Cand spui niciodata, de fapt vrei sa spui “pana in momentul in care o sa se schimbe ceva esential in viata mea”, nu? Adica… nimeni nu spune niciodata cu gandul la niciodata cel adevarat. Care inseamna de fapt o eternitate. Adica toata viata. Ce om poate promite ceva pentru toata viata?
Eu una cand spun niciodata, intotdeauna ma gandesc ca poate totusi, cine stie, intr-o situatie pe care acum n-o anticipez, o sa trebuiasca sa calc niciodata-ul pe care l-am rostit. Ca si cel caruia ii spun un niciodata intelege ca de fapt vreau sa zic “probabil ceva mai tarziu” sau “inca nu stiu exact daca si cand” si ia lucrurile ca atare. Ca niciodata asta e o conventie pe care oamenii o folosesc cand sunt fie foarte suparati, fie foarte fericiti. N-o sa te parasesc niciodata. Adica o sa te parasesc la un moment dat, stim amandoi asta, dar nu curand si nu intr-un fel pe care sa mi-l pot imagina acum. Sau hai sa nu mai vorbim niciodata. Adica hai sa nu mai vorbim pana saptamana viitoare, sa vad daca ti se face dor de mine si ma implori sa te iert.
Niciodata nu exista. Decat in situatii cu adevarat exceptionale, cand oamenii dispar prea devreme, inainte sa apuce sa-si mai calce cuvantul. La fel cum nu exista nici intotdeauna. Sau pentru toata viata. Exista doar ciocolata cu alune. 🙂

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4183

6 comentarii

  1. multumesc. din pacate, succes cu o carte, orice carte, in romania, nu prea exista… 🙂
    mi-ar placea sa scriu o carte, sigur o s-o fac, dar in nici un caz nu voi putea trai vreodata din asta.

    • ” Succes cu o carte, in Romania nu prea exista”. Ti-ai schimbat parerea intre timp? Citesc postari vechi si mi se pare ca erai alta Ioana 😉

    • Nu, nu mi-am schimbat parerea, dimpotriva, acum sunt sigura ca nu poti trai din scrisul de carti in Romania. 🙂

      Sigur ca m-am schimbat, e cineva care ramane la fel decenii la rand? Viata mea s-a schimbat radical, si eu cu ea. Ma bucur ca blogul e martor la asta. 🙂

  2. De fapt exista niciodata, doar ca e niciodată ăla amar, nu cel pe care il zici când îți explodează inima de fericire. Un niciodată trist, oarecum cu regret. Asta mai ales când l-ai trăit pe niciodată cel fericit si ai văzut ca nu a fost nici pe departe etern.

  3. Exista niciodata…

    Eu niciodata nu am simtit… Eu niciodata nu am facut…

    Doar ca in mod natural acest niciodata poate fi alterat. Si ma bucr ca este asa si ca realizam ca asa este. Altfel nu am mai avea speranta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *