mă gîndesc la viața mea, cu ochii bine înfipți în fesul cu moț al doamnei din față.

3. Zîmbiți

Tuturor. Doamnei din spatele ghișeului, tuturor colegelor ei care vin pe rînd să-i povestească ceva despre o soacră, un plod, un ponta, chiar și celei care o cheamă în spate și o ține acolo circa 45 de minute la o bîrfă și niște țigări. Zîmbiți-le și colegilor de coadă, ei nu sînt așa bine pregătiți ca dvs, poate bieții de ei se așteaptă să rezolve treaba înainte de apusul soarelui, și sigur mor de sete, naivii!

4. Nu vă uitați la ceas.

Nu e important cîte ore au trecu de cînd vă holbați la fesul cu moț. Ați venit să vă relaxați și, eventual, să rezolvați o problemă administrativă la Poștă. Dar cel mai important e că ați venit să vă relaxați, ceea ce și faceți. Dacă ați fi la salon de masaj, n-ați sta cu ochii pe ceas, nu? Așa. Just enjoy the ride.

5. Și doamna din spatele oficiului e om.

În sfîrșit vă vine rîndul. Se ridică, e timpul să intre în pauză. Ce bine, încă niște timp cu dumneavoastră. Mai mîngîiați telefonul, mai zîmbiți către amărîții de la coadă, ei n-au ce aveți dvs, și anume contact vizual frontal cu scaunul gol. Doamna revine după un timp (nu știm cît, nu ne uităm la ceas), vă dă să completați un formular. Apoi completează și ea un formular, cu pixul pe un caiet rufos. Silabisește. Cri-sti-aaaan Si-la-mo-ves-cuuuu Stra-daaaaa…. Apoi introduce aceleași date în calculator. Tastă cu tastă. Greșește. Șterge. Tastează iar. Zîmbiți. Cu toții greșim.

Vă ia plicul de pe cîntar, o daaa, deja vă simțiți mai aproape de Dumnezeu. Începe să lipească formularul de plic. Trage o linie de scotch. Încă una perpendiculară. Încă una. Apoi pe diagonală. Încet. Greșește, o smulge. S-a rupt formularul. Completați altul. Cît o fi trecut de cînd ați intrat pe ușă? O zi? Un anotimp? Un an? Ce contează? Plicul e predat. Telefonul nu mai are baterie. Copiii au uitat cum vă cheamă.

Dar și ce dacă, ați petrecut o zi frumoasă cu Poșta Română. V-ați privit cu atenție unghiile, pe toate, pentru prima oară în viața dvs. Ați avut timp să luați decizii, să faceți introspecții, să compuneți discursuri. Cînd a fost ultima oară cînd vi s-a permis acest lux? În plus, ați reușit să trimieți plicul. Nici n-o să enervați prea tare cînd, trei zile mai tîrziu, vă treziți cu aviz în poștă să veniți să vă luați plicul înapoi, adresa destinatarului e greșită. Zîmbiți, cu toții greșim.

Pin It

48 Comments

  • Saptamina trecuta o duduie din asta plictisita mi-a taiat factura (scrisa de mina!) pe 0,65 bani, taxa de magazie sau asa ceva. Pentru ca am venit sa ridic coletul la doua zile dupa ce primisem avizul. WTF, Romania?
    P.S. Exact asa am facut, lasat copila cu bunica, apa, mincare etc.

  • Iulia spune:

    Lol, foarte tare si foarte adevarat. In alta ordine de idei, azi noapte te-am visat (?!). Venisei la mine in vizita impreuna cu Sofia, imi adusesei ciocolata (incerc sa ma las, de aici probabil ispita din subconstient) si eu nu nimeream sa iti dau un pahar cu apa. Am schimbat de vreo 3 ori paharul, de 4 ori continutul, cu gheata, fara gheata… Jeez. Iti tin pumnii diseara, break a leg!

    • Printesa Urbana spune:

      Ahahaaa :))))) Deci cumva esti emotionata pentru mine, ce bine, ca eu sint cam inconstienta, nu m-am pregatit deloc. 🙂 Aoleu, eu sper sa nu-mi rup nimic, cel mult gura tirgului! 🙂
      PS: Eu cred ca e semn ca tre sa ne vedem pe bune, promit sa nu aduc ciocolata!

  • Recent am avut si eu o experienta neplacuta cu Posta si ma tot gandesc daca sa scriu despre ei sau nu. Regulile tale ar trebui afisate la intrarea in posta :))

    • Printesa Urbana spune:

      Ah, dar eu chiar am avut o experienta placuta la posta. Dar numai dupa ce am bifat toate cele de mai sus. Au fost trei ore chiar placute. Sper totusi sa nu se intoarca plicul. 😀

    • Cristina P spune:

      eu am scris despre TOATE balariile pe blog. pana am descorit unde sa ma duc sa fie bine :)) dar tot imi iau timp berechet la indemana…lol

  • Iulia spune:

    Da, chiar ar fi nice. Si eu promit sa nu iti dau apa cu inghetata in ea (asta a fost ultima varianta care m-a si facut sa ma trezesc, de fapt. Era absurd rau).

  • Asta a fost amuzanta rau, imi aminteste de mine cand ajungeam la posta tot timpul in pauza!
    Si de ziua cand m-am dus sa scot un colet si erau vreo 40 de insi la coada si d-le povesteau intre ele si mai luau cate un client la 10 minute cu care pierdeau alte 30! Simteam ca toti suntem pedepsiti. Atunci am stat cel mai mult la posta, mama deja dadea telefoane disperata, nu cumva am murit

  • Ana Alina spune:

    sa vezi cand adresa din buletin nu e aceeasi cu adresa la care ai primit coletul. Ce daca ai viza de flotant?

  • Doris spune:

    Insarcinata in 8 luni jumatate. Deci copilul era cu mine:)) am pornit spre cel mai apropiat oficiu postal sa ridic un pachet de la mama. Ajung iin minunatul oficiu postal si sunt trimisa la altul. Stiti si voi ca nu lipesc ei 2 oificii unul de celalalt dar nici distanta de taxi nu era intre ele. Cu stomacul plin si vezica goala pornesc increzatoare spre urmatorul loc. In sarcina era mai usor sa rabd un pic de sete decat sa dea piticu cu picioru si sa las urma drumului parcurs. Totusi era noiembrie! Astept la coada aprox 45 de minute in spatele unui domn care molfaia, nici intr-un caz nu se putea numi mestecat, o guma orbit extra mentolata. Mare noroc ca nu am fost prietena cu varsaturile in timpul sarcinii pt ca greata mi-a fost in mpd cert. De acolo nici nu ma mai pot atince de nici un fel de guma mantolata;)). In final ajung la ghiseul mult visat. Dau avizul doamnei. Merge in spate. Cauta pret de 15 minute dupa care revine cu pachetul. Il pune cu grija pe masa, poate poate ;nu observ, si se apuca de completat. Pun mana pe pachet din acesta curgea pretiosul meu gel de dus preferat. Semnalez problema. Toata lumea se preface uimita. Renunt. Ma lupt cu morile de vant. Dupa lte 15 minute de asteptat ca sa scrie inca 3 cuvinte doamna, semnez, imi iau lipiciosul pachet si pornesc spre casa. Imi spun ca macar am scapat. Dar s-au dus 2 ore din viata intr-un oficiu postal minuscul ticsit cu oameni!

  • Ioana spune:

    :))))))))))))))) asta e demna de stand-up comedy, Ioana! You should think of a part-time job, sau macar sa scrii pentru spectacole de stand-up:))

    Geniale detaliile, foarte foarte funny….mi s-au parut cu atat mai funny cu cat am trait si eu poate exact aceeasi experienta si ma dispera ca nu aveam pe nimeni cu mine cu care sa ma scandalizez si sa fac haz de necaz. Eram de-a dreptul stupefiata de epoca preistorica din care a venit Posta Romana…nu imi venea sa cred cum se misca, incredibil.

    Offf, daca as fi avut ghidul tau inainte….clar veneam mult mai bine pregatita psihologic.

  • Robo spune:

    asta merita printata si lipita cu scotch pe geam „at a postal office near you”

  • Hana spune:

    Când n-ai nici unghii de vopsit și nici introspecții de făcut, du-te la oficiul poștal de pe Plevnei (cred că e oficiul 67) și poate ai noroc să mai fie acolo un nene, sef cred că era, care pe mine m-a uimit acum vreo cațiva ani. Eram în prima încăpere și asteptam la rând și, vorba ta, aveam (un pic de) timp să analizez ce se întâmplă în jur. Și din încăperea următoare, auzeam o voce (ori două!) de bărbat care dădea indicații la fetele de la ghișeu, în același timp răspundea de zor clienților, se auzea cum foșnea, mișca, muta pachete, nu știu ce mai făcea el acolo, de eu aș fi putut să jur că sunt doi oameni. După ce am terminat la ghișeu (destul de repede) m-am dus până dincolo să văd cu ochii mei dacă-s doi sau unul. Așa, ca mama care la un concert al lui Tomescu, susținut într-o biserică, a trebui să se ridice în picioare să vadă dacă-i un singur violonist ori sunt doi.
    Înainte de nenea ăla și de la el încoace însă…cum zici tu 🙂

    • Magda spune:

      Si noi avem o asemenea exceptie la oficiul 18, la mesagerie, cred ca Alina o cheama pe tanara. Daca sunt cateva persoane in fata zambeste..” in cateva minute ajung si la dvs”. Scrie repede, intreaba ce treaba ai, iti da formularul sa il completezi inainte. La sfarsit zambeste iar si iti ureaza o zi buna. Sa vedem daca ramane asa peste ani. Sau tot acolo, dupa ghiseu.

  • madalina spune:

    ah, eu de o saptamana ma chinui sa ma duc sa ridic o recomandata, trimisa pe numele dinainte de casatorie ( sunt convinsa ca daca o sa ajung la ghiseu o sa fie mare distractie ca nu coincide numele cu cel din CI cu toate ca inca am pasaportul pe vechiul nume) si cand ajung si vad coada renunt, efectiv nu pot sa rezist psihic sa le vad cat de incet se misca si cate formulare completeaza intr-un sictir maxim; de cand si-au scurtat programul tot timpul este o coada interminabila…oare cand or angaja si ei niste manageri cu viziune ?

    • cristina spune:

      eu nu am putut sa ridic rec de la posta cu pasaportul ca cica nu e act de identitate, doar buletinul se accepta

    • Cristina P spune:

      la o faza de asta, am ridicat cu copie dupa buletinul vechi si permisul auto care inca era pe numele vechi. pana la urma au ajuns la concuzia ca eu sunt respectiva si mi-a dat 🙂 buletinul meu era la schimbat pe numele nou.

  • wlfp spune:

    Doamne, ce filme horor povestiti. Daca nu as fi trait in Romania, chiar nu le-as crede. E total aberant sa fii tratat cu atata nesimtire pe banii tai.
    Aici, in Polonia, nici nu imi poate trece prin gand sa astept la posta mai mult de 10-15 minute, ca sa ridic un colet (dar de obicei nu astept, caci daca vad ca nu se rezolva in 5 minute, plec si revin alta data), ca de pus, merg la alta, daca e coada (adica vreo 5 persoane in fata mea). Cat despre a-mi lua o zi libera, nici vorba. Posta lucreaza pana la 18:00 sau pana la 20:00, depinde de locatie.

  • Anca spune:

    Angajații vor vedea empatia din acest articol, îl vor plastifia și îl vor pune afiș în fiecare oficiu poștal. Vor înțelege că prezinți chinul celor care tastează literă cu literă… Și vor continua să facă totul exact la fel, oferindu-ne tuturor prilej de introspecție. Mulțumim Poșta Română!

  • ioana spune:

    bai, doamnele de la 72 sunt pe fast ca sa zic ashea. io nu ma plang, mai mult de 15 minute nu stau la ridicat pachet.

  • Oana spune:

    Vai, daca n-ar fi de plans ar fi de ras …. In 25 octombrie, aveam o treaba urgenta la posta romana. Aveam si un bebelus de 7 saptamani in manduca. Intram … 6 oameni la rand. Un singur rand, ca la celalalt ghiseu doamna soma. Stau, ma gandesc. Bebelusul nu puteam sa-l dezbrac de-un strat de haine in manduca. Ma mai gandesc o tura. Era urgent sa las plicurile. Vine o domnisoara draguta, se aseaza dupa mine si imi spune sa ies, ca se incalzeste copilul, ma cheama ea cand imi vine randul.Imi convine de minune, ies. Trec 5-10 minute maxim, ( era imposibil ca la posta romana sa imi vina randul dupa 6 oameni in 10 minute ) iese domnisoara si zice: ” haideti ca va lasa in fata”. Ma mir, intru, dau plicurile. In clipa aia, un barbat de la rand, izbucneste catre doamna de la ghiseu ” de ce ati lasat-o sa se BAGE in fata??”. Doamna zice ” de ce nu? nu vedeti ca are copil mic? d-voastra nu aveti copii?”. La care mitocanul a zis ca are, dar ca nu-i cara dupa el la posta … ditamai circul, de mi s-a facut rau. Fel si fel de patanii, cert e ca nu-i de mers la posta, decat daca arde ceva.

  • albertinaa spune:

    Doamne cat e de adevarat! Vad ca peste tot in tara se intampla la fel.Jalnic:(

  • ioana spune:

    Ce ziceti de faptul ca am platit prioripostul si postasului i-a fost lene sa urce 2 etaje.
    Am stat toata ziua acasa asteptand coletul, iar seara am gasit aviz, deci a trebuit sa ma duc la posta sa ridic coletul. Altadata nu am gasit nici aviz si a trebuit sa investighez unde e coletul…cica nu m-a gasit acasa si lasase si avizul….ce sa zic …neseriosi. Acum apelez la curier.

  • siss spune:

    si eu am avut o experienta neplacuta cu Posta Romana _ am trimis mamei intr-un plic bonuri de masa care nu au mai ajuns la ea niciodata, sigur s-au oprit in mana functionarei de la ghiseu cu ochiul bine format (desi erau impachetate intr-o coala A4) sau al postasului, cine stie…..asa ca aviz celor care vor sa trimita ceva de genul acesta prin posta! mai bine nu!

    am facut o reclamatie scrisa si ma tot suna o tanti de la oficiul postal care imi comunica faptul ca se cerceteaza spetza.Pana la urma investigatia s-a terminat cu un „NUP”, nici nu ma asteptam la un alt rezultat.

  • Andreea28 spune:

    Da…nu stii ce sa faci, sa razi sau sa plangi..mai bine sa n-ai nevoie de ei.

  • Andreea spune:

    8 martie ..de vreo 10 ani de cand am plecat din orasul natal, trimit felicitari catre mama,bunica si matusa prin posta romana…traditie cu valoare sentimentala…anul acesta o tanti de la posta a refuzat sa-mi vanda un anumit tip de felicitari(unele care mi-au parut mie mai dragutze, cu flori de mar) pe motiv ca sunt din gestiunea colegii de dupa amiaza:)) si erau expusepe raft sus, vizibil si cu pret pe ele:))

  • Elena spune:

    Chiar daca nu e lume multa la ghiseu,cand ajungi si-i zambesti doamnei care mai are doua luni pana la pensie,care si-a primit copilul plecat pe la facultati prin strainatate,care a copt 5 kg de cozonaci si doua de paine,a facut racituri si salata boeuf,care nu a dormit toata noaptea ca sa faca si o ciorba de pui de casa,care a trebuit sa fuga in piata pt ca sotul este bolnav si care are o afectiune rara si s-a tratat la un oarecare spital,la un oarecare doctor,care i-a gresit diagnosticul si i-a dat medicatia gresita,care nu mai poate lucra si ea,saraca e stresata si nu mai are energie pt serviciu si se concentreaza greu,motiv pt care vrea mai repede la pensie,care………toate pe un zambet tamp din partea mea…..Si va mai plangeti de cozi ?????????

  • Liz spune:

    Same here… Buna poanta cu goblenul :)) din pacate e, de fapt, realitatea… Nu inteleg de ce intre orele 13-13.30 nu se pot organiza tanti alea sa intre cu schimbul in pauza de masa, ca sa nu suspende intreaga activitate a Postei Romane… Culmea nesimtirii: am stat vreo 30 de min la coada, si se face una fara un sfert, la care tanti sictirita catre noi, muritorii de rand, „vedeti ca se intra in pauza de masa”. Zic: „mai asteptam aici (mai eram destui) sau preferati sa ne intoarcem dupa pauza?”. Ea:”Da de unde sa va zic eu, duduie? Stati si vedeti. Daca apucati bine, daca nu, ce sa va fac!!!!!!”… Am ramas muta.

  • Tomata spune:

    cand am de trimis ceva, ma duc la Posta de la mall. pe bune ca-i alta lume acolo. pe langa faptul ca doamnele de acolo sunt chiar dragute (lucru nemaiintalnit la alte oficii din oras), la ora 18 cand ma duc eu, abia daca sunt 2-3 rataciti la coada. prefer sa fac un drum cu masina cand ies de la lucru, decat sa pierd vremea stand la coada la oficiul din zona.

  • Cristina P spune:

    brrrr cate probleme am avut la oficiul postal din zona mea. de la magneti de frigider trimisi spre mine si care nu au mai ajuns, la plicuri desfacute…cand am de trimis ceva ma duc la oficiul central ca-s ft de treaba fetele. cand e de venit ceva, scuip in san sa aud interfonul si sa nu fiu in vreo sedinta, sa imi aduca direct postasul 😀

  • Ana (Milano) spune:

    Si daca ti-as spune ca in Italia e exact la fel? Ca scrie mare pe ghiseu ca e „ghiseu prieten” si e un big smile cu stelutele UE adica femeile insarcinate si handicapatii au prioritate. Si cand cer…prioritatea (pt ca am cu mine burta de 7 luni) mi se spune ca nu vad cata lume asteapta? Pai o vad doamna ca sta toata lumea jos si eu cu burta in picioare. Se scuza dar nu poate sa-mi dea prioritate..poate doar sa se uite chioras la mine pana cand imi vine randul…ca deh sunt singura in toata posta (si e mareee!) care sta in picioare fix in fata geamului si o deranjez vizual. Dar am dat peste un oficiu postal unde lucreaza un OM, mare OM…da precedenta cui are dreptul, e rapid, eficient si-ti propune mereu o varianta mai ieftina (dar tot sigura) sa trimiti plicul/coletul. De atunci numai si numai la el mergem…toata familia…of of vai vai ce ti-e cu intreprinderile de stat!

  • florin spune:

    Se cere un faliment adevarat, nu cu salarii compensatorii.
    Folositi curierul rapid ( nu lucrez in domeniu ).

    • Cristina P spune:

      am incercat dar mi-a trecut rpd cand mi-au cerut 150 lei sa trimit un stick in grecia care e „posibil” sa ajunga in 2 sapt. am reusit la oficiul postal cu oameni ca lumea sa il trimit cu 6 lei si a ajuns in mai putin de o sapt.
      in tara,da, uneori se renteaza curierul dar si cu aia e o mica problema (eu am avut ceva experiente naspa cu cargus, de ex)

  • oana spune:

    exact la fel pat mereu. arz-o focul iadului poştă!

  • Luc spune:

    Se vede ca articolul e exagerat.
    Si pentru cel care se plangea ca i s-a taiat chitanta pe 0,65 lei, voiai sa puna femeia banii astia pt tine?
    Una peste alta, sunt cei mai ieftini , si la mine conteaza si costul transportului cand comand ceva.
    PS: Nu lucrez la posta

  • Anca spune:

    Deci mi-a placut maxim acest post!!!!!eu nu mai am contavt cu posta si sincer nici nu vreau> Imi aduc aminte cand eram la scoala si luam alocatia, care trebuia ridicata de la posta, innebuneam efectiv.
    Brusc nu mai aveam nevoie de bani……nu mai imi trebuia deloc deloc reviste, oje bla bla

    O luam 1 data sau de 2 ori pe an….nu se merita un efort mai mare.
    Cand ajungeam si era gol anuntam toate colegele ca posta era langa scoala, nu existau mobile:))))trebuia sa alergi sa le spui si ele sa alerge sa le ia:)))))ce vremuri!

  • Yamasha spune:

    mare dreptate ai. eu am renuntat de mult la posta romana, e mult mai bine la privati, chiar daca pretul este mai mare un pic…

  • Claudiu spune:

    Am fost recent la poştă să iau un timbru de 0,15 bani (zero virgulă cinsprezece bani, există!), sigura oara când m-am distrat acolo, cea de la ghişeu a zâmbit şugubăţ, cică „dar ia vreo zece, poate ai nevoie”, am insistat numai pentru unul, am întins o monedă de 10 bani, iar a zambit „acum vrei şi restul, nu?” 😀

  • Roxeen spune:

    in Italia e identic!! nu conteaza cate oficii postale si la ce ora te duci e mereu la fel!! de fapt, ma feresc precum dracul de tamaie sa ma duc la posta!! unde mai pui ca se intampla ca respectivii sa nu stie sa faca diverse chestii, o cheama pe doamna Cutarica, vine doamna isi da cu parerea apoi il cheama pe Gianni sa vada si el si asa mai departe… si posta italiana e la fel de traumatizanta!!

  • zgomotoasa spune:

    E oribil la poștă! O evit cât pot de mult, dar pe cuvânt că nu înțeleg atitudinea nu doar e doamnelor de acolo, ci și atitudinea conducerii… oricum, ei au de pierdut cel mai mult. Apoi urmăm noi…”sclavii” poștei.

  • Alexandra spune:

    Conform așteptărilor, „așteptări” create tot de poștă română – stat la coadă o oră, ajuns exact când își lua încă o ora pauza doamna, mă mut in Timișoara și primesc un pachet. Plec de la birou, las vorbă că ma duc la Poștă, toată lumea îmi urează baftă, noroc, eabdare etc. Respir adânc și mă duc… Wow, wow, triplu,cvadruplu wow. Nu a fost coadă, doamnă drăguță!!!, mi a explicat de ce a trebuit să mă lase 3 min să aștept, mi a urat o seara frumoasă. De atunci, tot îmi fac treabă pe la OP nr 1, Timișoara, la mesagerie că mai rar asa ceva la poșta română.

  • Florentina Ivan spune:

    In Italia e mai organizat la Posta. In sensul ca ai un numar de ordine(stii cand urmezi), rar se intampla sa astepti la o coada inutil ca apoi sa stai la alta, se mai ofera prioritate persoanelor varstnice sau gravidelor. Anyway, se vede diferenta. Pe de alta parte, timbrele/plicurile nu le poti cumpara de la Posta, nu au. Trebuie sa mergi la un bar(Tabacchi) si sa cumperi. E putin ciudat…

  • Teodora spune:

    Azi am drum la Posta Romana ca cineva s-a incurcat cand mi-a expediat coletul si l-a trimis prin posta, nu cu Fan Courier. Wish me luck! Am pregatit rucsacul cu un sandwich si o apa plata 😛

  • Irina Donighevici spune:

    Slava cerului ca am terminat de mult scoala si ca nu mai trebuie sa dau pe acolo in fiecare luna dupa alocatie. Iarna era cel mai amuzant. Sauna se face acolo, nu ca vara nu se facea, dar aveai si pulover, geaca, fular, caciula….Eventual si dres pe sub blugi ca sa-ti vina sa-l smulgi cu dintii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *