Dermatita atopică: ce spun pediatrul, consultantul și mamele copiilor diagnosticați

Pe când eram eu mică, nu prea se vorbea despre dermatită atopică. Nu știu dacă nu exista, dacă nu se diagnostica sau dacă pur și simplu nu se vorbea despre asta, bolile de piele nu-s ceva cu care să te mândrești, în general. Știu sigur că eu n-am avut dermatită, am avut în schimb multe alte probleme cu tenul (reacții alergice cutanate la ouă și coloranți, apoi acnee gravă, cuperoză, rozacee, tineea corporis), plus astm și rinită alergică, așa că am cam avut emoții cu copiii mei, mai ales că numărul de cazuri de dermatită atopică la bebeluși e, în ultimii ani, în creștere vertiginoasă (pediatrul nostru dixit) în ultimii ani. Ai mei au scăpat (au avut alte „boli” ale deceniului facebook, adică reflux și colici), dar m-am documentat pe subiect, pentru că îmi scrie multă lume să mă întrebe unde să mai caute soluții: dermatita asta atopică pare a fi a bad mother fucker, nu se dă dusă cu nimic. Așa că am făcut ce-mi place mult să fac: am pornit să caut răspunsuri în mai multe surse credibile.

Mai jos aveți părerea unui doctor pediatru tânăr, bine documentat, mamă și ea, în care eu am mare încredere: Iulia Balint Boia. Apoi am discutat cu Liliana Tudose de la Constanța, ea este doula și consultant în alăptare, cu o mare experiență cu bebeluși mici, ea susține moral o mulțime de familii la început de drum și are o viziune de ansamblu foarte pertinentă asupra multor probleme ale bebelușilor și proaspetelor mame. La final am pus multe povești (unele de succes, altele încă în așteptarea soluției câștigătoare) ale unor mame de copii diagnosticați cu dermatită atopică, cazuri mai ușoare, cazuri mai grave, unele asociate cu alergii de tot felul.

Pielea unui adult reflectă imediat emoțiile lui, se înroșește sau se albește, la fel și pielea copilului mic, când e vorba despre sentimentele mamei.

Liliana Tudose

Am făcut toate acestea în ideea de a oferi o imagine amplă a acestui… hm, să-i zicem fenomen actual? Și de a da speranță celor care primesc diagnosticul ca pe un pumn în piept. Nu-i o nenorocire, e neplăcut, e drept, dar se ameliorează cu vârsta și, în multe cazuri, simptomele ei pot fi ținute sub control. La final am pus link către un articol al Corinei Allan despre îngrijirea pielii bebelușului sănătos (Corina m-a salvat de câte ori am avut probleme mari cu tenul, este foarte bine documentată).

Răbdare la lectură, vă rog, e un material amplu.

Dr. pediatru Iulia Balint Boia, despre Dermatita atopică:

„Pediatrul are mică participare în cadrul tratamentului dermatitei atopice. Când intră în cabinet un copil cu bubițe, trebuie întâi să exclud ceva infecțios, iar dacă bubițele sunt prezente de mai mult timp, automat trimit întâi pacientul să consulte un dermatolog, pe principiul fiecare cu bucățica lui. Bubițele și afecțiunile pielii sunt multe și ușor de confundat între ele chiar și pentru cine a văzut suficiente. Totuși, dermatita atopică are câteva caracteristici care o fac unică, cel mai important dintre ele fiind vârsta de debut: foarte rar apare prima oară la vârsta adultă, din contră, cu timpul se poate ameliora. Alte semne distinctive sunt faptul că e însoțită de mâncărime a pielii și de piele uscată.

Dacă e să te gândești doar la nume: dermatită înseamnă “inflamație”, atopică este un termen care, explicat grosier, înseamnă alergic, sau cu hipersensibilizare (uneori dermatita atopică poate fi urmată de astm alergic, de exemplu, sau de rinită alergică). Pe scurt, în dermatită atopică pielea nu își îndeplinește rolul, și anume cel de barieră intactă protectivă, sistemul imun al pielii nefuncționând cum trebuie (în bolile alergice, propriul sistem imun este mai reactiv decât ar trebui și, crezând că apără organismul de un agresor extern, reacționează violent față de ceea ce percepe el ca inamici (alergenii), rezultatul fiind piele uscată sau cu leziuni sau mâncărime.

Dermatita atopică poate fi întâlnită congregată în familie, sunt gene identificate implicate în transmiterea ei, uneori alți membri ai familiei pot să aibă doar astm sau rinită, iar copilul să fie diagnosticat cu dermatită atopică. Un frate sau soră cu dermatită atopică poate însemna că copilul respectiv poate să facă și el în timp. Dacă părinții au boli din această categorie sau au avut în copilărie, din nou ne putem gândi că un copil poate fi predispus spre acest tip de afecțiuni.

Factorii declanșatori ai dermatitei atopice sunt necunoscuți. Ulterior, după ce se pune un diagnostic, se pot face investigații precum IgE și panel de alergeni, pentru că dacă găsim un anume alergen din mediul copilului care întreține dermatita și îl înlăturăm, este posibil să vedem o ameliorare.

Dermatita nu prea are logică, din păcate, și un remediu care azi poate funcționa, mâine poate să nu mai aibă niciun efect.

Ramona, mamă

Am citit de curând și despre “teoria igienei”, care leagă faptul că trăim într-o societate mai curată, feriți de contactul precoce cu diverși antigeni în mica copilărie (practic faptul că dezinfectăm și sterilizăm tot ce vine în contact cu copilul, că îl ținem ferit de orice) s-ar putea să nu fie de fapt un lucru bun. Practic suntem prea curați și asta s-ar putea să pună probleme…

Teorii care să explice incidența din ce în ce mai crescută a bolilor de tip alergic sunt multe, inclusiv cea legată de microbiom (întreaga floră a noastră), există studii multiple în desfășurare legat de acest subiect (practic, flora noastră protectivă este asaltată de tot felul de factori, de la naștere: antibiotice, alimentație etc), iar dezechilibrul acesteia ar putea duce la anumite boli pe care le-am putea trata și preveni prin protejarea și ajutarea florei noastre protective. Există mulți copii cu alergii care răspund bine la suplimentarea florei cu probiotice bune (indiferent de tipul afecțiunii).

De ce sunt acum mai multe cazuri ca în trecut? Eu cred că oamenii sunt mai receptivi la nevoile copiilor, la suferințele lor, și ajung mai des la medic. Există și cazuri care ajung mai greu la medic și de obicei sunt forme mai serioase, pentru că leziunile se pot suprainfecta sau extinde mult. Asta se poate întâmpla și sub tratament, care de multe ori este pe sistemul „încerci și vezi ce merge”, pentru că fiecare copil este unic.

Ce tratamente funcționează?

Funcționează tratarea pielii cu creme emoliente. Atenție mare însă: pentru că pielea copiilor cu dermatită atopică este uscată, trebuie alese cu grijă toate produsele de îngrijire, de la șampon, gel de duș la uleiuri emoliente. Nu aș vrea să intru în detalii de tratament care țin de specialitatea Dermatologie, dar trebuie să spun că există multe variante de încercat și fiecare copil poate reacționa bine la una sau alta. Cel mai cunoscut este tratamentul cu corticoid topic (care nu este un mare baubau, am mai întâlnit părinți reticenți la tratament, în multe cazuri el este necesar și justificat).

Un exemplu cunoscut de mine este un copil cu dermatită destul de gravă care a reacționat foarte bine la expunerea la soare, pielea aproape s-a curățat (la munte, aer curat, alt mediu și alimentație decât acasă, familia era în concediu). Nu mereu se întâmplă așa și de aceea este importantă comunicarea bună cu medicul curant. Soarele poate ajuta, dar transpirația accentuează iritația. Există și tratamente prin expunere la raze UVA sau UVB, dar cu precauții și evident cu riscul asociat de malignități ale pielii (mai ales la persoane blonde cu piele deschisă).

Frigul poate agrava dermatita atopică. Dacă cunoașteți un adult căruia în fiecare iarnă i se usucă pielea de pe mâini și nu știe cu ce să se mai dea, pentru că pielea mereu “crapă sau sângerează”, poate fi de fapt tot ceea ce a rămas la acel adult dintr-o dermatită atopică în copilăria mică.

Antihistaminicele pot ajuta mai ales la calmarea mâncărimii.

Atenție la detergenți, la copilul cu DA, chiar poate fi necesar pentru spălarea hainelor un detergent blând, obligatoriu cu extra clătire. Atenție la etichetele de la hăinuțe, pot fi în mod special iritante.

Uneori poate ajuta excluderea din alimentație a alergenului, mai ales dacă pe panelul alimentar au fost identificați alergeni (atenție, uneori chiar se merge până la eliminarea lor inclusiv din alimentația a mamei care alăptează copilul respectiv). Această dietă de excludere este dezbătută de unii specialiști, unii neconsiderând-o justificată doar pentru dermatita atopică. E de menționat aici faptul că un copil cu dermatită atopică poate să evolueze și spre alergii alimentare manifestate prin urticarie acută, când devine oblogatorie excluderea din alimentație, după analize prealabile a alimentului cu pricina.

Dermatita poate scădea în gravitate odată cu vârsta, aceasta fiind, de altfel, situația cel mai des întâlnită (așa cum se întâmplă în genere și cu alergiile alimentare de exemplu, puține sunt persistente în timp). Sigur că pot fi și cazuri rebele, mai grave, care persistă.

Apropo de legătura între vaccinuri și dermatita atopică, este posibilă o coincidență de vârstă, dat de faptul că un copil până în 3 luni nu prea se scarpină, până atunci nu e foarte conștientizată senzația de mâncărime. Eu nu cred că dermatita atopică are legătură cu vaccinarea.”

Liliana Tudose, doula și consultant în alăptare, crede că, în multe cazuri, dermatita atopică este reacția copilului la emoțiile puternice ale mamei.

„Acum 20 și ceva de ani, când am terminat eu liceul sanitar, majoritatea mamelor alăptau, bebelușii erau sănătoși, nu prea am văzut cazuri de dermatită atopică, apoi s-a născut băiatul meu, care are 17 ani, atunci deja se dădea lapte praf cu mare ușurință și am început să văd cazuri de dermatită. Au apărut și o mulțime de creme cosmetice, produse de îngrijire de toate felurile, pe măsură ce apăreau creme noi, am observat tot mai multe cazuri de dermatită atopică, inclusiv din maternitate.

Din experiența mea de 17 ani de lucru cu femei însărcinate și mame de bebeluși mai mari sau mai mici, pot spune cu siguranță că nașterea naturală și alăptarea îți conferă o relaxare și multă încredere în tine că își poți învinge fricile. Acum toate mămicile primesc în maternitate creme de toat felurile și asta le face să se îndoiască de ele și de copilul lor: ah, deci copilul meu va avea probleme cu pielea?

Din ce am observat eu, mamele copilașilor cu dermatită erau destul de stresate, aveau tot felul de frici, alergau mereu să găsească cele mai bune produse pentru copilul lor, dar copilul nu de creme avea nevoie, ci de mama lui linștită. Acum sunt la modă ritualurile de masaj cu ulei, cremele de tot felul, șampoanele diferite, dar ele la un loc scad rezistența pielii. Mie acest termen de „atopic” îmi sugerează faptul că ea apare random, fără logică, de parcă bebelușul exprimă prin pielea lui emoțiile prea puternice ale mamei. Sarcini pierdute, o naștere dificilă, o relație complicată cu mama, multe frici, panici, presiune, o relație disfuncțională cu soțul ei, toate acestea pot influența felul în care arată pielea bebelușului, care e oglinda, imaginea mamei lui. Pielea unui adult reflectă imediat emoțiile lui, se înroșește sau se albește, la fel și pielea copilului mic, când e vorba despre sentimentele mamei.

În alte cazuri, copilașul face dermatită din cauza alergiei la laptele de vacă pe care îl consumă mama. Cum s-a întâmplat asta? Păi probabil bebe a primit lapte praf în maternintate la un momemt în care sistemul lui digestiv nu a fost pregătit pentru proteina laptelui de vacă, așa că a dezvoltat o intoleranță.”

Am pus mai jos poveștile mai multor mame ai căror copii au suferit sau încă mai suferă de dermatită atopică, în speranța că veți vedea astfel că nu sunteți singuri și că totul va fi bine curând.

Alina Elena:
Maria mea a avut dermatită începând cu 4 luni. Primul semn a fost pe burtică, unde vine scutecul, apoi au început să apăra și altele, și altele. Avea burtica roșie de pete. Am încercat ceai de musețel, apa cu târâțe, am schimbat detergentul, am scos balsamul de rufe, călcam tot ce intra în contact cu ea. NU funcționa nimic. Așa că am ajuns la doctor. Primele creme, eșec total (una dintre ele a fost Mustela Stelatopia). A urmat al doilea rând de creme: cremă cu puțin cortizon și Topyalise de la SVR. A avut succesul dorit, dar când am oprit crema cu cortizon, iritația a apărut din nou, la fel de evidentă. M-am întors de urgență la pediatru, care m-a acuzat că sunt o mamă iresponsabila. Am ajuns la medicul alergolog și a primit tratamentul minune: Advantan cremă, aplicat în strat subțire pe fiecare pată, 1 data pe zi timp de o săptămâna, iar în săptămâna următoare o dată la 2 zile (explicația lui: cortizonul se oprește treptat, nu brusc, pentru a evita recidiva). Plus: schimbat gel de duș, să nu mai folosesc uleiuri de corp după baie că i se acoperă porii, cremă de corp cât mai rar, apa mai călduță (35-36). Avea 8 luni când pielea ei era curată, fără nici o pată roșie. Acum are 2 ani și 4 luni și nu i-a mai revenit dermatita.

Ramona:
La noi, dermatita a apărut la cinci săptămani și ne-a consumat, efectiv, pe toți. Zi și noapte. La început era suportabil, nu avea decât pielea foarte uscată, dar pe la 3 luni a început să se și scarpine. De teama infecțiilor, îi puneam bandaje în zonele foarte iritate, erau 40° afară, iar noi țineam copilul cu bluze cu mânecă lungă, măcar să nu se scarpine direct pe piele. Am încercat TOT: dietă fără lactate/brânzeturi/ouă, fără citrice, fără nuci/alune, scurt timp fără gluten, nimic nu a îmbunătățit situația. Hainele erau doar din bumbac, majoritatea albe și le spălam cu nuci de săpun și fără balsam. Nici asta nu cred că a ajutat prea mult.

La recomandarea medicilor (pediatru, imunolog, alergolog, dermatolog, pentru că da, ne plimbam constant pe la toți), îi făceam băi scurte cu apă căldută (nu fierbinte), în care puneam permanganat de potasiu, care avea rol de dezinfectant, apoi hidratam pielea foarte bine cu creme de tot felul, inclusiv corticosteroizi (din clasa cea mai „blandă”) atunci când lucrurile scăpau de sub control. Unele erau preparate în farmacie, altele de la branduri faimoase, până când, într-un final, m-am hotărat să îi fac eu cremele acasă, dintr-un amestec de unt de shea, unt de cocoș, pudră de mimoză și vitaminele A și E.

Acum are aproape 3 ani, continuăm să hidratăm pielea în fiecare zi cu creme cât mai grase, nu are nicio restricție alimentară sau de alt fel, dar incă are uneori nopți în care se trezește scărpinându-se. Sunt foarte rare, dar sunt. Medicii care mi-au spus că situația se va îmbunătăti în timp au avut dreptate. Dermatita nu prea are logică, din păcate, și un remediu care azi poate funcționa, mâine poate să nu mai aibă niciun efect.

Edith
Fetița mea a avut dermatită atopica de când s-a născut (moștenită de la tatăl ei). A izbucnit după primul vaccin făcut la medicul ei pediatru (la două luni), iar eu cred că a fost o reacție la acesta. Efectiv se umpluse pe mâini, picioare, spate și burtă de bubițe mici și roșii. Nu m-am speriat, pentru că mă informasem deja cum se manifestă dermatita atopică. Cam în două săptămâni au dispărut. Nu aruncați cu roșii în mine, dar am dat-o cu unguent de gălbenele și mie îmi părea că are un efect bun (cel puțin îi înmuia pielea). Nu știu dacă de la dermatită sau nu, dar până pe la vreun an jumate a adunat vreo 6 pete cafe-au-lait și una albă pe tot corpul. Doi dermatologi mi-au spus să nu mă îngrijorez, că nu are semne de boală, doar că pielea ei e sensibilă. Până pe la 6 luni i-au tot apărut și dispărut pe la pliurile pielii (în special la gât) bubițe mici și roșii. Pe urmă s-au oprit!!! Acum are 2a2l, pielea e uscată, dar în fiecare seară e hidratată cu ulei de cocos (care pentru ea face minuni) și sperăm să nu mai apăra vreodată bubițele.

Alina Rosca Harabagiu
Noi am experimentat dermatită la ambele fetițe. Una născută în plină caniculă, combinată și cu transpirație, a fost horror. Am fost la dermatolog, a pus diagnostic și am scăpat cu Bioderma, gel de curățat și cremă. A durat on and off până la vârsta de 1 an. Acum are 3 jumate și nicio problemă. Cealaltă fetiță, născută în aprilie, la fel. La o săptămâna după naștere, ca și soră-să, a început. La fel de urâtă, însă la ea s-a extins și pe corp, pe burtă și picioare. Nu a funcționat Bioderma, ci Atoderm, ulei de curățat și cremă. A doua fiind mai dolofană și având gușă, acolo era carne vie. I-a trecut cu Locoid recomandat de dermatolog (o cremă cu corticoizi, am tot ezitat să o dau însă când efectiv nu se mai putea am văzut rezultatele de la prima aplicare). L-am folosit de maximum cinci ori pe toată perioadă. Acum e foarte bine, are 9 luni jumate și uneori îi mai apăr sporadic pete de piele uscată pe față, trece cu creme de la Atoderm.

Ana-Maria
Băiețelul nostru a avut un singur episod notabil de dermatită atopica la 6 luni, s-a înroșit foarte tare față, la aer rece și-a revenit, la recomandarea pediatrului i-am făcut băi cu Trixera de la Avene, o soluție care se pune în apă, tratamentul a durat vreo câteva săptămâni, iar ca și cremă după baie am fososit ceva tot din gamă respectivă, acum nu mai are probleme.

Andreea
La Luca, dermatita a debutat de la 5 săptămâni destul de puternic, în special pe picioare și față. Dermatologul a confirmat dermatita și ne-a tratat doar simptomele, nu și cauza. Am văzut că dermocosmeticele nu îi îmbunătățeau prea mult situația și am început să caut informații. Sunt grupuri dedicate pe Facebook, unul dintre ele este Părinții copiilor cu dermatită atopica. Aici pe grup am reușit să sintetizez informația și să aleg ce e mai bine pentru copilul meu. Cartea dr. Ingrid Bălan și Dumitru Bălan, „Vindecă natural dermatita atopică, alergiile și intoleranțele alimentare ale copilului tău” m-a ajutat mult. Eu i-am făcut cure de probiotic și am eliminat alimentele cu potențial alergenic. Și acum, după aproape un an de la ultimul puseu, continuu să îi mai administrez cure de probiotic. Are acum 2 ani și 4 luni și ultimul puseu a fost în martie 2015.

Mihaela ne spune povestea ei personală cu dermatita atopică acută:
La mine a debutat pe la aproape 2 ani, într-o toamnă și de atunci trăiesc cu ea și ea cu mine. S-a manifestat cumplit, aveam aproape tot corpul afectat, în principal picioarele și mâinile. Aveam perioade, la început de sezon rece, în care trebuia să mă ungă pe tot corpul cu tot felul de alifii. Ce funcționa cât de cât era Fluocinolon-ul.

Am avut vreun an și ceva în care se localizase la nivelul mâinilor, mai ales la degetele mici, erau aproape carne vie. Aveam o soluție mov (nice color!) hipermanganat de potasiu, în care țineam degetele, apoi le dădeam cu alifie pe bază de untură de peste și le țineam bandajate. Nu aveam voie să pictez, să colorez sau orice altă activitate presupunea materiale chimice sau cu potențial chimic. Nu aveam voie ciocolată, pe vremea aia oricum era foarte foaaarte rară, pentru că avea potențial alergen ridicat și iritantă pt dermatita mea.

Pe la vârsta de 11 ani am fost la un medic dermatolog la Spitalul Militar, tata era în armată. A avut mult curaj sau nebunie, dar tratamentul prescris de el m-a pus pe picioare: a durat 1 an jumate, un tratament cu prednison și diprofos injectabil. Nu aveam voie niciun fir de sare, în nimic! E cumplită sărea fără sodiu, se găsea doar în farmacii! De la 12 ani nu mai am decât episode foarte rare, tot la trecerea la sezonul rece, și doar pe mâini, la degetele mici. Cu puiul, a fost marele meu coșmar, să nu mă moștenească. Pe la 7 luni, tot sezon rece, i-au apărut bubițe pe piele, la coate și genunchi, și în jurul gurii. Dermatologul ne-a zis să nu ne facem probleme, să dăm cu cremă de corp gen Aderma Exomega sau Trixera, cele pe bază de apa termală. Și ne-a trimis și la alergolog pt panel 4 pediatric, ca să detectăm dacă e alergica la ceva anume. Totul a fost ok! De atunci, în fiecare debut de sezon rece, face pe piele, la coate și pe pulpe ceva bubițe. Cu Trixera Aderma e ok în 3-4 zile. Dermatologul ne-a spus că poate să facă așa până pe la 5-6 ani, dar dacă nu are episoade grave, va trece de la sine, și că 40% din copii suferă de o formă de dermatită atopică.

O altă mamă anonimă povestește:
Dermatita atopică are o componentă alergică. La noi a debutat la vreo două luni ale bebelului cu scaune cu firișoare de sânge. După eliminarea cauzelor infecțioase a rămas teoria unei alergii/intolerante. La șase luni avea deja zone pe obraji, umeri, brațe, picioare care erau uscate, roșii, cu intensă senzație de mâncărime. Am scos lactatele din alimentația mea (alăptez) și a lui după ce la un an, în urma testelor de alergie panel 4 pediatric a rezultat o alergie puternică la alfa lactalbumină. Bebe nu are dermatită gravă, o ținem sub control cu hidratare creme/loțiune de spălare și alte indicații date de dr. alergolog, uneori corticoizi cremă aplicată. Acum, la 1 an și 7 luni, valoarea analizei de sânge este mult scăzută (analiză repetată după regim) și am început să îi dai câte puțin lactate.

Altă poveste sună așa:
Și băiatul meu a avut dermatită atopica de la naștere până la 1 an. Se prezenaa că o eczemă în pliul cotului, la una dintre mânuțe. După ce am încercat toate dermato-cosmeticele existente (Anticort, Cicaplast, Lipikar, Exomega), plus încă vreo două trimise din Italia, în disperare, întrucât bebe se scărpina până îi dădea sângele, am recurs la un tratament dat de dermatolog pe bază de cortizon. Foarte adevărat, pe perioada tratamentului zona arăta mult mai bine, puțin roșie, dar nu mai era carne vie. Însă la câteva zile de la oprirea tratamentului, eczema noastră revenea și, odată cu ea, disperarea mea! Am schimbat dermatologul. Noua doamnă dr. ne-a prescris ELIDEL. O cremă fără cortizon, care ne-a salvat. De asemenea, aveam indicația să nu punem pansament pe rană, în ideea să nu se scarpine, deoarece pielea trebuie să respire. Și să nu folosim mai știu eu ce uleiuri naturale, care nu fac bine pielii unui bebe așa mic. Să spălam des zona cu apa și să folosim o cremă hidratantă pe tot corpul. Ne-a asigurat că odată cu venirea verii va fi și mai ok pielea lui. Așa a fost. Ideea e că și eu și tatăl lui avem un teren alergic, așa că era aproape imposibil ca cel mic să nu se manifeste în nici un fel. Bine că e bine acum!

Maria
Nu știu dacă ajută, dar iată experiență mea cu medicii din Olanda pe subiectul dermatită atopică. Băiețelul meu a avut încă de la naștere un ten evident sensibil, de la început manifestându-se acneea bebelușului care nu prea i-a dispărut și căreia medicii ne-au spus să nu-i facem nimic, că va trece de la șine. În jurul vârstei de 4 luni am început să constatăm că bubitele de pe față copilului își schimbau aspectul și începuseră să devină deranjante pentru el. Am mers la medicul de familie și i s-a pus imediat diagnosticul de dermatită atopica, boală ce nu are remediu, dar dispare de la șine în jurul vârstei de 4-5 ani (uneori un pic mai târziu) putând fi ulterior înlocuită de astm sau diverse alergii. Medicul mi-a spus că nu trebuie să schimb nimic în alimentația mea (copilul fiind alăptat exclusiv), trebuie să reducem băile copilului la maxim 2 pe săptămâna (și în general contactul cu apa) și să excludem toate produsele pentru bebeluși (geluri, uleiuri, loțiuni de corp, creme… Ni s-a spus că toate sunt groaznice, pline de chimicale și complet ne-necesare unor copilași care nu au nici cum nici unde să se super murdărească). Am primit în schimb o cremă cu cortizon (nivelul cel mai slab din trei), schema de folosire plus încă o cremă simplă pe bază de vaselină. Cu ocazia asta am aflat că atât soțul meu cât și mama lui avuseseră această boală, amândoi scăpând de ea la un anumit moment. Deci cel puțin în cazul nostru am concluzionat că boala avea o componentă genetică. Toate bune și frumoase, numai că nu prea funcționau cremele pe care le primisem. În tot acest timp eu începusem să mai citesc despre dermatită atopica și aflasem că uneori este legată și de niște alergii alimentare. Și am tot întrebat (mai ales că începusem și cu diversificarea). Și de fiecare data mi se spusese că nu trebuie să exclud nimic pe motiv de alergie pentru că nu erau simptome care să indice asta și pentru că oricum testele de alergii la copiii sub 2 ani sunt foarte puțin relevante (sistemul e încă în dezvoltare și ies mulți indici fals pozitiv sau fals negativ din această cauza). Boooon, până însă să ajungem la dermatolog, copilul face o alergie la somon, i se umflă buza și ne internăm de urgență în spital. Acolo intră în monitorizarea unui medic pediatru care ne da niște creme suplimentare (atât pe bază de cortizon cât și pe bază de vaselină), o nouă schema de aplicare și niște costume de la DermaSilk (geniale!) care să mai stopeze mâncărimile. Ajungem în final la dermatolog. Prima chestie pe care ne-o spune e să facem testele de alergii. Facem testele și ies multe chestii prost și unele chiar foarte prost. Se constată niște alergii severe la soia, alune, somon, ou, capșuneo și niște alergii mai puțin severe la lapte și grâu. Evident, întreb dermatologul de ce toți ceilalți doctori ne-au spus că testele astea nu sunt relevante și ne-a spus că într-adevăr multe din alergiile astea pot dispărea sau se pot modifică, și într-adevăr testele nu sunt relevante până în 2 ani, dar că în situația noastră având în vedere că în mod evident copilul nu răspundea așa cum se așteptau la cortizon, rezultatele sunt de luat în considerare pentru că îi mențineau bubițele pe corp. Deci alergiile nu îi dădeau dermatită, dar o mențineau, nelăsând cremele să-și facă treaba cum trebuie. Ne-a recomandat o schemă mult mai agresivă cu cortizon și în plus să mergem la nutriționist să ne facă un plan ca să putem evita cât mai mulți alergeni. Pentru noi deci a funcționat să ne extragem din informațiile de la medici ce ni s-a potrivit nouă și copilului nostru. Acum are în continuare dermatită, în unele zile nu i se vede deloc, în altele îi reapar iritiatiile pe față. În continuare suntem sub tratament cu cortizon, dar lucrurile sunt ținute cât de cât sub control (zic eu). Avem și niște picături care îl ajută în perioadele cu pusee dificile (dar nu abuzăm de ele). Bineînteles, când iese un dinte, când face un vaccin, când se îmbolnăvește, când facem un drum lung… orice perturbare de ritm / orice motiv de stres vine de obicei cu apariția bubitelor. Dar are o zi mâncărimi, apoi e din nou ok. Nu simt că dermatita îi afectează în niciun fel evoluția sau modul de viață, exceptând restricțiile alimentare (se murdărește, explorează, interacționează în continuare cu animalele, avem în continuare căței în apartament). Are o viață absolut normală (doar trebuie mereu să citesc ingredientele de pe produse, să am EpiPen cu mine și cel puțin una din multitudinile de creme).:)

Liana
Juniorul meu, acum de 2 ani și 7 luni, a avut acum vreo două luni palmele crăpate și roșii. La duș se făceau grena. Dermatologul i a dat cremă cu cortizon vreo 10 zile și pe urmă Exomega. În 24 de ore era mai bine. Într-o săptămâna s-a vindecat complet. Sper să nu mai am necazuri. A, și mi-a mai zis dr. să îi fac doar băi scurte. Adevărul e că se și bălăcea că o rață…. Acum că e bine am mai lungit băile. Și mi-a mai zis că săpunul e cel mai mare dușman pentru pielea cu dermatită atopică.

La final, așa cum am promis, câteva recomandări de produse sigure pentru igiena bebelușiulor sănătoși găsiți aici, în articolul publicat de Corina Allan pe blogul ei, Pasagera.ro.

Dacă vreți să povestiți în comentarii experiența voastră cu dermatita atopică sau aveți întrebări, le aștept cu interes în comentarii. Și nu uitați veșnicul meu sfat: nu vă tratați de pe internet, mergeți la medicul specialist, că el știe cel mai bine! Internetul vă ajută să vă formați o idee generală, el nu dă rețete și nici sfaturi (neapărat) competente.

Sursa foto: dermatită atopică via Shutterstock.com

Pin It

50 Comments

  • Kathy Bates spune:

    „Am citit de curând și despre “teoria igienei”, care leagă faptul că trăim într-o societate mai curată, feriți de contactul precoce cu diverși antigeni în mica copilărie (practic faptul că dezinfectăm și sterilizăm tot ce vine în contact cu copilul, că îl ținem ferit de orice) s-ar putea să nu fie de fapt un lucru bun. Practic suntem prea curați și asta s-ar putea să pună probleme… „

    Asta în teorie. Fiindcă microbii sunt acolo unde de obicei nu te gândeşti că ar fi.

    Spre exemplu, microbiologii au descoperit că suprafaţa unui birou dintr-o clădire prin care trec mii de oameni zilnic are de zeci de ori mai multe bacterii decât interiorul vasului de WC. Iar de pe suprafaţa acelui birou, tastatura e locul în care ajung majoritatea lor.

    Acum, dacă am sta să mai punem la socoteală ce se găseşte pe scaunele din tramvai şi metrou, pe uşile de la o instituţie publică, pe unde strănută, tuşesc şi se plâng atâţia oameni, ce se pune pe hainele, părul şi tenul nostru doar într-o simplă plimbare pe afară…

    Oamenii obişnuiţi spală, dezinfectează şi sterilizează o mulţime de lucruri, dar asta e ca şi cum ar încuia uşa care nu trebuie.

  • Stef spune:

    Primele leziuni de dermatita atopica i-au aparut baietelului meu la 4 luni. Am folosit, pe rand, la recomandarea medicilor dermatologi, Elidel, Hidrocortizon, Bepanthen sensiderm si Xeracalm de la Avene sau Atoderm de la Bioderma. La Elidel si Hidrocortizon nu am vazut decat rezultate temporare, leziunile reapareau imediat ce incetam sa le folosim, plus ca le-am folosit cu mari retineri, cautarile mele pe internet fiind o sursa inepuizabila de panici si temeri in legatura cu astfel de medicamente bau-bau, cum le numea cineva in articol.
    Apoi am avut rezultate foarte bune cu Anticort: https://comenzi.farmaciatei.ro/farmacie/dermatologie/dermatita_atopica/crema_anticort_50_ml_frezyderm-p10044246.
    E adevarat ca afectiunea a disparut aproape de tot in sezonul cald si ne da din nou batai de cap acum (baiatul meu are un an si 5 luni), insa reusim sa o tinem sub control cu Anticort aplicat pe leziuni, gel spumant Atoderm si crema Atoderm Intensive care mie mi se pare ca face minuni cu mancarimile. Sunt increzatoare ca, asa cum ne-a spus un medic dermatolog, „ce a fost mai greu a trecut” si pe masura ce bebe creste, o sa avem din ce in ce mai putine probleme cu dermatita.

  • ieucumine spune:

    Hello,

    Eu nu l-am folosit, din fericire nu a fost nevoie. Sunt fost angajat de al lor si pot spune din feedback-urile celor ce l-au folosit ca functioneaza.

    http://www.prisacatransilvania.ro/spray-uri-terapeutice/sprayuri-terapeutice/spray-dermatopica-4421/

    Multa sanatate!

    • Moni spune:

      Acest spray are in majoritate ingredientele foarte iritante pentru piele: argint coloidal si uleiuri volatile care pot provoca reactii alergice la contact, cum e cel de lavanda cu componente citotoxice. Uleiurile volatile sunt de evitat in special prentru pielea copiilor si in general pentru orice piele, nu au ce cauta in produse de aplicat pe corp. Sunt bune pentru aromaterapie. Singurele ingrediente ok sunt uleiul de avocado si propolisul, dar din pacate sunt neutralizate de cocktail-ul de iritanti. Saraca pielea copiilor carora parintii le-au aplicat asta. 🙁

  • Cătălina spune:

    Și eu o citesc pe Corina(pasagera). Fetița mea are/a avut keratoza foliculara, insa o forma ușoară, cred că e ruda cu dermatita atomică, pentru că simptomele și tratamentele sunt asemănătoare. S-a ameliorat cu gelul curatare bioderma, crema bioderma, crema oxomega, protectie solară. 50,bumbac,umbra in loc de soare vara. Dar repet a fost o forma usoara, iar mancarimi nu a avut.

  • Madalina spune:

    Un pediatru mi-a spus ca nasterea prin cezariana poate fi una dintre cauzele pentru care din ce in ce mai multi copii sufera de dermatita atopica. Evident asta nu inseamna ca un copil nascut normal nu poate avea sau ca un copil nascut prin cezariana va avea dermatita atopica cu siguranta.

    Copilul nascut prin cezariana, de cele mai multe ori fara travaliu (medicul decide ca poate sa taie la ora x in ziua z, chiar daca nu exista semne de travaliu), nu trece prin bariera de bacterii din vaginul mamei. Studiile arata ca acel copilul ia din biomul medicului sau al asistentei, in loc sa ia din cel al mamei, cum e natural. Si da, evident ca exista consecinte.

    Mai adaugam la asta si faptul ca alaptatul devine o practica din ce in ce mai rara.

    Evident ca toate astea lasa urme.

    Stiu ca o sa primesc multe injuraturi din cauza celor scrise, nu sunt concluziile mele ci ale specialistilor, asa ca mai ganditi-va o data cum „alegeti” sa nasteri. Personal, faptul ca in Romania o mama poate ALEGE cum sa nasca, imi da fiori! Atata timp cat nu esti medic, nu ai studii de specialitate, deci habar n-ai ce faci, nu ar trebui sa ai dreptul sa alegi cum se naste copilul tau. Tu faci alegerea, dar consecintele le suporta copilul.

    • Maria spune:

      Intamplator eu am si nascut natural si am si alaptat exclusiv. Si copilul tot are dermatita atopica si i s-a declansat inainte de diversificare.
      Daca are sau nu are alaptatul vreun beneficiu in acest sens, eu intamplandu-se sa fiu exceptia, nu stiu.
      Sunt insa destul de sigura ca nu exista legatura intre nascutul natural si dermatita atopica. Spun asta pentru ca in Olanda nu exista conceptul de „cezariana la cerere”. Nasti natural daca nu ai probleme reale. Si cu toate astea procentul copiilor care sufera de dermatita atopica este similar cu cel din Romania.

    • Stef spune:

      Dintre mamele copiilor cu dermatita pe care le cunosc personal (vreo 6 la numar), eu sunt singura care a nascut prin cezariana deci nu prea pot sa-ti dau dreptate

    • Corina spune:

      Am nascut natural si copilul de 5 luni si jumatate este alaptat exclusiv si totusi ne luptăm cu aceasta dermatita de aprope doua luni. Cum iti explici ? Eu zic sa nu mai aruncam cu rosii, fiecare mama face tot ce poate mai bine pentru copilul ei.

    • Rox spune:

      @ madalina:
      Pentru orice problema cu care megi la doctor ai de cele mai multe ori optiuni, medicul ti le prezinta – A,B, C … – cu avantaje si dezavantaje si apoi tu ca pacient, alegi. Nu-ti poate face niciun medic ceva impotriva vointei tale. Daca e grav si doctorul iti spune ca procedura cutare e solutia, poti sa refuzi pe raspunderea ta. Nu-ti face nimic cu forta.
      De ce la nastere trebuie sa fie altfel? De ce sa fii obligata sa nasti altfel de cum iti doresti? Mai ales ca e o experienta atat de intima si de personala. Daca ti se prezinta toate optiunile cu avantajele si dezavantajele fiecareia atat pentru mama cat si pentru copil, de ce sa nu poti sa o alegi pe cea cu care te simti cel mai impacata?

    • dia spune:

      Din punctul de vedere al unui medic spun ca o femeie ar trebui sa fie capabila sa aleagă cum naște.. Da, e mai bine pe cale vaginală din multe motive, dar fiecare femeie are motivele ei pentru care alege o cezariana si nu înțeleg de ce trebuie sa comentam asupra lor. Fiecare gravida ar trebui sa discute cu medicul, sa primească răspuns la întrebările despre naștere si sa decidă cum sa nască. Eu sunt pro-naștere naturală in ceea ce ma privește dar nu ma uit in curtea vecinei sa vad ea cum a procedat. Si nu e dracul chiar așa de negru cum se spune nici daca alegi cezariana… O da, si peste ocean poți alege cum naști atâta timp cat esti la termen. Deci nu e doar România

  • deea spune:

    As putea, in momentul de fata, un intreg discurs. Ma confrunt cu aceasta afectiune la al doilea copil si realizez ca si primul a avut o forma usoara, aparuta insa la 1 an. Inca mai are probleme, uneori face urticarie. Cea mica e sugar, nu stiu ce va fi. Ce pot sa zic e ca dermatita atopica nu este o boala dermatologica si corect este sa ne adresam pediatrului. Da, dermatologul poate ajuta pielea, dar leziunile de pe piele sunt exteriorizarea a ce se intampla in interior. Ca idee, refluxul si colicii chiar pot fi date de intolerante alimentare. Supararea mea cea mai mare este ca, un isteria asta cu laptele matern, foarte putina lume stie ca orice alergen se excreta in lapte. Mie mi-a spus o dr neonatoloaga in maternitate si am ignorat-o, ca doar pt al doilea am citit si m-am informat mult mai.bine si cica laptele e perfect, poti manca orice. Am facut o facultate de medicina si multe chestii legate de laptele matern sunt mult exagerate, o stiu bine,.dar treaba cu alergenii nu o stiam. Alaptarea e super si laptele matern e ideal dae nu oricum, e pacat ca totusi asta nu se spune. Asadar, un copil din familii cu alergii beneficiaza de laptele matern doar daca mama tine regim. Mai ales cand apare dermatita trebuie excluse lactatele, ouale, nucile. Nu o zic eu, o zic protocoalele. Daca copilul primeste supliment formula, aceasta va fi o formula speciala ce costa o avere. Evident, la noi nu se compenseaza. Reflux,.colici, refuzul alimentatiei la bebelus, urlet doar cat vede san/biberon, faptul ca nu mai ia in greutate- toate sunt semne de intoleranta. Dermatita este de multe ori prezenta dar uneori apare cand situatia este deja grava. Regimul mamei care alapteaza, o formula de lapte cu proteine extensiv hidrolizate vor ameliora situatia, inclusiv dermatita. De asemeni, detergent de rufe special, creme si sapunuri speciale, bumbac pe pielea copilului( interzis lana). Testarile sunt inutile pana la aproape 2 ani, multe rezultate fals pozitive sau fals negative. E greu si stresant. Sunt sigura ca si eu si sotul am avut, dupa spusele mamelor si dupa cum reactioneaza pielea noastra in anumite situatii.

    • Maria spune:

      Deea, sunt doua aspecte din postarea ta care mi se par discutabile. Primul este legat de regimul mamei in timpul alaptarii. Eu nu am tinut, e drept, pentru ca mie mi s-a spus mereu a nu influenteaza. Insa pe grupul Parintilor de copii cu Dermatita Atopica au citit de multe mame care alaptau si care au exclus toti posibilii alergeni din alimentatia lor, fara a avea vreun efect asupra copilului, dermatita ramanand la fel. Deci asta e un element care inca se mai studiaza. nu putem sigur nici ca influenteaza, nici ca nu influenteaza.
      Al doilea aspect e legat de dermatologi si pediatri. Intamplator baiatul meu a intrat si sub observatia unui pediatru si a unui dermatolog (ceea ce mie mi se pare ideal). Si am exemple punctuale de chestii la care pediatrul a recomandat gresit si dermatologul a recomandat ok. Iar la testele de alergii, dermatologul a insistat sa merg. Acum imi dau seama ca am fost norocosi pentru ca ei au ales totusi sa lucreze impreuna. Si dermatologul la un momentdat chiar ne-a zis: am facut tot ce se putea pe partea noastra in ceea ce priveste creme si ingrijirea copilului, acum pentru imbunatatirea situatiei e nevoie de o analiza mai clara a pediatrului.

      Deci eu as recomanda consultarea ambelor specialitati, daca este posibil.

      • deea spune:

        Faptul ca excluzi alergenii alimentari nu garanteaza vindecare. Exista o sumedenie de alergeni, cei pe care ii inhalam sunt practic imposibil de eliminat. E greu si cu cei de contact. In afara de asta, scopul.nu este doar vindecarea leziunilor cutanate ci prevenirea altor manifestari alergice ulterioare. E vorba de balanta limfocitelor Th1 si Th2, imaturitatea sistemului imunitar etc.
        Dermatita atopica, fiind o boala complexa, e imposibil de rezolvat la o singura specialitate. Dermatologul e cel mai bun pe partea cutanata, dar alergologul ar trebui sa preia partea ce tine de alergii, pediatrul sa supravegheze evolutia in ansamblu. Nu neg ca exista dermatologi ce fac toate acestea, dar unii se rezuma la creme si unguente. De exemplu, dermatologul nu a vazut legatura intre refluxul fetei, colicile dupa 4 luni si leziunile pe piele.

  • Ana spune:

    La noi datele problemei sunt urmatoarele: 2 fete – 8 si 2 ani, nascute amandoua prin cezariana, alaptate amandoua 2 ani, nu au baut lp deloc, vaccinate! Cea mare are DA, cea mica nu! Eu am DA, nediagnosticata in copilarie – atunci nu studia nimeni toate „iritatiile”, ultimul puseu a fost pe la 20 si ceva de ani….
    Deci din punctul meu de vedere aceste cauze (cezariana/lp/vaccin) pot fi excluse si considerate coincidente! In plus, eu zic ca multe diagnostice de DA sunt puse gresit …
    In cazul nostru a fost dificil pana am gasit un dermatolog care sa stie ceva mai mult despre DA si care m-a invatat cum sa incerc sa gasesc combinatia perfecta de creme. Aceasta combinatie plus Advantan/ Cutivate (mai nou) ne-a ajutat f mult! Nu folosim nimic altceva decat produse specifice pielii atopice. Dupa 2 ani situatia s-a ameliorat destul de bine, pe la 5-6 ani au aparut episoade puternice si am inceput iar lupta! La noi factorul declansator principal este frigul.

    Cea mica a avut la un moment dat o iritatie si am fost tentata sa spun ca e DA. Apoi ne am dat seama ca a fost o simpla iritatie … In timp am observat ca pielea lor e f diferita desi au beneficiat amandoua de aceleasi conditii ….

    Ar fi multe de spus … Concluzia mea legata de DA este ca singura solutie este un medic dermatolog „istet” care sa te poata ajuta sa gasesti tratamentul potrivit copilului si mai important sa puna un diagnostic corect!!

  • IulianaS spune:

    La noi a disparut definitiv dermatita a doua zi dupa ce am descoperit, si scos din alimentatie alergenii care o cauzau. Dupa parerea mea, si nu numai a mea, dermatita nu este o boala in sine, ci doar un simptom al alergiilor, iar dermatologii ar trebui sa lucreze mana in mana cu alergologii si gastroenterologii, nu sa recomande unguente, care mai de care mai scumpe, pentru a masca problema. Dermatita este un simptom al alergiilor sau intolerantelor, care la randul lor sunt cauzate de dezechilibre ale florei intestinale produse in urma vaccinelor, administrarii de antibiotice, etc., la copii cu fond genetic alergic. La toti copiii care s-au vindecat, „formula magica” a fost aceeasi: identificarea patogenilor din flora intestinala, identificarea parazitilor intestinali, deparazitare, detoxifiere, reechilibrarea florei care are rolul sa opreasca proteina din aliment sa treaca intreaga in sange si sa fie perceputa de sistemul imunitar ca pe o otrava.

  • C spune:

    Piticul meu s-a nascut cu pielea extrem de uscata si descuamata, suficient de grav incat sa stea la terapie intensiva si sa il banuie de chestii foarte serioase. Nu l-au spalat, la 3 zile dupa nastere inca era plin de vernix si l-au tratat cu ulei de…floarea soarelui. Nici un medicament, nici o solutie, nimic. In 5 zile era ca nou si n-am mai avut nici o probleme de atunci, nici macar o iritatie de scutec.
    Am primit un sfat foarte bun de la moase, asistente si neonatolog: fara chimicale, sapunuri, sampoane si lotiuni in primele 3 luni de viata. Baie (2, 3 ori pe sapt maxim) cu apa si atat. Dupa, masaj cu ulei (masline, migdale, galbenele, etc dar sa fie de la plafar si neaparat organic/bio).
    Baile traditionale din fiecare seara, impachetatul si unsul bebelusului cu cele mai fitzoase creme si lotiuni din comert distruge ph-ul pielii si pot crea probleme pe termen lung.
    Cu mandrie spun ca am convins multe prietene sa lasa pielea copilului in pace si sa nu mai cheltuie banii degeaba pe ultimul sampon de bebelusi din reclama de la televizor.

  • o femeie spune:

    Pot sa scriu si eu povestea? Dermatita de contact mama (chimicalele), dermatita atopica bebelusul de la 2 luni (dupa vaccin).
    Pt ca am avut deja experienta mea cu mers la 7 dermatologi, am aplicat aceleasi principiii bebelusului (zau ca nu inteleg de ce nu am aplicat de la nastere, cred ca mi s-a repetat atatea incat credeam ca supra chimizarea e o solutie).

    Baie mai rar si doar cu apa calduta. Da, ii faceam un dus rapid la chiuveta la fundulet, doar cu apa. Baia generala o faceam fara samponele.
    Dupa baie dat cu ulei de masline. Am trecut la sters corpul cu … pseudo prosoape facute din finet, se pare ca erau mai moi decat prosoapele obisnuite.
    Haine de bumbac si… tinut in casa uneori si fara haine. I le spalam cu detergent obisnuit ca alea de alergii nu imi permiteam, da r puneam clatire dubla. Fara balsam de rufe – doar uneori otet.
    Hidratare aer in casa (am cumparat un ceas din ala ce masoara si umiditatea si aveam aer uscat).

    Ieftin si simplu si s-a calmat repede dar pasii inca ii respect.

    Pediatra a dat si retete cu cortizoni dar am incercat cu preventie, pt ca dupa ani in care am consumat cortizoni am ramas cu efecte secundare, si cele mai dure sunt cele neurologice.
    Da, sunt una idn mamele ce nu isi da copiii cu creme (nici de soare), ce nu spala copilul zilnic decat la fundulet, ce o spal pe par cu sampon o data pe sapt.

    As vrea sa scriu numele unei de dermatolog, nu stiu daca e reclama, dar ea mi-a deschis ochii cat de mare e pretul modernizarii si chimizarii: Popescu Raluca. Stiu ca pt unii e socant dar ea (si nu numai, si alti dermatologi) mi-au zis ca nu e sfarsitul lumii daca nu ma spal cu sapun pe maini, apa e la fel de eficienta.

    • Moni spune:

      Spalatul pe maini cu apa si sapun e cea mai simpla solutie de prevenire a transmiterii bolilor infectioase de contact. Apa singura nu e nicidecum capabila sa inlature bacteriile si virusii de pe mainile murdare.

      • o femeie spune:

        Decizi a venit la recomandarea dermatologilor a venit dupa ani de zile de dermatita pe maini: aveam miinile cu vezicule si rani (ultima poza de aici http://danielahbnews.blogspot.be/2013/06/dermatita-dermatita-este-o-inflamatie.html arata dermatita mea!). In continuare am pielea uscata dar macar nu mai am rani. M-au intrebat dermatologii daca ma spal compulsiv, am inceput sa intreb colegele de aprt. si rudele daca li se pare ca ma spal exagerat de des: raspunsul a fost nu. Am eliminat sapunul (folosesc rar, acasa, unul prietenos) – dar cel din baile publice si cele cu publicitate nu il folosesc.
        Nu am racit de 5 ani – asadar ce fac, fac bine. Apa este clorurata si se pare ca e suficient: ma spal 1-2 minute atent pe maini cu apa calda, si atat.

        Solutia e atat de banala si ieftina, dar in ultimii 15 ani am fost la 7 dermatologi, am luat pungi de creme si produse scumpe (cortizonul are atatea efecte secundare…) .

        P.S. virusurile mor la 10-60 secunde de la plecarea de pe gazda, nu e nevoie de niciun sapun, iar bacteriile cele mai pacatoase (streptococi, bacili gram pozitivi, klebsiella etc.) nu sunt omorate de sapunul obisnuit – de ex. chirurgii folosesc produse specifice tocmai pt a le omori, ca nu le ajunge un sapun obisnuit. Sapunul obisnuit indeparteaza grasimile si resturile si murdariile de pe maini, loc ce poate deveni gazda pt anumite bacterii.

  • Adriana spune:

    Eu am observat schimbari foarte mari: piele moale, carifelata si hidratata de cand folosesc sapunuri handmade, marca Jovis e pe gustul meu, sunt facute cu multa dragoste si nici nu folosesc ulei de palmier. Sunt multe alte marci pe piata, se gasesc pe Breslo sigur. Produsele de ingrijire folosite in ziua de azi sunt pline de chimicale, de acolo si problemele de piele mai ales la copii. Detergentii – musai ecologici, am auzit de bine de marca Biolu, balsam de rufe – nu e nevoie, putin ulei esential va da un parfum discret. Ca tot va ziceam de sapunuri naturale, i-am facut cadou un sapun unei prietene cu bebe, l-a folosit la baita si mi-a spus ca nu mai are coji pe scalp.
    Uleiurile pt masaj ar fi ideal sa fie naturale prin presare la rece: migdale, nuca si multe altele.
    Recomand din suflet inlocuirea toturor produselor din comert cu unele naturale, mai ales cand este vorba de contactul cu pielea.
    Am mai folosit de pe site de la medicer.ro o crema cu aloe vera si argint coloidal, asa am scapat de o ciuperca de obraz de care nu am scapat cu nici o crema din farmacie. Crema a venit la recomandarea unui medic specializat in medicina naturista.

    • deea spune:

      Sfaturile acestea sunt bune, cu mentiunea ca foarte multe plante sunt puternic alergene, iar in cazul dermatitei atopice exact asta vrem sa evitam. Nucile, de exemplu, sunt alergeni. Uleiurile esentiale pot da reactii neplacute pe un teren atopic. Aloe vera da uneori dermatite infioratoare.
      Oricat de controversate ar fi produsele dermato-cosmetice, ele sunt create special pentru a reduce riscurile reactiilor nedorite. Ingredientele suna ciudat, dar ati analizat formula chimica a uleiului de cocos, de exemplu? Ca formulele marului si bananei circula de ceva timp pe net si par un mare bau-bau. Chimic e orice, inclusiv noi. Chimicul prelucrat este de multe ori mai sigur decat cel natural, tocmai prelucrarea facand diferenta. Eu, ca persoana cu teren atopic, am facut o frumoasa reactie la o crema de fata luata de pe Breslo. Crema ok la alte persoane.

      • Moni spune:

        This ^
        Nu inteleg de ce e o tendinta de intoarcere la evul mediu, atunci cand se murea pe capete ca nu erau antibiotice si nici de germeni si bacterii nu se stia. Parca lumea e gata sa renunte la produse facute de specialisti in mod steril si regularizat intr-un laborator, pe motiv ca sunt chimicale si ca nu stiu sa le citeasca numele de pe ambalaj, in favoarea unor remedii mai mult sau mai putin eficiente facute ca dupa cartea de bucate.

        • o femeie spune:

          Cred ca solutia e moderatie.
          In evul mediu problema era apa infectata si alimentatia saraca. Astazi cu apa curata (clorurata) si fructe si legume tot timpul anului avem corpul mai rezistent – in plus imunitatea invata de la fiecare expunere.
          Efectele secundare insa ale extremelor chimizarii le vazui pe corpul meu: dermatita e una (iar costurile vizitelor la dermatologi, creme, etc e imens), afectiuni neurologice, hematologice etc – pe care medicina nu stie sa le trateze pt ca nu erau acum 30 ani.

          Cu sapunurile facute handmade e un risc – reactiile chimice nu se fac complet.
          E greu de gasit un echilibru – mai ales mintal.

  • deea spune:

    Ca o completare, ca am citit mai cu atentie articolul: parerea unei doule/consilier in alaptare nu ar fi avut ce sa caute aici. As spune asta si fara sa citesc parerea dumneaei. Citind am realizat ca, intr-adevar, e o parere si nu are baza medicala, reala. Seamana ideile mult cu cele din noua medicina germana, o prostie de curent care omoara oameni cu zilele. Dermatita poate fi agravata in situatii stresante, subiectiv vorbind, deoarece studiile serioase sustin ca nu exista absolut nicio legatura directa intre stress si exacerbarea dermatitei. Sa spui ca mama atrage dermatita copilului fiindca vede produse cosmetice dedicate bebelusilor e NMG pura. Apoi, termenul atopic are o semnificatie ambigua poate pentru dumneaei, atopia avand de altfel o definitie concreta. Poate confunda atopic cu idiopatic. Cat despre diagnostice actuale, e stiut ca reversul civilizatiei e reprezentat de alergii, iar inainte mamele nu se stresau de la o buba. Stiti cum arata un copil cu dermatita atopica usoara? Rosu in obraji, mie mi-au zis zeci de oameni in varsta ca roseata copilei e semn de sanatate. Alaptarea, asa cum am scris, este ideala atat timp cat mama respecta o dieta stricta. Altfel efectul de protectie impotriva alergiilor nu mai exista. Sigur, laptele matern ramane ideal ca si sursa de hrana, usor asimilabil si toate celelalte. Tare bine ar fi sa se prezinte si alte aspecte, numai eu stiu ce indura puiul cand gustam lactate. Sigur au avut si alte mame experienta asta. Nici referitor la nasterea naturala nu exista studii. Pur si simplu o parte din articol e o insiruire de pareri ale unei persoane.

    • Oana spune:

      Foarte pertinent comentariul tau Deea! Copilul meu de exemplu a prezentat DA la 21 de luni cand inca alaptam, fara sa aiba alte semne la o vasta mai mica, nici alte alergii, eu fiind in general foarte atenta la ceea ce mancam; si fiind la al doilea copil si mai zen asa dupa diverse intamplari din viata mea, nici prea stresata as spune eu ca nu eram.. Deci hai sa nu mai stresam mamele ca tot a lor e vina ca stresul lor a declansat DA copiilor. Ca dam intr-un cerc vicios! adresati-va doctorilor- dermatologi, naturisti, homeopati etc etc , nu luati de buna orice parere a fiecaruia!

  • ECARULAN spune:

    Hmm – nu-mi mai aduc aminte cand i-a trecut definitiv, in jur de un an, poate mai devreme, cred. In general l-am dat cu o crema foooorte grasa in perioadele mai rele. Am primit si o crema cu cortizoni (din categoria cea mai mild), dar cred ca am folosit-o o singura data, pentru ca sfatul medicului de familie a fost sa o folosim cat mai rar cu putinta sau peferabil deloc.
    Dar citind cometariile anterioare, imi dau seama ca desi nu am facut lucrurile respective din motive de dermatita atopica, nu i-am facut baie in fiecare zi, nu l-am spalat pe maini cu sapun, nu am folosit nici un fel de creme sau uleiuri, exceptand cea grasa prescrisa de medicul de familie.
    Dermatita a aparut din primele zile dupa nastere(naturala).

  • ionut spune:

    Haideti sa facem un sondaj: cati copii vaccinati au dezvoltat DA si cati nevaccinati nu au dezvoltat DA

    Rezultatul o sa ne dea e gandit

    • Maria spune:

      Din moment ce majoritatea copiiilor vaccinati nu dezvolta DA si ca exista si copii nevaccinati care au DA, tind sa cred ca nu exista nicio legatura intre cele doua elemente.

  • Camelia spune:

    Sunt mama unei fetite de 3 luni si jumatate, diagnosticata cu DA fe la 2 luni. De atunci facem tratamente cu creme locale la recomandarea dermatologului, alergologului si pediatrului, insa episoadele de iritatie revin dupa 3-4 zile. Va rog sa imi recomandati un medic bun care ne poate ajuta in Timisoara.

  • Diana spune:

    Nu stiu daca un sondaj ar fi relevant, intructa sunt foarte putini copii nevaccinati. Noua medical homeopat ne-a spus ca vaccinul poate fi intr-adevar un factor declansator, dar nu cauza. Dar daca nu ar fi vaccinul, oricand poate aparea alt factor declansator, mai ales in cazul unui fond genetic de dermatita atopica/allergic

    • o femeie spune:

      cam 20% sunt nevaccinati.
      Oare sunt studii deja facute?
      Noi nu putem insa face o statistica curata si credibila pt ca nu avem aici nici contact cu toate paturile sociale nici un numar suficient de mare de copii (de zeci de mii).

      Intradevar, fetita mea ma mosteneste ca alergii, si factorul declansator a fost evident vaccin: la controlul de 2 luni inainte de vaccin era „clean”, confirmat si de pediatra, in 3 zile insa…
      Din pacate nu am stiut sa cer teste alergenice la ea, ar fi prins bine inainte de vaccinare si ar fi ferit-o de problemele respective…

  • Diana spune:

    Ca un prim comentariu si mie mi se pare parerea doulei cam in plus in acest articol, mai ales ca nu are argumente stiintifice, dar in fine. Baietelului meu i s-a declansat dermatita in jurul varstei de 3 luni, la scurt timp dupa vaccin, insa nu stiu daca are sau nu legatura. Pot spune ca in timpul sarcinii am fost foarte calma si fericita, cum n-am fost in viata mea. Dupa nastere n-am avut depresii, copilul dormea mult, deci odihna suficienta si pt. mine, relatiile din familie armonioase. Singura problema a fost alaptarea care n-a prea mers, deci a fost nevoie si de completare cu lapte praf. In plus, in primele luni n-am folosit niciun sampon la baita, doar apa cu ceai de musetel, fara crème sau uleiuri.
    Am facut analizele de sange pt. anticorpi, toate negative, deci nu s-a putut stabili alergenul.
    Ceea ce a ajutat insa a fost inlocuirea laptelui praf obisnuit cu unul special, Aptamil Pepti, cu proteina de lapte „sparta” care are un pret exorbitant, dar pe care noi l-am primit gratuit din spital, in baza unui program national. Se pare ca am fost intre norocosi, intrucat majoritatea n-au beneficiat de aceasta gratuitate, nu inteleg de ce. Am cumparat laptele doar in rarele ocazii in care spitalul nu-l avea pe stoc.Dupa un an, intrucat copilul era deja diversificat, am continuat cu lapte de capra. Astfel, chiar daca deramtita n-a disparut, am tinut-o sub control.
    Ca si crème, am folosit crème emoliente speciale pt dermatita atopica si in cazuri rare, de pusee mai urate si pe suprafete limitate am folosit Advantan Milk, crema cu cortizon, dar o varianta mai slaba.
    N-am putut merge deloc la piscina cu el, dar marea i-a facut bine.
    Dupa 3 ani aproape a tracut, dar si la 4 ani jumate mai are pusee de piele uscata si mancarime, in special iarna. In plus o sensibilitate mare la viroze respiratorii de tot soiul care am inteles ca ar fi specifica copiilor care au/au avut dermatita atopica.

  • Alina Cialicu spune:

    Bebelușului meu i-a apărut dermatita pe la 3 luni, atunci prima vizita a fost la pediatru (în care am încredere, dar crema recomandata (A-Derma) nu a dat nici un rezultat. Cu cat trecea vremea, cu atât pielea lui devenea mai roșie și se scărpina mai mult. A urmat dermatolog, alergolog și nici un rezultat (puțin de moment). Apoi am recurs la remediu homeopat pe care îl administrez de 5 luni, homeopatul a spus ca în aproximativ 6 luni ii va trece, mai are doar 10% din de a avut și asta ocazional. Pana în momentul în care nu am probat homeopatia pe dermatita lui nici eu nu aveam încredere în ea.

    • Elena spune:

      La ce homeopat mergeti?

      • Alina Cialicu spune:

        Dl dr Pop Ovidiu din Cluj. Eu fiind din Cta, dar aici la medicul homeopat la care am fost nu a dat rezultat remediul lui, este important sa fie unul bun, unicist (sa dea un sg remediu).

    • Diana spune:

      Noi când a fost băiețelul mic și ne-am luptat cu DA eram sceptici la homeopatie și n-am apelat la ea. O folosim acum, dar pentru alte probleme. În schimb am cunoscut chiar asteptand sa intram la medicul homeopat mămici care mi-au povestit ca au tratat forme foarte grave de DA cu remedii homeopate și erau foarte mulțumite ca au dat rezultate foarte bune in doar cateva luni și astfel au reușit sa evite folosirea cortizonului. Deci merita încercat, acum îmi pare rău că am fost atât de sceptica pana de curând.

  • PED spune:

    Dermatita atopica e o afectiune groaznica care poate pune o familie intreaga sub o presiune incredibila.

    Dermatita atopica i-a aparut fetitei mele la 1,3 luni si in vara lui 2015 a devenit de-a dreptul covarsitoare.

    Sub indrumarea medicului pediatru, am inceput un regim alimentar de eliminare pentru a identifica eventuale alergii alimentare. Nu am identificat nicio alergie alimentara. Fetita a inceput (in paralel) si un tratament homeopat. Dermatita nu a reactionat nici la acesta. Am testat copilul cam pentru tot ce se poate testa atat la recomandarea medicului pediatru cat si la recomandarea medicului homeopat. Nu am gasit niciun indiciu de la care sa plecam pentru a descoperi cauza acestei afectiuni.

    Dupa 6 -7 luni de chin si cercetari frenetice pe net, am descoperit urmatoarele informatii :

    1.1 Dermatita atopica nu are o cauza identificabila – unii copii pot da acele reactii cutanate la diversi alergeni, dar nu aceasta este regula. Cumva mi se pare ca sunt fericiti cei cu o alergie identificabila, pentru ca indepartarea alergenului duce la indepartarea reactiilor cutanate. Nu este cazul copilului meu. Nu am gasit nicio alergie, nici prin teste de sange, nici prin observatie « cu ochii proprii ».

    1.2 Hidratarea pielii fara tratarea infectiei cu stafilococ auriu nu face decat sa agraveze situatia.

    2. Am gasit site-ul http://www.nationaleczema.org unde apare foarte multa informatie despre aceasta afectiune din surse academice de incredere. Tot aici am aflat despre Peter Lio, un soi de guru al dermatitei atopice in US. Aici am aflat ca de fapt apare o reactie in lant in cazul celor cu dermatita atopica – leziunea activeaza stafilococul auriu pe care oricum il avem cu totii pe piele, ceea ce duce la eliberarea unor toxine care « infesteaza » pielea. Articolul a fost publicat in prestigioasa revista Nature http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24172897

    3. L-am descoperit pe Richard Aron – un medic din Marea Britanie care propune un tratament format din crema hidratanta (86%), cortizon (7%) si antibiotic (7%) pentru a hidrata, reduce inflamatia si trata infectia pielii (procentele sunt aproximative). Richard Aron are acest site http://www.draron.com/ iar Peter Lio a scris despre tratamentul propus de Richard Aron aici http://www.chicagoeczema.com/resource/innovations-in-eczema-care-the-aron-regime/

    4. Initial am respins ideea cortizonului pe piele si am hidratat pielea copilului cu tot felul de creme. Am inteles ca fara cortizon si antibiotic mi-as supune copilul unui chin inimaginabil. Dermatita atopica nu are vindecare, ci doar poate fi « administrata », cu speranta ca in cele din urma ii va trece copilului de la sine pe masura ce creste. Tratamentul pe care il propune Richard Aron m-a convins pentru ca are cortizon diminuat in crema hidratanta si, in plus, toata informatia disponibila este transparenta. Exista si o pagina pe Facebook « Dr. Aron Eczema Treatment Group » unde sunt foarte multi parinti care isi impartasesc experienta cu dermatita atopica si tratamentul Richard Aron.

    5. Cum l-am contactat pe Dr. Aron – am platit consultatia online, am trimis pozele si analizele Olgutei pe email, am primit o reteta si mi-a pregatit-o o farmacie care prepara retete magistrale. Am fost destul de tematoare fata de aceasta metoda de consultatie online, dar experienta ulterioara a fost extraordinara. Ori de cate ori ii scriu, imi raspunde in maxim 3 – 4 ore, si tratamentul chiar functioneaza.

    • Diana spune:

      Cred ca e foarte bine ca fiecare își spune experienta personala și rezultatele propriilor cercetărilor în domeniu pt ca țin minte cat de mult m-a preocupat și pe mine subiectul la vremea când ne străduiau sa ținem sub control DA la băiețelul meu, deși nu pot spune ca am avut de-a face cu o forma foarte agresiva.In legătură cu homeopatia, cred ca e extrem de important medicul la care mergi pt ca e un domeniu în care priceperea medicului e cea mai importanta.Si am sesizat și diferențe mari de abordare de la medic la medic. Sunt curioasa, dacă ne poți spune, cat a costat consultul on-line la medicul de care pomeneai.Multumesc.

      • PED spune:

        Am mers la Dr. Sorin Cadar (homeopat) si in decurs de 5 luni situatia copilului s-a inrautatit. Cunosc insa un caz de dermatita atopica severa pe care Dr. Cadar l-a rezolvat. La noi nu a functionat, din pacate.

        RE: Dr. Aron, am platit 100 lire de sterline pentru consultatie si toate follow up – urile dupa. Metoda lui mi-a oferit confort pentru ca dilueaza foarte mult cortizonul in crema hidratanta baza si pare ca se leaga cu toata informatia academica pe care am gasit-o re: dermatita atopica.. In Bucuresti dermatologii la care am fost mi-au recomandat cortizon curat.

  • Rodi spune:

    In cazul copilului meu,i-a aparut dermatita la 11 luni,dupa ce am pus vaccinul de stat,alte schimbari de alimentatie sau de timp (rece/cald) sau emotive nu au fost. Inca cautam solutii 🙁

  • Beea spune:

    este o crema foarte foarte buna SKIN Salvation pureputions costa 16€ dar merita .Cinci luni am incercat tot felul de uleiuri si creme dar Dumnezeu ma ajutat si cu ajutorul cremei super bine .Sa cunoscut schimbarea in prima zi

  • Adriana F spune:

    Buna. Dragele mele,va recomand cu incredere pentru dermatita atopica crema pe baza de plante Aur Derm cu propolis,mimoza si smirna,nici scumpa si foarte utila. O recomand nu din auzite,ci pe probate,caci si eu am avut probleme la baietelul meu cu dermatita atopica,insa dupa multi bani cheltuiti pe creme foarte scumpe recomandate de medici pediatri,dermatologi si alergologi,am scapat de dermatica cu acea crema minune,cum ii spun eu. Mie de cand am luat-o prima data si am vazut cat este de utila pt copilul meu,niciodata nu imi lipseste din casa. Am refuzat complet tratamentele pe baza de cortizon care nu fac decat sa trateze pe moment,apoi sa reapara si mai apar si alte probleme de sanatate cu timpul din cauza acestui hormon. Sper sa va ajute mesajul meu. Sanatate tuturor

  • Nicoleta spune:

    Dupa ce timp de mai bine de doi ani ne-am luptat cu dermatita atopica, in forme mai usoare sau mai serioase in unele perioade, dupa ce am tinut inutil si eu (il alaptam) si copilul regimuri foarte stricte pentru a evita orice fel de alergen, o doamna dr. alergolog, a nu mai stiu cata dr pe care o consultam pe tema asta cu alergiile si dermatita, ne-a spus sa incercam cu o crema romaneasca AUR DERM cu smirna, propolis si mimoza, care a facut minuni de la primele aplicari. Desi mi-a zis sa o aplic in continuare, chiar daca dispare mai repede de atat, vreo 2-3 luni pe zonele pe care de obicei recidiva dermatita atopica, cred ca dupa vreo saptamana nu l-am mai dat mai des de o data pe saptamana. Cert este ca dupa vreo cateva zile i-a disparut complet. Dupa fiecare baie, (nu il spal totusi zilnic decat la fundulet) il dau cu ulei de cocos pentru hidratare. Va sfatuiesc sincer sa incercati crema, e in jur de 20 Ron (e destul de mic gramajul, dar o sa vedeti de la primele aplicari daca este eficienta sau nu), se gaseste cam in toate farmaciile si chiar face minuni. Daca as fi stiut acum mai bine de doi ani de ea scuteam nu numai multe milioane date pe consultatii, teste alergologice, creme si geluri de dus, din care cred ca am incercat cam tot ce a fost mai scump pe piata (Trixera, Bioderma, Xeracalm, Exomega, Lipikar, etc), dar si stres si disperare ca nu mai stiam ce sa fac sa fie bine. Incercati, in caz ca nu functioneaza, pierdeti doar 20 ron.

  • Yvetre spune:

    Băiatul meu are 20 de ani, i s-a declanșat dermatita atopica la 13 ani acum este mai bine e sub tratament cu antialergice dar a fost o perioadă lungă cu cortizon.

  • Ioan spune:

    Pana la urma se poate scapa definitiv de dermatita asta? Sau sunt perioade in care dispare si apoi reapare….

  • Cristina P spune:

    Dermatita apare de la prdusele cosmetice pe care le folosim la copii. De aici si explozia acestei afectiuni in ultimii ani.

    Copii au nevoie doar de un sapun foarte bland (fara parfum) si in caz de iritatie de scutec, de o crema cu oxid de zinc (fara parfum), atat. Fara crema de corp, lotiune, ulei (chiar si natural) si alte minuni.

    In mod normal pielea copiilor nu are nevoie de hidratare, sebumul pe care il produce e suficient pentru a o pastra hidratata. Cremele sau produsele de curatare agresive strica acest echilibu si in consecinta apar dermatitele. Asa ca mare atentie mamici, nu cadeti in capcane de marketing, tine-ti la minimum numarul de produse cosmetice folosite pe copilasii vostri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *