Cînd stau întinsă în pat și am doar o oră să adorm și să dorm, încerc să mă relaxez gîndindu-mă la lucruri plăcute. Primul care-mi răsare în cap de absolut fiecare dată este vacanța la Lisabona. M-am simțit atît de potrivit acolo, atît de acasă, totul a fost atît de prietenos, de cald, de moale, de colorat, de gustos, de memorabil… A fost cea mai minunată excursie din toate zecile în care-am fost vreodată. Am iubit muzica, limba, casele, aerul, tramvaiele, mîncarea. Da, despre mîncarea din Portugalia aș putea scrie o carte. Pentru că n-am stat doar în Lisabona, am văzut și Porto și Estoril și Cascais și Cabo da Roca și Sintra. Am mîncat peste tot, din toate. Și le-am iubit pe toate, dovadă că încă mă mai gîndesc la ele, trei ani mai tîrziu.
O fi de la mîncarea portugheză sau nu, cert e că la Lisabona am avut cea mai importantă revelație din epoca AC (ante-copii). Scriam atunci, după mai multe pahare de Porto, că viața e făcută din multe momente de curgere inconștientă, în care trăiești pur și simplu, și din puține momente de claritate, cele în care timpul stă. Nu durează prea mult, sînt doar momente. În ele, înţelegi că de fapt viaţa nu înseamnă nimic. Nu există nici un răspuns şi nici un sens. Există doar ce ai în momentul ăsta, ce auzi, ce simţi, ce miroşi. Asta e viaţa ta, şi mai bună decît acum poate n-o să mai fie niciodată. Şi ţi se face frică de timp, de tine, de moarte, de tot ce-ţi scapă printre degete. Dar în acelaşi timp, sufletul tău rîde, îşi întinde braţele lui de suflet, dă capul pe spate şi rîde în toate părţile. Eu pun la cutie momentele astea. Nu întregi, n-am învăţat încă să le păstrez neatinse în timp. Dar o să încerc să am mereu cu mine momentul ăsta. În care tot ce mi-a alunecat pe gît, pe urechi, pe ochi, pe nas şi prin vene a fost perfect fără să fie unic pentru c-am avut norocul să-mi dau seama că sînt aici cu totul, că am totul, că nu e nimic din ce-mi doresc care să nu fie la mai puţin de un metru de degetul meu arătător.
Și cu nostalgia asta în cap și-n stomac, intru la Lidl în căutare de grisine cu unt și hăinuțe pentru copii. Și ce văd? Șiruri șiruri de delicatese iberico-portugheze! Uaaai, ăsta-i semn divin pentru mine!!!! Creveți, vino verde, dulciuri, brînzeturi, pfoai, să-mi cadă centrul poftei pe jos și alta nu!
La Lisabona n-o să mai merg prea curînd. Dar nici să stau așa, degeaba, departe, nu pot. Așa că am plecat din Lidl cu sacoșa plină de vin alb portughez, creveți, ulei de măsline, brînză de capră pe care s-o devorez cu niște vino verde rece. O să le ronțăi pe toate în liniște și-o să aștept momentul de claritate următor, care e drept că de cînd am copiii, nu mai e așa raritate. Dar tot e prețios. Creveții îi fac la tigaie, cu usturoi și ulei de măsline, plus mult pătrunjel proaspăt deasupra, știți rețeta mea. Brînza o mănînc cu migdale crude la un vin dulce. Sau cu struguri la un vino verde rece. Dulciurile le devorez de una singură pe canapea, cînd copiii și pisica or dormi. Și poate cu puțin noroc o să mă simt ca în noaptea aceea de grație din Lisabona cînd ascultam fado într-o garsonieră portugheză.
Pînă pe 11 august găsiți delicatese iberice la Lidl, eu sigur mai dau o tură! Lista de produse e aici.
Amintiri minunate din Portugalia de acum 3 ani am si eu, din frumoasa noastra luna de miere. Asa inchid si eu ochii cateodata si retraiesc momentele alea de pura fericire.
Mai frumos decat sa ai astfel de momente, este sa le poti darui prin scrierile tale 🙂
Multumesc, acum ca mi-ai adus aminte de ceva frumos, ma intorc si eu la dorul meu si zambesc 🙂
Eu nu prea-s fan Lidl desi tot ii dau cate-o sansa cu ocazia zilelor speciale. Ideile sunt traznet, promo e fenomenala, preturile sunt wow de cele mai multe ori.. dar la gust nu-s cine stie ce. Am cumparat de 3-4 ori produse din acestea special (chinese am fost de 2x, parca si de un Craciun – au un somon salbatic fte avantajos si bun!), dar am fost dezamagita de nr de chimicale added si de calitatea produselor, in general. Mega imi plac mai mult, si cel mai mult resto/homemade, clar.
Dar de 2-3x/an ajung prin Crangasi la ei (mi-e un pic peste mana, dar arta cere sacrificii :D)
Help me please cu o idee, doua, trei de produse pe care le gasesti traznet! 🙂 din ce-ai testat, ofc! Pentru ca o sa ma duc si de data asta, stii doar :)) Thank you a million :*
Mie-mi plac Mini Mozzarella de la Lidl. Dulciurile sunt iarasi bune; ceaiul verde l-am cumparat tot de la ei, acum am vazut ca nu mai au acum.
Multumesc Bea! 🙂
Foarte off topic- ati fost ieri cumva in parcul Tineretului, cu bicicletele ? Stiu ca pare greu de crezut sa gasesti timp pt. o astfel de iesire in perioada asta a ta, dar era cineva care semana foarte bine cu tine si striga la o fetita ‘Sofi’ 🙂 – pe fetita nu am vazut-o bine pentru ca avea casca, dar ar fi putut fi a ta ca varsta..
Nope, Tineretului e departe de noi. Si Sofia nu stie inca sa mearga pe bicicleta. 🙂 Iar eu am nici 3 sapt de la epiziotomie, in nici un caz nu as avea voie sa merg pe bicicleta.
Hei, m-ai sagetat in inima cu amintirea Lisabonei. Nepretuita. Si mie mi se face dor de ea ca de o persoana. E atat de speciala ca e greu de descris. Atmosfera aceea vie si colorata si lumina ireal de intensa si oamenii cu ochii umbriti si melancolici si adanci si cu zambete largi pe fata si azulejosurile acelea incredibil de frumoase si de insolite si totul iti intra pe sub piele si acolo ramane.
M-am uitat pe lista de la Lidl, dar e mai mult spanioleasca selectia. N-au pasteias 🙁 Pacat ca la noi nu ne gasesc, macar de-o pofta.
Pasteis se mai gasesc uneori la Alioli, in rest nu cred ca gasesti undeva in Bucuresti, sint bune proaspete, n-ai cum sa le cumperi din supermarket.
Martina,
Am vazut pasteis la Starbucks, dar n-am incercat niciodata. Momentan avem o frumoasa relatie la distanta, pe care mi-e teama s-o stric: eu ma uit galeş la ele cat stau la coada, ele ma ignora privindu-ma rece (banuiesc ca vitrina-i frigorifica :D) de dupa geam.
Eu mi-am petrecut luna de miere in Portugalia si m-am intors cu amintiri atat de frumoase! Inca mi se intampla ca in momente critice sa-mi amintesc franturi din acea vacanta.
Si eu te imbratisez asa, simplu! ca iti faci timp sa scrii si sa impartasesti si sa spui lucruri faine!
Si va doresc sa va fie bine, sa va linistiti si sa cresteti marisori si puternici 🙂
Lisabona este unul dintre orasele de top europene care mi-a lasat o impresie foarte buna si amintiri frumoase. Cu siguranta imi doresc sa il revad
Amintiri frumoase! Iubesc lumina Portugaliei…e ireala! Multumesc pentru „remind”!
pe mine m-ai convins,gata,sa merg in portugalia.
si sper ca postul asta era doar literatura (si prom).ca nu te vad cu o mana pe tigaia cu creveti,alta cu vinul,stand eventual pe canapea,cu o branza si migdala…si cu copiii de poale.
dar daca l-ai scris,traiasca!
N-am stiut acum 3 ani ca ai venit n Portugalia, dar pentru data viitoare ma ofer chiar si sa te gazduiesc. Si… planuiesc o mica vacanta in octombrie in Romania, asa ca daca vrei ceva iti aduc cu drag 🙂
VREAUUUU!
Pai, fa o lista si-mi zici ce 🙂