Mai sus sînt cu Ivan pe bicicletă, în spatele nostru e tati, cu Sofia pe bicicletă. Așa ieșim de cîteva zile, mergem în spre și dinspre parc, traversăm orașul să ajungem la terasa unde luăm cina sau ne plimbăm pur și simplu. Ne place mult aventura asta pe două roți, copiii sînt și ei încîntați. Ieșim doar în weekend, cînd e liber, mergem doar pe piste de biciclete, evităm zonele aglomerate. Ce bine e să nu mai depindem de mașină!
Cu ocazia asta am mers și noi pe noua pistă de biciclete de pe Calea Victoriei, e o plăcere să pedalezi încet pe banda ta, ferit cu borduri înalte de mașini, să arunci un ochi la Palatul Regal, altul la clădirea vechiului CEC, lume frumoasă, terase, copăcei colorați, mașini puține, aproape că te simți ca în altă țară.
Totuși, nu aș merge cu copil în spate pe pista asta de pe Calea Victoriei în timpul săptămînii, e mult mai aglomerat, deci și mult mai periculos, și chiar nu aș plimba copiii în noxe. În plus, am văzut luni după-amiază o fază care m-a îmgrozit: în fața noastră la 20 de m mergea o tipă pe o bicicletă închiriată, la un moment dat s-a dezechilibrat, a atins bordura cea înaltă și a zburat peste ea, direct în stradă. Dacă venea atunci o mașină, o făcea praf, direct pe cap o călca. S-a ridicat repede și a revenit pe banda de biciclete, unde căzuse și bicicleta. M-am îngrozit la gîndul că ar fi putut ieși cu moarte pe om, mai ales că pe Calea Victoriei se merge cu viteză de obicei.
Plănuim să ieşim în weekenduri la pădure pe biciclete (trasee uşoare, nimic accidentat), să mai respirăm şi alt aer.
Vreau să vă încurajez să încercați şi voi această aventură. Doar pentru că aveți copil mic (ori poate chiar mai mulți, ca noi, nu înseamnă că nu vă puteți bucura de mişcare în aer liber.
Vă trebuie:
– experiență pe bicicletă (nu recomand unui începător să meargă cu 15 kg de omuleț activ în spate)
– un mountain bike decent
– un scaun de copil cu montaj pe cadru, din cele care stau în aer deasupra roții din spate (nu pe portbagaj, nu pe ghidon), au amortizare bună la denivelări, sînt mai sigure, copilul nu ia tot vîntul în freză şi e mult mai protejat în caz de accidente, bașca o persoană mică de statură, ca mine, poate pedala fără să stea cu genunchii în șpagat, cum am văzut la o mamă care avea scaun cu bebe pe ghidon.
– căşti pentru toată lumea
– trasee frumoase, nu foarte aglomerate cu maşini sau alți biciclişti
L-am rugat pe omul să facă el un articol amănunțit, cu prețuri și alte detalii despre cum să alegi bicicleta, noi am căutat destul de mult o bicicletă de damă bună la preț decent, pe care să putem monta scaunul de spate, să o pot manevra ușor (eu sînt scundă, cele cu design bărbătesc nici nu pot să le încalec). Sper să fie gata în cîteva zile articolul lui.
Noi avem experiență cu mersul pe bicicletă, omul merge pe ea la muncă zilnic din martie pînă în noiembrie, eu am folosit pliabila Brompton multă vreme, acum că îl car pe Ivan am trecut la mountain bike, pe roțile mici de pliabilă nu merge scaun în spate. Am parcat Bromptonul, îl folosesc cînd am treabă singură prin oraş. Îl prefer oricărui taxi sau autobuz, în ciuda traficului nebun.
Mi-ar plăcea să văd cît mai multă lume pe bicicletă, copii obişnuiți cu genul ăsta de activitate, doamne și domni mergînd civilizat la serviciu, apoi dacă sînt mulți biciclişti, ni se creează şi infrastructura, vom învăța să respectăm în trafic și bicicliștii, vor învăța și ei să respecte pietonii și șoferii, se vor construi mulți kilometri de piste, apoi tot mai mulți români vor lāsa maşinile acasă şi vor merge peste tot unde au treabă cu bicicleta. Ei, nu că visez frumos?
Cand conduc prin oraș ma crispez instantaneu in preajma unui biciclist. Nu toți respectă regulile și există riscul să se dezechilibreze foarte aproape de mine. Așa pe trasee montane e altceva dar in București este periculos in special de luni până vineri.
Eu am mers mult cu bicicleta înainte să rămîn însărcinată, în trafic, pe stradă prin centru (pe trotuar e și mai imposibil) și este foarte FOARTE periculos. Nu recomand cu copiii, no way.
Am inteles ironia ta.
Eu nu vreau sa nasc o discutie inutila biciclisti versus automobilisti. Fiecare umbla pe unde vrea si isi asuma riscurile de rigoare, dar una este zona Herastrau – Muzeul Satului – Kiseleff – Piata Victoriei – Aviatorilor – Charles de Gaulle – Dorobanti – Guvern si altceva mers prin alte cartiere.
Nu inteleg de ce ti-au dat unlike? Ai dreptate. In trafic indifererent de oras in Romania e periculos iar pe trotuar abia ai loc ca pieton, daca se mai adauga si un carucior, sau un copil biciclistul merge printre obstacole. Unii sunt cu bun simt dar eu am patit des ca dau peste tine
Am un umar dislocat dintr-un accident bicicleta/masina. Drum cu prioritate, masina fara prioriotate, dar clar mai tare decat mine. Muream cu dreptatea in mana, noroc, ca masina de pe sensul opus (in care am fost aruncata), a oprit instant. Am scapat cu un cap spart si umarul busit.
NU AS MERGE CU COPILUL IN ORAS pe bicicleta nici pe bani. Probabil doar daca nu sunt masini in zona 😀
Dar planificam deja iesiri cu fata, cand e mai marisoara un pic, prin zonele de pe langa oras, unde sunt piste (sau drumuri OK) si nu inhalam chiar toate noxele din oras. Momentan a mica e experta in trotinete (sta doar cuminte si se tine de ghidon, ca e prea mica sa o foloseasca), vor urma insa tot felul de vehicule cu 2 roti pe care intentionam sa le folosim.
Avem in jurul orasului multe zone sigure si cu aer curat, o placere sa le vizitezi. Scoatem bicicletele acolo si ii dam bataie 😉
eu nu am cazut, dar tot asta am observat si eu! chiar daca am prioritate, nu mi se acorda! plus ca in fata mea mi se deschid usi, se face la dreapta fara nicio problema! al meu nu intelege, spune ca lui nu i se intampla asa ceva!!! incep sa cred din ce in ce mai mult ca se face si o discriminare destul de mare!!!
Bun venit in clubul biciclistilor cu bebei!
De vreo luna tati o duce in fiecare dimineata pe Ana la gradinita pe bicla: incantare maxima, timp si bani salvati. 🙂
Daca vrea sotul ajutor cu documentarea pentru articolul lui, nu ezita; al meu e consilierul neoficial al tuturor colegilor si prietenilor 🙂
si voi ne-ati motivat, sa stii! asa ca multumim!!
Apropo, ce bicla ti-ai luat?
Buna, e vorba de un Kross Lea.
Pe mine cred ca era cat pe ce sa ma calce cam 7 biciclisti pe trecerea de pietoni in ultimii 2 ani. Asa, ca nu mai stau sa contorizez ce a fost mai demult! 😛 A, si trecerile de pietoni semaforizate, eu culoare verde, dau sa traversez, masinile evident oprite, biciclistul (sau biciclista) nici o treaba. So… Ne mai trebuie muulta civilizatie, de toate partile.
Pe de alta parte, mare stres cu biciclistii care o iau in plin trafic pe Pasajul Basarab – aglomeratie mare, viteza de 60/h, cand treci cu masina pe langa un biciclist parca ti se inmoaie picioarele…
De accea ne mai trebuie mult pana sa putem circula cu bicicleta
Eu daca am un biciclist in fata pe drum, astept oana pot depasi. Pt cei dependenti de masina..biciclistii ar trebui sa dispara. Ce fain la olandezi, pe bicicleta ai tot timpul prioritate. Si asa e normal, un biciclist nu te prea poate ucide insa o masina da!
Mic fiind copilul imi e foarte greu sa nu-l vad cand merg pe bicicleta, din cauza asta am ales scaunul pus in fata. E mai greu de pedalat asa, de aceea merge pe bicicleta tatalui, care se pricepe mai bine la mersul pe bicicleta. Cand se face mai mare, o sa-l mutam in spate si atunci o sa mearga cu oricare din noi (linistiti). E adevarat ca nu avem casti, dar daca am merge prin Bucuresti cu bicicleta, sigur-sigur n-am pleca fara ele. Bine, la Bucuresti nu as avea deloc curaj cu bicicleta (nici singura), dar ma bucur ca altii sunt mai curajosi si incet, incet, cu timpul prinde cat mai multa lumea curaj 🙂
Trebuie sa porti casca peste tot, inclusiv in parc, tot timpul. Copilul la fel. Peste tot, tot timpul.
Aici unde merg eu cu bicicleta nu poarta mai nimeni casca – poate doar copiii cand invata sa mearga singuri pe bicicleta.
Dar cum ziceam, la Bucuresti nu as merge fara casca. Nu as vrea sa se inteleaga ca e o idee buna sa mergi cu bicicleta fara casca in Bucuresti.
Printesa, poti sa ne spui, te rog, ce casca/de unde ti.ai luat? Si eu trebuie sa imi iau una ca sa scot bicla la plimbare mai des. Multumesc :)!
decathlon
Multumesc! Si cam cat trebuie sa coste o casca buna?
nu stiu sa existe casti mai bune si mai proaste, cred ca la vitezele astea mici la care mergem noi prin oras cu copiii orice casca e buna.
cel mai important e sa se potriveasca pe cap, exista si aici reguli (google), inteleg ca trebuie in primul rand sa stea cat de cat fixa, sa ai spatiu 2 degete deasupra sprancenelor si sa poti baga un deget intre barbie si curea.
noi avem de asta de mai jos si pt Sofia si pt printesa (35 de lei)
http://www.decathlon.ro/casca-ciclism-300-rosu-copii-id_8173786.html
Multumesc frumos pt info!
O alta varianta e Amazon. Cum noi mai iesim si pe teren accidentat, am optat pentru Uvex si Abus, undeva in jur de 40E.
Noi nu stam in Romania asa ca povestea cu bicicleta este alta si cu final mai fericit, eu de pilda, inainte de a ramane insarcinata mergeam mereu cu bicicleta pana in centru, doar piste de biciclisti, traseu frumos, mai mergeam si la cate un picnic, el facea curse de mountain bike.
Acum iesim mai putin cu bicicleta, mai ales din lipsa de timp dar avem o remorca pe care o punem la bicicleta sotului, la mine e mai greu cu rotile, sistem vechi.Si remorca e ok si pe role, nu la fel de ok precum e caruciorul 3 roti, f usor de manevrat, dar merge (si la alergat)
Sper sa reusesc sa il conving pe domnisorul sa poarte casca si poate iesim si noi iar cu bicicleta.
De ce ati ales o MTB? Cate viteze schimbati in oras plat cum e Bucurestiul? Eu stau in oras cu dealuri si nu schimbam asa des.
nu pentru viteze am ales MTB, oricum mai multe viteze se monteaza si pe bicicletele de oras, nu cred ca asta e definitoriu pt MTB, ci constructia.
am vrut o bicicleta mai solida pt ca in bucuresti sunt multe borduri peste care trebuie sa treci (stam foarte prost la piste) si poate o sa iesim cu ea si pe trasee usoare prin padure si mai trebuia sa aiba roti de 26 ca sa fie manevrabila.
bicicletele de oras in general sunt cu roti mai mari si au si portbagaj, ceea ce ne incurca la montatul scaunul de copil.
In afara de asta, pe la noi oferta este mai diversificata si preturile sunt mai bune la MTB, nu la alte feluri de biciclete, adica nu am platit in plus pt MTB, ci din contta, din ce am vazut, la noi bicicletele de oras sunt alea mai scumpe.
Uite la borduri nu m-am gandit, daca nu am intalnit problema.
Am vazut filmul, mi se pare mie sau Ioana are saua cam jos, adica piciorul nu pare a fi drept cand pedaleaza, nu stiu sa explic, trebuie facut testul cu calcaiul pe pedala. Stiu ca si eu stau prea jos, ca sa fiu sigura ca pun piciorul jos usor cand ma opresc dar nu prea e bine.
Ah si ati incercat tandem? poate nu in Bucuresti dar de cand am incercat intr-un weekend de miere, dupa nunta, tot visam la noi si plozi pe tandem, dificil la curbe 🙂
Mama ce ochi ai! :-))
Asa e, are saua ceva mai jos. Pana se obisnuieste si cu bicicleta noua si cu copilul in spate a zis ca se simte mai sigura cu saua mai jos, ca sa poata pune ambele picioare pe pamant la nevoie.
Pana te obisnuiesti este intr-adevar ciudat cu copilul in spate.
Ioana, noi am încercat tandem. :)))) L-am avut închiriat pentru ședința foto de după civilă. În București costă 100 ron / zi însă îți recomand să îl rezervi din timp dacă ai un eveniment.
La început este un pic ciudat – se simte altfel. Eu aveam senzația că dăm la pedale în direcții diferite și asta mă făcea să mă simt nesigură, însă te obișnuiești în câteva minute cu ritmul celuilat. Asta e și ideea – o bicicletă, doi oameni, același ritm!
Recomand ca cel care stă în față și conduce să fie o persoană cu experiență, altfel pot apărea mici accidente. Per total, este o experiență interesantă și mega fun și o recomand din suflet
În altă ordine de idei, eu personal văd tandemul și ca pe o oportunitate pentru oamenii nevăzători, care pot astfel să meargă pe bicicletă. Tot respectul pentru domnul Florin Georgescu, care „biciclește” în tandem „pe întuneric”. Eu am avut onoarea de a-l vedea la un concurs iar performanța sa m-a emoționat și m-a învățat niște lucruri.
A reușit să facă turul Europei pe tandem, repet – orb fiind. Un scurt articol despre performanța sa găsiți aici: http://www.biciclistul.ro/2012/07/19/2-000-de-km-cu-bicicletă-în-beznă/
Ce frumos ar fi sa putem merge mai multi pe biciclete prin oras si la orice ora din zi. Am vazut ca in Italia sunt multi biciclisti, chiar tipe care poarta fusta pe bicicleta. Ma intreb cum ar reusi asta in Bucuresti. Oricum, e frumos pe bicicleta!
Haha eu am pedalat in bucuresti aproape 2 luni zi de zi..in fusta si rochie pt ca era vara. Poater de accea ma respectau cat de cat automobiliștii.
Ai (fi) mers cu Ivan in manduca/wrap pe bicicleta cand era mai mic?
Am mers de doua ori (in parc si pe piste, era foarte liber) inainte sa luam scaun si bibicleta mare, ca sa vad daca pot duce greutatea. Nu as mai face asta si nu recomand, e foarte periculos.
Dragă Prințesa,
Îți mulțumesc din suflet pentru acest articol. Mulțumesc oricărei persoane care promovează avantajele mersului pe bicicletă, cu sau fără copilaș la purtător.
Articolul (în special ultimul paragraf, pe care îl ador) nu mi se pare un vis, mi se pare greu să ajungem acolo, dar nu imposibil. Nici în Germania sau în Olanda nu s-a schimbat schimbarea peste noapte.
Pe meleaguri autohtone, situația este oricum mai roză în comparație cu cea de acum câțiva ani. Sunt din ce în ce mai mulți bicicliști, din ce în ce mai mulți oameni care se încumetă să merga cu bicicleta la servici sau care încep să caute soluții alternative mașinii.
Și șoferii devin încet-încet mai toleranți astfel. Și o dată cu bicicliștii, ai dreptate, trebuie să apară și infrastructura, pistele de biciclete și respectarea regulilor de circulație, de ambele părți.
Mie cel mai frica mi-ar fi de câinii care îți sar la picior prin cartiere. Mai frica decât de șoferii neatenți.
Salut,
In Olanda toata lumea poarta copiii mici (pana in 1-1.5 ani cred, depinde si de cat de mare e copilul) intr-un scaun pe ghidon. Cred ca este si ilegal sa pui intr-un scaun de spate, pentru ca ala e facut pentru copiii mai mari. Exista si un scut de protectie, sa nu ia copilul tot vatul (si aici, mai ales ploaia) in freza.
Mai sigur nu stiu daca e, cert este ca e nasol cazutul cu bicicleta in ambele cazuri. Si cert pozitia de mers nu e in spagat, nu te incomodeaza deloc (si eu sunt tot o persoana mica de statura).
Nu stiu daca e bine sa incurajezi ne-mersul cu scaun pe ghidon ci doar cu scaun in spate. Esti sigura ca scaunele din spate nu sunt recomandate doar de la anumita varsta. Pe toate site-urile din Olanda, scaunele de spate sunt recomandate pentru 9-22kg.
scaunul pe care il avem noi este pentru copii mai mari de 9 luni si de cel mult 22 Kg, asa zice in instructiuni.
Ivan are oricum 10Kg, deci indeplineste si conditia pe care ai spus-o tu.
eu nu as pune oricum un copil mai mic de 9 luni pe bicicleta, nici in fata si nici in spate.
referitor la scanul pus in fata, mie mi se pare ca are numai dezavantaje, pentru ca cele mai multe accidente la biciclete se intampla cu fata.
si nici la cazaturi laterale nu e mai protejat, pentru ca reflexul tau este sa pui mana sa te protejezi pe tine, deci si scaunul din fata cade lateral exact ca cel din spate.
in afara de asta, oricum ai lua-o scaunul pus in fata te incomodeaza mai mult decat cel pus in spate.
nu sunt eu specialist si admit ca olandezii stiu ei mai bine de ce folosesc scaune in fata, doar ca nu inteleg.
edit:
http://www.livestrong.com/article/366197-the-safest-bicycle-seat-to-use-for-toddlers/
Front-Mounted Seat Disadvantages
If your child drops something from a front-mounted seat, it can potentially catch in the front spokes, which can cause a head-first catch. An adult is more likely to land on top of a child during a fall involving a front-mounted seat. Depending upon the design of the bike and the size of the child, you might have a hard time reaching around the child to steer and control the bike. A child seated in front can also make it more difficult to pedal the bike, which can lead to knee injuries and sore legs on long bike rides.
Rear-Mounted Seat Disadvantages
Getting on and off the bike can be especially tricky with a rear-mounted seat. The Bicycle Helmet Safety Institute urges parents to take care when dismounting since as many as one third of all injuries to children in safety carriers occur when loading and unloading. To protect toddlers from getting their feet caught in the bike’s spokes when in a rear-mounted seat, the AAP recommends buying a carrier with spoke guards.
intr-adevar, la scaunul montat in spate cel mai periculos este cand pui si cand iei din scaun copilul, dar altfel mi se pare ca e mai sigur.
Olandezii folosesc scaunul din fata din simplu motiv ca trebuie sa mearga cu copilul (la gradinita, la cumparaturi, etc) de cand copilul este inca bebelus. cand copilul e suficient de mare, sau cel mai des, cand apare un frate/sora mai mic(a), atunci copilul este mutat in spate.
Articolul pus de tine se refera numai la toddler, si la asa numitele bike ride, nu la mersul cu bicicleta de necesitate.
Eu nu comentam avantajele si dezavantajele scaunului fata versus spate. Eu voiam doar sa atrag atentia ca sunt situatii cand scaunul din fata nu este o alegere, ci singura posibilitate de a lua copilul pe bicicleta. Si asta nu e clar din articol, unde este recomandat exclusiv scaunul din spate.
aha, ok.
dupa cum am mai zis, eu nu as pune deloc un copil mic (infant, desi nu stiu ce inseamna exact infant – pana la 1 an?) pe bicicleta si sa merg cu el zilnic la munca sau unde am de mers, pentru ca principalul risc, din ce am citit, este „neck injury”. Ei au capul greu si muschii gatului slabi, plus ca-i mai pui si casca in cap, deci este foarte periculos din pricina zguduiturilor, nu neaparat in caz de accident.
acum daca ai piste calumea fara denivelari si te-ai „nascut” pe bicicleta, deci poti sa mergi pe ea si in somn, cum stiu ca e in Olanda, probabil ca e ok.
Apropo de ‘nascut’ pe bicicleta, am vazut video-ul asta de curand, mi se par foarte amuzante raspunsurile celor ‘nascuti’ pe bicicleta si cat de ciudat li se pare sa poarte casca. Parca sunt de pe alta lume 😀
https://www.youtube.com/watch?v=Il1IGKaol_M
Asa e, riscurile mersului cu bicicleta depind aproape exclusiv de mediul inconjurator. Iar in Olanda, riscul de neck injury este practic inexistent (nu am auzit de cazuri, nu am auzit niciodata pomenindu-se de treaba asta, nici macar de la safety freaks din familie :)) ). Nici macar purtatul castii nu este obligatoriu, dar asta nu inseamna ca nu sunt oameni care folosesc pentru copii lor.
Deci toata treaba asta destul de subiectiva, dupa cum isi defineste si prioritizeaza fiecare riscurile. Eu de exemplu, nu as pune niciun copil, infant (cred ca e pana la un an, da) sau neinfant pe o bicicleta in Bucuresti :). Chiar si cu casti si cu scaune, presupunand ca ar fi si piste peste tot, etc.
haide, ca nu sunt toti biciclistii din bucuresti pericole publice 🙂
e ceva problema intr-adevar cu oamenii care inchiriaza biciclete in weekend desi nu prea stiu sa mearga pe ele, dupa cum zicea cineva, dar altfel e destul de safe daca te dai doar pe piste.
sau ma rog, cel putin asa pare, intr-adevar perceptia riscului e subiectiva 🙂
Eu nu ma refeream (numai) la biciclisti ci in primul rand la masini. Multi soferi nu au asimilat inca informatia ca exista si alti participanti la trafic (si aici intra si motoretele alea, dar asta e o alta poveste).
Si pana sa ma dau pe pista ce fac? Iau bicicleta plus copilul in carca :)). Nu stiu cat de multe piste sunt in Bucuresti, dar cred ca nu foarte multe sa poti sa ai piste door-to-door.
Si dupa ma refeream la motorete, dar mai ales la caini (amintiri din copilarie – horror).
Noi mergem pe trotuar/ stradute laturalnice pana la piste. Ce-i drept stam aproape de piste.
Nici nu mi-a trecut prin cap sa merg pe carosabil cu copiii pe bicicleta, de fapt eu nici singur nu prea merg pe carosabil, folosesc in mare parte pistele si apoi 1km pe trotuar.
Stiu ca nu e ok si nu am voie cu bicicleta pe trotuar, dar asta e. Oricum in w/e sunt libere in zona unde locuim noi.
Referitor la ce s-a comentat mai sus, cred că biciclitul în București nu este încă pentru toată lumea.
Traficul e mult, șoferii nu respectă reguli și sunt puțin toleranți! Însă nici oamenii nu știu să meargă bine pe bicicletă, nu știu să anticipeze greșelile celorlalți participanți la trafic, și uită că ei sunt puțin protejați.
Dacă ai un accident în București, șofer fiind, te alegi cu un far spart, bara indoită…
Dacă ai un accident în București, biciclist fiind, te alegi cu cap spart, mâini rupte… Fierul se îndreaptă, corpul omenesc, nu!
Bicicletele de închiriat fac parte dintr-o altă discuție. În primul rând bicicletele de închiriat nu se pot numi biciclete – sunt niște calorifere, grele, galbene, greu de controlat. Mai rău este și că majoritatea celor care le închiriază nu par să știe să meargă bine pe bicicletă, altfel nu ar merge în zigzac, mă gândesc. Am văzut 3 accindente în parc provocate de astfel de calorifere. În parc e una, dar să ieși în trafic cu chestiile alea, chiar și pe Victoriei în weekend, mi se pare deja inconștientă!
La noi in oras nu sunt piste speciale si nici biciclete de inchiriat. Nu se asociaza mersul pe bicicleta cu a ajunge undeva ci cu sport in aer liber pe care f putini il practica :(. As vrea sa se schimbe asta, dar nu cred ca in urmatorii 10 ani e vreo sansa
Felicitari pentru articol, laudabil ca promovezi nersul cu bicicleta. Astept cu interes articolul lui Liviu, as vrea sa stiu de ce considerati ca nu e ok scaunul pe portbagaj, din motive de securitate a copilului? Noi avem pe portbagaj si sotul o plimba pe cea mica de cand avea 7 luni si a fost totul ok.
Also, intr adevar in Olanda s-a trecut la suprematia bicicletelor in 1970, cand populatia a protestat public impotriva masinilor din cauza numarului f mare de copii care au murit din cauza accidentelor motorizate. Sper ca la noi sa se schimbe mentalitatea cat mai curand, fara statistici de genul asta
Mi se pare frumos sa mergi pe bicicleta, eu nu as merge decat pe undeva unde as fi aproape singura pentru ca nu ma descurc atat de bine. Totusi am observat ca multi biciclisti nu cunosc regulile de circulatie: sunt unii care trec pe trecerea de pietoni pe bicicleta – gresit, pe trecerea de pietoni se trece pe langa bicicleta ca sa aiba timp masinile sa te vada si sa opreasca, din acelasi motiv pentru care nici pietonii nu au voie sa alerge pe trecerea de pietoni si sunt altii, inclusiv cu copii care merg cu bicicleta prin sensurile giratorii, fara casca si fara a semnaliza. Mi se pare riscant.
Daca as incepe sa povestesc cat de tare imi iubesc bicicleta 😀
De 9 luni de zile nu am urcat in niciun mijloc de transport in comun in afara de 5 zile cat am fost in Romania (m-a luat tata cu masina si m-a plimbat)
sunt atat de fericita ca nu depind de niciun autobuz/tren/metrou mai ales ca sufar de tulburari de anxietate si sigur m-ar omorî in cel mai scurt timp. sunt atat de fericita pentru voi!!
eu am fost 2 saptamani in Bucuresti in mai, m-a uimit faptul ca am vazut oameni pe biciclete, fata de acum un an, cand am plecat, cand nu vedeam prea des. asta e un lucru bun. insa ce injuraturi si claxoane isi luau desi nu am vazut sa incalce reguli de circulatie ei… pfff… eu in Bucuresti nu as avea curaj sa merg decat ca voi, fix pe tronsoane unde sunt piste si pistele au continuitate, nu trebuie sa intru pe strada
in Ro, din cate stiu, doar in Sibiu sunt piste de biciclete conectate intre ele, adica ajungi din punctul a in punctul b circuland doar pe ele
in Olanda e raiul biciclistilor, yaay. casca nu se poarta, cu scaunele a detaliat cineva mai sus foarte corect, dar ei sunt nascuti pe bicicleta, stiu ca dau si un examen copilasii pe la nu’s ce varsta ca sa poata merge singuri cu bicicleta la scoala
prietenii baiatului meu (aproape 5 ani) merg km buni cu bicicleta fara roti ajutatoare, mie mi-a fost rusine cand mama unui prieten de-ai lui l-a carat pe al meu pe bicicleta ei pana la un parc, ca el nu putea sa pedaleze atat, in vreme ce baiatul ei a mers singur 2km dus, 2km intors 😀
azi m-a amuzat articolul asta, e si Romania 😀 http://stuffdutchpeoplelike.com/2015/05/28/crazy-bicycle-lanes-from-around-the-world/
Apropos de mers pe bicicleta, iata ce campanie se deruleaza in Buc 🙂 http://www.bike2work.ro/
Ce fain ar fi sa avem si noi piste si siguranta in trafic pentru biciclisti. Daca aveti drum prin Sibiu, la Muzeul Satului este o pista de biciclete pe marginea muzeului, prin padure, numai buna de parcurs, inclusiv cu bebe.
Venim!
La fix vine articolul. Noi tocmai suntem in cautari de bicicleta plus scaun pt pitic. Deocamdata o sa mearga tati, mie imi e teama. Merg cu bicicleta sau rolelele pe lg ei 🙂 Bicicletele le vom duce la munte, Maramures, aici nu avem unde sa le depozitam. Asteptam materialul cu biciclete si scaune. Spuneai ca nu le recomanzi pe cele pe ghidon, de ce? Mie imi e teama sa nu se plictiseasca piticul in spate. Are 18 luni. Thks
Later edit. Acum am citit comentariul in privinta scaunul. M-am lamurit. Luam pe spate 🙂 Sper sa ii placa si soricelului.
Dincolo de argumentele pro si contra, eu va admir pentru ca aproape tot ceea ce faceti este cu si pentru copii…este o etapa din viata voastra pe care vreti sa o traiti la maxim si bine faceti!
Multi soferi injura banda aceea pentru biciclisti cu borduri, dar vad ca si-a gasit utilitatea. Ciclismul trebuie incurajat cat mai mult, poate ajung si soferii respectivi sa lase masinile si sa treaca la pedalat.
Alinuta,
Tu lucrezi pentru Veloteca?
Vezi ca sunt angajati acolo, in sediul din Floreasca carora nu prea le pasa de clienti.
Soferii injura banda pentru ca istetii de la primarie au construit doar doua benzi pentru masini, si in general, cind un taxi sau masina de livrare opreste pe banda a 1-a sa vezi fericire.