O invitație la un „meniu” mai variat

Mă grăbesc la o întâlnire. Port o rochie semi-elegantă semi-sport, peste genunchi. Decolteu nu are, pentru că nici eu n-am. Teniși în picioare, rucsac în spate, dau viteză la trotinetă. Ajung prima, parchez trotineta lângă masă, unde primesc voie de la ospătar, mă așez pe scaunul de paie în așteptarea celor doi parteneri cu care urma să povestesc despre un proiect.

Răcoare la terasă, soare printre frunze, bicicliști trec prin fața mea, eu sorb o apă minerală cu multă gheață.

La masa de lângă mine se așază un domn în costum. Nu mă pricep deloc la haine, dar mi se pare bine îmbrăcat, cu bun gust, așa. Să tot fi avut 40 de ani, poate 45. Nici la aproximat vârste nu mă pricep. Barbă de 2-3 zile, păr tuns scurt, îngrijit. Fumează și se uită, și el, la biciclete. Se întoarce spre mine, mă măsoară în viteză din cap până-n picioare, apoi zice:
– Ce dimineața frumoasă!

I-am zâmbit scurt în semn de răspuns și mi-am mutat privirea înapoi spre stradă. Domnul însă nu se lasă.

– Așteptați pe cineva?
Politicoasă din fire, îmi vine greu să-l ignor, deși nu-s genul care socializează aiurea cu străini, mai ales dacă nu au copii de mână. 🙂
– Da, și până vin, mă bucur de liniștea asta… încerc eu o subtilitate.
– Da, și eu, dar parcă tot mai bună e o conversație inteligentă.
De acord, însă asta nu e una dintre ele, mă gândesc. În schimb, zâmbesc cu ochii la stradă.

– Și? Veniți des aici?

Încremenesc puțin, asta e o replică a soțului meu, o folosim ca pe un fel de glumă internă când vrem să ne copilărim nițel. Mi-a șoptit asta inclusiv în timpul slujbei religioase, când ne-am cununat.

– E prima oară, am zis, încurcată.
– Ei, înseamnă că e ziua mea norocoasă, zice el și-și trage scaunul mai înspre mine, așa.
– Ah, exact asta ar zice și soțul meu, dac-ar fi aici, zic tare, cu gând să-l descurajez. Ridic ostentativ paharul cu inelarul înverighetat la vedere.
– Ei, dar el nu e aici, sunt eu!

No shit, Sherlock. Revin la apă, bicicliști, soare etc.

– Și eu sunt însurat, să știți.
Nu știu de ce, dar asta nu mă face deloc să mă simt mai bine.
– Eu și soția mea însă am decis de comun acord să abordăm un stil de viață mai… ăăăă…. variat.

Ok, acum e limpede, domnul dorește să mă agațe sau să mă combine sau cum s-o mai zice în ziua de azi, ultima oară când mi s-a întâmplat ceva similar a fost acum aproape un deceniu, nu sunt la curent cu terminologia.

– Eu și soțul meu nu, îi zic zâmbind amabil. Noi am decis să abordăm un stil de viață mai monoton.

Izbucnește în râs. Adevărul e că și mie mi se pare de râs uneori. Alteori îmi vine să plâng, știți, viața de cuplu cu doi copii mici, în fine, asta e.

– Ce păcat, zice el, fără să se miște înapoi spre masa lui. Dar poate am putea doar să vorbim puțin, să ne cunoaștem mai bine?
De ce am face una ca asta, mă gândesc în capul meu. În loc, am făcut un semn ospătarului să-mi mai toarne niște apă. Era mult prea devreme pentru vodcă.

– Cred că ar fi nepotrivit, dar mulțumesc pentru gând, zic (v-am mai spus că-s politicoasă).
– Bine, nu insist.
Ei, ba insiști.

– O să vă las cartea mea de vizită, în caz că vă răzgândiți.

Am vrut să-i spun că nu e nevoie, dar era deja târziu, cartonul alb se odihnea deja sub nasul meu. S-a retras la masa lui, au venit oamenii pe care-i așteptam, ne-am văzut de ale noastre, nici nu știu când a plătit și a plecat. Am lăsat cartea lui de vizită pe masă…

Sursa foto: bărbat și femeie la terasă via Shutterstock.com

Pin It

Tags

66 Comments

  • Irina spune:

    egoist gest – sa lasi pe masa cartea de vizita! nu te-ai gandit si tu la vreo prietena singura, pe genu’ gurmand, care, cine stie, poate se califica, in locul tau, la o degustare a meniului variat…:-))))))))))

  • Georgi spune:

    La inceput, mi s-a parut dragut, faptul ca un barbat, inca mai are oo sa abordeze o doamna, fata in fata.
    Apoi am citit ca e insurat si ca are liber de la nevasta. Deci, alergam asa din floare in floare pana pica ceva. Lame.
    Apoi am citit ca era cam insistent. Daca e ceva ce nu suport la cineva, mai ales cand spui „nu” si „sunt maritata”, e faptul ca insista, de parca are probleme la mansarda si nu pricepe. Mi se pare arogant si de prost gust, sa nu bati in retragere, cat inca mai poti face impresie buna, mai ales daca esti refuzat destul de politicos.
    Iar faza cu cartea de vizita, deja a fost jignitoare. Ai explicat ca esti maritata si nu doresti astfel de socializare, iar el a lasat cartea de vizita, aratand faptul ca este badaran si prin astfel de gest, a dezvaluit ce crede de fapt despre hotararile cuiva.

    Oricum, ai fost o draguta. MULT prea draguta.

    • Mira 2 spune:

      Mie nu mi se pare ca a fost „mult prea draguta”. A fost politicoasă. Și eu as fi fost la fel. Ce vroiați sa facă, sa se comporte ca o mahalagioaica?

  • Roxana spune:

    Mie mi s-a parut foarte cool si chiar flatant. Nu s-ar da el la oricine, mai ales ca are liber de la sotie 😂

    • Robo spune:

      presupun ca pentru femeile care au nevoie de validari de genul asta, da, poate fi considerat flatant.

      problema e ca afirmatia „nu s-ar da el la oricine” e probabil falsa.
      eu zic ca domnul din articol s-ar da la orice femeie, atat timp cat are vagin si respira.

      • Andreea B spune:

        Ropot de aplauze pentru RoBoooooo! 🙂

      • Iuliana spune:

        Si vrei sa spui ca sotia ta nu s-a simtit nici un pic flatata de intamplare? (daca e reala…) Eu cred ca s-a simtit… altfel nu mai scria despre ea, sau daca se simtea jignita o scria pe tonul ei virulent. In opinia mea s-a simtit un pic flatata si amuzata.

        • Robo spune:

          nu stiu cum s-a simtit ca nu am intrebat-o, poate ne spune chiar ea.
          dar eu nu am vrut sa zic ca e ceva rau daca o femeie are nevoie de astfel de validari.
          se poate intampla ca in anumite momente in viata sa ai nevoie si de astfel de validari: de ex. daca ai nascut si nu ai reusit sa revii la greutatea de dinainte sau daca esti intr-o depresie sau daca ai avut o nenorocire in viata sau mai stiu eu ce.

          nu cred ca e o idee buna sa ai nevoie tot timpul de acest gen de validare, dar din cand in cand se mai poate intampla sa ai.

          sunt sigur ca exista si barbati care se simt bine atunci cand sunt bagati in seama de o femeie chiar daca ei nu sunt interesati de ea.

      • delia spune:

        cam simplu sa dam cu domnu de pamant, eu, daca as fi sotie de barbatfoarteselectiv as aprecia sa mi se spuna: mm, i-ai placut, normal.

        • Robo spune:

          pai chestia e ca nu e normal ce a facut domnul, vezi, aici e de fapt problema.

          e normal sa-ti placa oameni, si mie imi plac si femei si barbati pe care-i vad pe strada, aproape zilnic.

          dar niciodata nu am incercat sa agat in felul asta, nici cand eram single.

          faci un mare deserviciu femeilor daca consideri ca doar pentru ca un barbat te place, atunci este acceptabil sa se dea la tine si sa fie insistent dupa ce ii arati clar ca nu esti interesata.

          am observat ca in romania, cel mai mare obstacol pentru emanciparea femeii sunt chiar femeile.

          • Irina spune:

            uite, mie mi se pare in regula ce-a facut domnul pt ca fac comparatie cu abordarile care, de f multe ori, sunt de tot rahatul. sunt jignitoare, grobiene si tactile. cred c-o stii si tu, chiar daca n-ai patit-o pe piele ta. asa ca un individ care vb si se poarta elegant, insista nitel si pe urma bate in retragere, n-o sa ma faca niciodata sa plang de furie si de neputinta atunci cand „se da” la mine si ma agreseaza (cum se mai intampla cand eram mica). si chiar nu vad in asta un obstacol in calea emanciparii cuiva.

            • Robo spune:

              asta e pentru ca in romania standardele sunt foarte jos, respectiv orice barbat care nu te prinde de cur atunci cand incearca sa te agate poate fi considerat un gentleman.

              dar altfel, mie mi se pare foarte nepoliticos ce a facut el. As putea sa accept ca e ok sa arati interes, hai sa zicem chiar sa intrebi explicit asa cum a facut el, dar in nici un caz nu e ok sa insisti.

              acum speculez, dar cred ca el a insistat pentru ca experienta i-a spus ca refuzul initial al unei femei este doar de fatada si face parte din regula jocului.

              cu alte cuvinte, barbatul roman considera ca e normal sa intrebe o femeie complet necunoscuta daca vrea sa se futa si ca e normal ca ea sa spuna mai intai „nu”, fara ca asta sa insemne nimic

              partea a doua e foarte importanta: pentru barbatul roman, un „NU” este doar o fita, este parte din jocul de curtare.

              el considera ca femeia spune NU doar ca sa nu se lase prea usor, adica sa pastreze aparenta ca nu e tarfa.

              ce e in neregula cu gandirea asta din punctul de vedere al emanciparii femeii:
              1. romanii considera ca e condamnabil dpdv moral ca o femeie sa vrea si ea sex la fel ca un barbat, de asta este de asteptat ca ea sa spuna un NU de forma – dar la un barbat e normal, desigur
              2. pentru barbatul roman, consimtamantul e o fita; da, a zis ca nu e interesata, dar eu nu cred ca nu e interesata, eu cred ca de fapt e interesata dar ii e rusine ca e interesata asa ca trebuie sa insist

              culmea e ca de cele mai multe ori femeile chiar gandesc asa ca mai sus, adica spun NU doar de forma

              de asta am zis ca ele insele sunt cel mai mare obstacol in calea emanciparii lor.

              dar hai sa te intreb altfel: cate femei (din romania) ar face ce a facut acest domn? respectiv incearca sa agate un barbat necunoscut si insista.

              • Irina spune:

                pai ce sa fac, robo, normal ca am standarde foarte joase, la ce adolescenta traumatizanta am avut. :-))))

                altfel, cosmopolita cum ma stii 😛 am avut ocazia sa constat ca ce ai descris mai sus nu respecta neaparat profilul „barbatului ROMAN”. si ca se pot face multe comparatii la capitolul asta intre romani si domni de alte nationalitati. iar romanii nu ies chiar asa de sifonati.

                ma crezi daca iti zic ca te trezesti bine-merci abordata cu insistenta pe strada sau la o terasa, pe urma urmarita pe strada, hartuita, jignita etc fara sa fii in romania? n-a inventat barbatul roman apa calda.

                acum, na, eu nu incerc sa te conving de nimic, e vb doar de parerea si de experienta mea. altele n-am. 🙂

                iar ca sa iti raspund la intrebare – eu cunosc cateva, dar nu stiu cat de reprezentativ e esantionul.

              • A_A spune:

                Perfect de acord cu cele scrise. Comportamentul asta este des intalnit la popoarele latine…nu doar la romani…cand NU pentru ei inseamna de fapt DA se ajunge la porcarii gen violuri si altele.

            • deea spune:

              Mie pana si prima parte a intamplarii, ca cineva continua sa incerce sa forteze o conversatie, dupa ce i-ai spus clar si lamurit ca ai prefera sa stai linistita fara sa vorbesti cu nimeni, mi se pare extrem, extrem de nepoliticos. Faptul ca discutia a continuat in directia in care a continuat face ca impolitetea sa fie cam de 100 de ori mai grava. Ioana a fost excesiv de bine crescuta in situatia data, eu una as fi fost mult mai categorica de la bun inceput. Cum naiba poate fi acceptabil ca cineva sa-ti invadeze spatiul personal in halul asta?

              • Irina spune:

                pai cred ca ti-ai raspuns singura la intrebarea cea retorica. acceptabilul tau nu e al ioanei, al ioanei nu e al meu etc. sigur, alta poate ca ii dadea cu trotineta in cap. altcineva poate il lua pe trotineta si plecau sa faca impreuna ceva chiar mai sportiv de atat. alta poate ii cerea o poza de-a sotiei si il ruga sa le faca lipeala. sigur, nu e politicos sa insisti sa ai un dialog cu cineva care da semne ca nu vrea asta. doar ca mie, una, imi e greu sa iau foc de la atata lucru.

                • deea spune:

                  Pentru mine „No means no” se aplica intotdeauna, si e o regula care ar trebui, zic eu, sa fie sfanta in special in interactiunile barbati-femei. Pt ca daca o luam pe panta asta, Nu=Poate si asa mai departe, parca nu-mi surade rezultatul la care putem ajunge. Eu nu am fete, daca as avea, le-as invata sa fie mult mai asertive intr-o situatie de genul asta, nu politicoase si conciliante.

          • Eliza spune:

            Da, aici ai dreptate, femeile sunt cele care se pun cel mai tare in calea emanciparii femeii in Romania. Si este foarte trist. Trist ca unii cred ca „trebuie” sa te simti flatata daca cineva iti face un compliment pe care nu l-ai cerut si nu l-ai vrut. Il accepti nu pentru ca vrei, ci pentru ca ti se baga pe gat, si atat. Daca nu te simti flatata atunci esti cu nasul pe sus. Oricum ar fi, tot nu e bine. Si primele care arunca cu pietre si stabilesc tot felul de reguli nescrise menite sa tina femeia cu botul pe labe, de multe ori sunt tot alte femei. Si tot femeile sa grabesc sa intrepreteze cum vor povestea Ioanei. Mereu apar femeile, dar mi se pare ca duc o lupta gata pierduta cateodata cand vad genul asta de atitudine. Thumbs up, Robo!

            • Ana spune:

              Imi spui si mie,te rog,cum iti baga cineva pe gat un compliment? Si cum exact il accepti,prin faptul ca il auzi,ca spui ca il accepti,cum?!!! Doamne,cata exagerare pt nimic.Un tip vede o tipa,o place,insista ,nu,bine pa.Daca ar fi copilul tau care ar insista sa ii dai ceva,apoi ar intelege ca nu poate avea acel ceva,ai spune ca e normal ,are personalitate puternica,dar e politicos si intelegator,nu face nici o drama cand ii spui nu.Si oricum,din perspectiva mea,e mult mai jalnic sa ceri un compliment decat sa accepti unul cu politete si decenta.In fine,multe zane din alte sfere non-sexuale pe aici…

          • delia spune:

            el s-a gandit ca femeia poate fi mai degraba timida, nu dezinteresata. Nu l-am vazut, dar evident ca multe femei refuza barbati si ca sa nu para desfranate, ideea eca ala a lasat cartea de vizita gandindu-se ca unele femei au nevoie de timp mai mult de gandire, se razgandesc frecvent, au momente de slabiciune si altele. In fine, fiecare cum considera

        • Irina spune:

          Aoleu, pai daca dam cu domnu’ de pamant, ce s.ar cuveni sa facem cu nedomnii care.si exprima interesul/te valideaza prin pipaieli si abordari cuceritoare gen „ce c#r ai, ce te.as f@&e, sa moara mama!”…:)))

          • Georgi spune:

            Dragele mele, inteleg ca aveti nevoie de a fi validate, sau whatever… Nu zice nimeni nimic, sa nu fii curtata de un barbat. Dar…
            Intamplarea care l-a facut pe nenea sa fie un nesimtit, este ca Ioana i-a spus tare si raspicat ca este maritata si ca nu doreste alte conversatii, iar el a insistat.
            Daca voua, ca femei maritate, va place sa traga barbatii de voi pe strada, chiar daca spuneti ca nu sunteti interesate… Nu stiu ce sa zic.
            Eu imi mentin opinia. Domnul in cauza a demonstrat ca este un nesimtit si ca nu are scrupule, atunci cand i-a lasat cartea de vizita unei doamne care a specificat… ca are pe cineva. Denota lipsa de respect fata de persoana care l-a refuzat dar si indirect, fata de sotul ei, pe sistemul: „Da-l dreacu’ de prost, tot o sa ma sune asta”…

      • Elisa claudia spune:

        Robo… asta a fost un apogeu al exprimării laconico-umoristice!😀😀😀

      • Monica spune:

        Deci jos pălăria!!! Si o adaugare: si fostul meu soț când ma înșela spunea ca are liber de la mine. Nu avea. Omisese sa ma intrebe… o mica scăpare.. . Dar oare ca asta lansa conștiința doamnelor care știau că are nevasta si copil si totusi servea meniul variat.

  • Andrada spune:

    Cu ,,vii des p-aici” s-a gândit Vlad să mă abordeze întâiaș dată pentru prima oară, gândindu-se că este teribil de amuzant. A fost, într-un fel… După aia s-a hotărât să mă întrebe și cum a fost în weekend. Era joi.

  • Bookish spune:

    Mi s-a întâmplat și mie acum câteva luni în mall să intre în vorbă cu mine un tip. După ce i-am arătat verigheta deloc subtil mi-a zis că nu contează că sunt măritată, tot vrea să iasă cu mine pe post de experiment social :)))

  • mira 2 spune:

    Nu stiu cum se face dar mie îmi fac avansuri bărbaţi care după ce că sunt însuraţi mai au şi copii mici.
    E adevărat că nu necunoscuţi şi nu așa „pe faţă”.

  • andreea spune:

    e un banc cu o duduita in tramvai, usor inghesuita de un individ.
    – ce faceti, domnule? incercati sa ma pipaiti?
    – cum, eu? nu, doar ca e foarte aglomerat!
    – eh, atunci dati-va mai incolo, poate vrea domnu’, poate vrea domnu’! .. – aratand catre ceilalti calatori
    asa si tu cu cartea de vizita, las’ ca poate o vrea altcineva :))

  • Denisa spune:

    Ai avut ceva prezență de spirit, Ioana! Eu cred că mă blocam sau paraseam incinta.
    Întâmplarea îmi amintește de domnu’ care te-a abordat când erai însărcinată. :)))

  • Emilia spune:

    Printeso, cred ca ai avut parte de o intamplare interesanta, dar purtarea domnului nu e deloc una de domn….mai ales ca ai fost exaaaaaagerat de explicita…Din partea mea are un mare NU…Urat, foarte urat…Un NU e Nu, orice s-ar crede

  • deea spune:

    Genul de articol la care cu greu poți comenta obiectiv. Probabil ca bărbații romani încă mai cred ca cea care zice „da” din prima e o târfă, dar nu stiu dacă atât de multe femei țin cont de astfel de păreri. Adică, dacă ceea ce vreo e doar o aventura, dacă esti cât de cât stăpâna pe tine și viața ta, de de ar conta părerile altora? Prin alte părți e absolut in regula ca femeia sa spună „da”, sa aibă inițiativa etc. Poate domnul nu era tipic bărbatului roman dar ținea cont de mentalitatea românească. Pe alta parte, refuzul inițial face, uneori, parte din joc. Atât timp cât era vorba de un necunoscut e foarte greu sa emiți păreri, nu poți sti ce jocuri joaca, după ce reguli. Eu nici măcar nu sunt convinsă ca dorea un joc unu-la-unu. Adică, stilul de viața neconvențional al sau și al nevestei, de unde știți ca nu include și un menaje a trois? Sau schimb de parteneri, iar existența unui soț este chiar un plus? De obicei cuplurile ies la agățat împreuna, dar probabil exista și excepții. Apoi, din câte am constatat in ultimii ani, fie ca place sau nu, autoarea blogului este persoana publica. Vedeta autohtonă chiar, ar spune unii. Poza ei apare suficient de des, vocea i se aude la radio, chipul nu e ascuns. Eu am între colegi și amici foarte multe persoane ce o stiu, stiu cum arată, unii fără a fi fani, e pur și simplu inevitabil. Automat, atât soțul cât și copiii sunt tot persoane publice. Orice acțiune ce ii are in vizor trebuie sa țină cont de asta. Exista șanse mari ca domnul sa o fi recunoscut de undeva, poate chiar a fost dus de soție la vreo lansare de carte sau poate chiar el urmărește blogul. Era tare sa se fi laudat a doua zi cum a vrăjit-o el pe celebra X. In alta ordine de idei, e doar un eveniment din viața, unul ce se întâmpla destul de des, niciodată nu poți sti cine e in fata ta și ce dorește de fapt. Păreri și povesti se pot spune sute, adevarul nu îl va sti nimeni niciodată.

    • Robo spune:

      mai important mi se pare nu ca barbatii cred ca cea care zice „da” din prima e tarfa, ci ca multe femei inca mai cred asta.

      dar oricum ar fi, gestul de la final cu cartea de vizita e greu de digerat.
      „- Buna, sunt Gigel si as vrea sa ne-o tragem.
      – Buna, multumesc, nu sunt interesata.
      – Dar poate totusi esti.
      – Nu, nu sunt.
      – Bine, iti las cartea mea de vizita, eu totusi cred ca vrei sa te mai gandesti.”

      serios?

      Asta e abordare de baiat care incearca in dreapta si-n stanga fara discriminare si fara nici un efort, exact ca aia care trimit spam – e suficient sa ai succes in 1% din cazuri.

      • Deea spune:

        Nu s-a uitat pe cartea de vizita, ma gândesc ca aia o fi fost punctul lui forte. Adică, cine știe ce nume sau funcție/funcții era/erau pe acolo de își rodea prințesa unghiile de ciuda… Cred ca acum nu vom afla niciodată. Cât despre gest in sine, sigur a mers măcar o data. E plină lumea de oameni altfel decât noi, eu nici sa ii bag intr-o categorie nu ma obosesc. Pe mine, de exemplu, m-a hărțuit pe net unul ce știa înainte sa ma abordeze ca am copil. Nu aveam nimic in comun ( doua cunoștințe pe fb) dar m-a căutat pe unde l-a dus capul in spațiul virtual. Habar nu am de ce.

        • Robo spune:

          daca cartea de vizita era punctul lui forte (ca pana acum am presupus ca a dat-o doar pentru info de contact), umilinta e si mai mare, ca practic a sugerat ca banii/pozitia sociala ar putea s-o faca sa-si schimbe parerea
          adica practic i-a zis: esti sigura ca nu esti interesata nici dupa ce vezi cartea de vizita?
          uite cine sunt eu, ce bani am, iar tu pari genul care si-o trage pentru beneficii materiale.

          • Deea spune:

            Sincer-sincer, nu cred ca omul a gândit atât de mult. Adică, majoritatea bărbaților nu prea au obiceiul asta, acțiunile lor și modul de a „agata” spune multe despre ei și nu despre persoana „de agățat”. Cred ca omului i-a plăcut ce are lângă, a aplicat metoda sa, probabil in câteva cazuri a funcționat cartea de vizita…ce avea de pierdut in acel moment? Nu prea am cunoscut bărbați care sa se uite la o femeie și sa gândească intens ” asta pare genul X, dacă folosesc abordarea Y e posibil sa se simtă jignita, mai bine merg pe o combinație de metode”etc. Probabil omul nici nu e însurat, dar sigur pentru femei măritate( și care subliniază din prima acest lucru) a fi însurat este o garanție a discreției aventurii. Eu una nici nu specific amănuntul cu starea civilă, am senzația ca altul e mesajul transmis. In genul ” mi-as dori dar uite ca am un act și e cam nasol dacă afla”. Plus ca miza e și mai mare, bărbații o iau ca pe o provocare. Încerc sa expediez cât de rece pot iar dacă nu merge așa spun ca am alta orientare sexuală, o boala ciudata sau o sarcina incipienta de al cărui tata nu-s sigura. Sau soț dar musai ieșit de doua zile din pușcărie. Chestii din astea.

          • Cinderella spune:

            Frumos ar fi, folosindu-te de cartea de vizita, sa-i gasesti nevasta sa vezi daca sotul chiar are liber:)))

      • dojo spune:

        Robo, are omu’ un teanc de carti de vizita ce trebuie folosite si gata. Or fi fost scumpe la printat 😀

  • magda spune:

    mda….e plina lumea de…. carti de vizita; sa va spun o incercare f. draguta…in parcare, un domn m-a privit indelung cum curatam masina de zapada, s-a oferit sa ma ajute si apoi s-a prezentat si din start m-a invitat la o cafea; i-am spus ca e exclus asa ceva, dar pana sa mai adaug un cuvant mi-a dat pretioasa carte de vizita; m-am urcat in masina, eram grabita si dupa un timp imi aduc aminte de carte de vizita; si aici am inceput sa rad…ma uitam la cartea de vizita a unei doamne :))). nu se termina aici; peste o saptamana, aceeasi parcare, ne intersectam din nou si el vine grabit catre mine si eu ii zic „buna ziua, doamna!” se uita intrigat la mine, ii spun ca am primit cv a unei doamne, se face albastru la fata, ma intreaba daca o mai am, ii zic nu, ca am aruncat-o si continua, mai albastru intre timp… ca era cartea de vizita a unui viitor partener de afaceri f. important si a pierdut contactul……nah, ce sa-i faci ….maxima atentie data viitoare cu cartile de vizita, i-am sugerat :))

  • Andreea spune:

    Buna! Ai trotineta? De unde?

  • IQ spune:

    Hmm, imi amintesc vremurile cand o carte de vizita nu mai era asa o tragedie:
    http://www.printesaurbana.ro/2008/02/marian-valentin-dilema.html

    Te rog, Robo, fara comentarii ca lucurile-s total diferite acum blablabla….Tu nu ai obosit sa pierzi atata energie disecand si comentand luuung fiecare lucru, inclusiv prostioare d-astea care fac parte din viata de zi cu zi?

    PS. discutiile din comentarii sunt un pic inutile. Barbatul ala face parte din alta lume, ei traiesc dupa alte reguli, n-aveti cum sa le aplicati principiile voastre de viata si sa va oripilati ca nu le respecta. Sunt in jurul nostru femei si barbati care si-o trag de placere, fie ca sunt intr-o relatie, fie ca nu, fie ca au copii sau sunt casatoriti. Stiti si voi, ca am impresia ca majoritatea sunteti corporatisti pe-aici, ce curvasareala e prin birouri. Conteaza mai putin ca toti au familii, nu strica sa te mai relaxezi un pic si cu colega/colegul.

    Apoi, exista barbatul insurat care mai face si pe langa, nu neaparat ca tine o amanta (cu apartament, cheltuieli etc). Nu, pur si simplu face sex ocazional. Partenere se gasesc destule (si nu, nu mi se pare ca au probleme de validare, cum sunt etichetate) si da, parte din ele sunt maritate (asta ca sa intelegeti un pic mai bine demersul domnului in cauza). Deci na, are balta peste, e logic ca omul a aruncat undita…Acum nu s-a prins nimic, data viitoare sigur se prinde. Iar cartea de vizita…ehehe, stie el bine de ce a lasat-o. E bine sa fie acolo. Fiecare femeie are momente de slabiciune, de indoieli, de renuntare, de nevoie de afectiune si/sau de relaxare sexuala. Nu toate au puterea sa se tina de principii, daca le au. Si da, nu stiu cum se face, dar unele mai au si timp liber, cu tot cu familie si copii mici.

    Hai, daca sunteti cuminti, data viitoare va povestesc de barbatul care in timpul saptamanii e tata model, sta acasa cu copilul (inca de cand s-a nascut), iar in week-end il expediaza impreuna cu ma-sa la tara si el plimba vreo duduie la munte. Nici acum nu m-am prins daca nevasta-sa stie si face pe proasta sau chiar e proasta si nu stie. Si da, duduile plimbate vin acasa cu cate o diploma de team building pe care o prezinta sotului iubitor.

    • Robo spune:

      Nici nu intentionam sa spun ca lucrurile sunt diferite acum, ca e irelevant ca acum e maritata.
      Mie nu mi s-a parut din articol ca o carte de vizita ar fi o tragedie acum pentru Ioana, spre deosebire de data trecuta; tonul articolului de azi e mai degraba de fapt divers usor amuzant.
      Dar daca e sa comparam cele 2 situatii, baiatul din 2008 a facut un gest chiar romantic, in orice caz cu intruziune fix zero in viata fetei, pe cand asta din 2017 e un badaran perfect.

      In alta ordine de idei, mi se pare amuzant cum scotocesti tu dupa posturi de acum 10 ani doar ca sa ii dai peste nas Ioanei (sau mie, whatevar) in timp ce imi spui mie ca consum prea multa energie cu blogul.
      E de fapt un pic inspaimantator ca ai tinut minte acel post, ca sunt sigur ca nu ai cautat pe blog dupa „carte de vizita”.

      E cam de stalker, asa. Eu de ex. nu stiam acel post al Ioanei.

      • IQ spune:

        @Robo, mai usor cu termeni ca stalker, nu prezint niciun pericol, zau…:)

        intamplarea face ca acum ceva timp, cand am facut cunostinta cu blogul asta, mi-a placut asa de mult, ca m-am apucat sa-l citesc ca pe un roman. Si cum citesti un roman? De la inceput 🙂 Nu ma pot lauda ca am citit fiecare postare de-a fir a par pentru ca 1) nu prezentau interes chiar toate si 2) (aici trebuie sa vorbiti cu baiatul de la tehnic) am citit de pe telefon si se pare ca, desi dadeam Next page, cam sarea unele articole. Mi-am dat seama de asta cand m-am mai uitat prin prezent si am vazut ca e maritata si cu copii, iar pe ici pe colo se facea vorbire de momentul in care atat de romantic ai sedus-o (tot pe blog) iar eu nu mi-aminteam sa fi citit deloc partea asta.

        In fine, de faza cu cartea de vizita mi-am amintit pur si simplu, poate de alte chestii nu-mi amintesc. Din fericire, l-am gasit usor la un search, ceea ce nu pot zice ca se intampla prea des (aviz tot baiatului de la tehnic, chiar nu merge search-ul ala, am pierdut o gramada de timp cautand un link youtube dintr-un comentariu, despre „quiet books” si nici acum n-am gasit ce cautam)

        Eu zic sa stai linistit, nu ma intereseaza realmente viata ei, cum nu te intereseaza biografia autorului preferat, dar daca se considera totusi ca asta e stalking, atunci pledez „guilty as charged”.

        PS. tot pentru baiatul de la tehnic, m-as bucura sa implementeze un buton d-ala de „back to top”. Dar cel mai mult mi-ar placea ceva sistem de votare a comentariilor, stiti voi, cum este la masculii alfa ai blogosferei romanesti. Sa fim in rand cu liderii, zic…

      • Mira 2 spune:

        Robo, și eu țin minte postări vechi, fără sa fie nevoie sa caut după ele. Nu mi se pare nimic înspăimântător, citesc puține blogiri. Și da, și eu îmi dai seama când Ioana se contrazice cu ce a spus alta data Și când se întâmplă să se contrazică, nu știu, mi se pare ciudat.

        • Roxana spune:

          Wow…extrem de ciudat sa ne mai schimbam parerile, sa mai aflam lucruri, sa mai crestem, foarte ciudat, ma opresc din gandit ca s-ar putea sa ma razgandesc.

          • Mira 2 spune:

            Când blogul este meseria ta, când emiți judecați și mai ales când trasezi „linii directoare ” trebuie sa fii foarte atent ce scrii ca sa nu dezici după aia. Ioana trăiește din ăsta, are o facultate de profil, nu este o amatoare. E vorba despre alte standarde.

            • Printesa Urbana spune:

              stai putin, pentru ca traiesc din scris nu am voie sa gresesc sau sa imi schimb parerile? ce, eu nu sunt om?

              eu nu traisez linii directoare (whatever that means), eu scriu despre mine, eu evoluez, invat, inteleg lucruri, cresc, iar voi sunteti martori ai procesului. aici nu sunt experimente chimice sau formule matematice, e o persoana vie. tu esti fix aceeasi de acum un deceniu? sau de acum 3 ani?

    • Deea spune:

      Eu sunt de acord cu tot ce scrie aici. Așa e, lumea e mare și diversa, majoritatea cuplurilor ajung totuși la divorț deci verigheta e fix zero in cele mai multe cazuri. Omul a încercat o treaba, sigur in alte zile ii iese, pana la urma nici nu știm sigur ce dorea de fapt. E o povestioara banala scrisă bine de tot, de fapt in scris e tot farmecul. Altfel, complet ne-ieșit din comun. Apropo, eu am doua colege ce sunt măritate cu tipul super-insistent ce le scotea inițial și-n sarite( nu același, evident). Una chiar a rupt o relație pentru ” stalker” iar acum mulțumește zilnic pentru insistenta ( chiar sunt foarte Fericiți). Asta e viața, cu de toate.

      • Roxana spune:

        Deea, si eu sunt casatorita cu tipul insistent :)) insistent tare, chiar. Adica omu’ nu si-a pus viata lui on hold cat timp imi mai dadea mie telefoane doar ca a pastrat legatura, m-a prins FIX intr-un moment de slabiciune(ma certasem nasol cu logodnicul de la acea vreme) si PAC :)) adevarul este ca eu nici nu m-am recomandat vreodata ca o femeie fidela, cuminte si devreme acasa…i-a placut tipului chestia asta, a vrut si el o bucatica si a ramas cu tot pachetul :)) Se vorbea prin comentarii ca omul e viu, se schimba. Mie nu mi-este rusine de faptul ca nu eram o femeie fidela, ca eram curioasa dpdv sexual si inafara de protectie, nimic nu era batut in cuie 🙂 Am crescut, 10 ani mai tarziu sunt casatorita cu un om pe care-l respect si n-as mai face ce faceam acum 10 ani, insa nici nu cred ca ar mai fi la fel de amuzant :)) plus ca sunt MULT mai multe variabile pe care ar trebui sa le iei in considerare cand inseli: timpul alocat, finantele, stresul, certurile care pot aratea daca esti descoperit, suferinta copilului in caz de relatie nefunctionala a parintilor si chiar cred ca oamenii intregi la minte prefera sa investeasca TOOOOT efortul ala de a te ascunde/agata/piti telefoane etc in a face ca relatia actuala sa functioneze si sa existe armonie.

    • Mira 2 spune:

      De acord cu ceea ce ai scris despre motivul pentru care a lăsat cartea de vizita.

  • James spune:

    Omul a fost ok oarecum, cu vreo doua exceptii. Majore. Ceea ce il fac mai deloc ok, de fapt 🙂 Mai intai, chestia aia cu a dori sa impartasesti din a doua fraza faptul ca te-ai gandit impreuna cu nevasta-ta sa abordezi un stil de viata mai… variat, e cel putin ciudat, ca sa nu zic ca ma duce cu gandul catre ceva patologic. Daca intr-adevar asa este, nu e nicio problema, insa e de mega rahat sa i-o spui unei femei pe care o vezi de 5 minute, aici incluzand si perioada in care te-ai holbat la ea si ti-ai pregatit atacul. Daca marseaza cat de cat, ai destul timp cand sa intri si in asemenea detalii. Dar nu la doua sau la a treia replica. Iar cireasa pe tort e aia cu cartea de vizita. Penibil. Pe de alta parte, ati fi surprinse sa vedeti ca sunt destule femei la care merg si abordarile de genul asta sau apropiate. A incercat, n-a mers. Va merge pe aceeasi linie mai departe, daca nu cumva a facut-o deja. 🙂

    • IQ spune:

      @James, mie mi se pare mult mai corect si cinstit sa pui cartile pe masa din prima. Esti insurat, o spui (da, chiar din a doua fraza). Astfel incat sa nu-i pierzi timpul celeilalte persoane. Daca e interesata, merge mai departe. Daca nu, treci la urmatoarea. La fel si cu preferintele sexuale sau faptul ca nevasta e sau nu de acord (e important, cand te bagi in hora cu un barbat insurat, sa minimalizezi riscurile…doar n-ai nevoie sa-ti vina la usa o nevasta isterica).

      Cunosc tipi care asa procedeaza si au „succesuri”. Mult mai aiurea mi se pare sa „vrajesti” pe cineva (admitand ca functioneaza) si pe la a nu stiu cata intalnire, eventual dupa sex sau, si mai rau, dupa ce exista o implicare sentimentala, sa-i „marturisesti totul”, cat de rea e nevasta si cum nu mai face sex si cum are nevoie de afectiune blablabla…stiti textele.

  • pam pam spune:

    ce penibil conu’ robo… daca nu mai are argumente si cumva indraznesti sa aduci in discutie vreo poastare prea veche, drept contra argument, e clar ca ii stalkeresti nevasta si esti un pericol. cum dreacu sa isi aminteasca cineva o postare prea veche sau sa pretinda ca fiind atat de veche a dat peste ea din greseala, de curand. dar ce mah, cumva e o infractiune sa iti amintesti chestii vechi sau sa ai o memorie suficient de buna cat sa iti amintesti treburi citite in urma cu multa vreme pe un blog pe care poate chiar il urmaresti. adica e clar ca daca tu nu iti amintesti, care indrazneste e vreo sonata, deci da cu ea de pamant, mama ei de stalkerita :))) hai pa, ca prea dai cu botul ca o tzatza, numai cu jigniri, in discutii de femei. si eu pot sa presupun ca te-a cam ofticat episodul si faptul ca Ioana nu a chemat politia, or something, asa ca banuiesc ca acum vrei sa ii arati cate ar fi facut asa in timp ce ea s-a purtat ca o romanca veritabila, ce contribuie la decadenta conationalelor ei.

  • Ana spune:

    Astea-s vechi de cand lumea si o sa mai fie, adica indivizi la ,,pescuit”.
    Dincolo de nota comica a articolului si comentariile cam in acelasi registru, ce mi se pare aiurea e fix lipsa de respect a individului. Nu, inseamna nu, punct! Ca unii sunt in relatii deschise sau asa isi inchipuie ei, e una, insa celalalt are dreptul sa stea la o terasa linistit singur(a). Un om care iese singur la terasa/cafea/inghetata/apa plata, nu iese la agatat, nu neaparat; fie a iesit singur (a) ca asa a vrut, fie asteapta pe cineva. E aiurea si intruziv modul in care a dat busna si a insistat.

  • CR/ST/AN spune:

    Motto
    ======

    Monotonia salvează căsnicia
    Monotonia salvează România!

    Povestea este pe sistemul următor:
    – Domnișooooooara, domnișoooooara ce program aveți diseară?
    – Domnule nu vă cunosc și nu cred că are rost!
    (Anonymous feat. Lizeanu)

    Cred că este un pic mai complicat la nivel de cuplu. Prințesa refuză sa se combine la cartelă pe bună dreptate, însă și dl. Robo are parte de încercări, sunt destule motanite ce își arcuiesc ademenitor coada, atât pe blog cât probabil și în turn.

    Iar presiunea aceasta psihologică nu face bine nimănui. Nu e ușor cu blog ul.

    • Robo spune:

      nu e bre nici o motanita care „sa-si arcuiasca ademenitor coada” prin jurul meu, zici ca sunt ciumat sau ceva.
      oi avea si eu partea mea de vina pentru asta, nu zic nu, dar cred ca le e si frica de Ioana.
      🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *