Operația de polipi la 4 ani și un pic

După cum am mai scris aici, pe 1 septembrie am operat-o pe Sofia de polipi, îi avea foarte mari, blocau aproape tot fluxul de aer dinspre nas spre gât și spre ureche. Făcuse deja patru otite la rând în câteva luni, ajunseserăm la antibiotic oral în două cazuri, dureri mari, febră de neclintit, răceli recurente. Biata de ea respira doar pe gură, nu mai auzea bine (timpanogramele arătau vibrație minimă a timpanului, deh, dacă nu ajungea aer deloc acolo, ce să facă timpanul să vibreze), era mereu înfundată, avea tot timpul senzația de cap plin, mucii i se vindecau foarte greu și imediat făcea alții, a mers la grădiniță cinci luni adunate din primăvara anului trecut. Deși am ținut-o acasă cel puțin șase săptămâni la fiecare otită, să mă asigur că e complet vindecată, cum o duceam la grădi, într-o săptămână făcea din nou muci, și în două, avea otită.

Am mers la mulți medici oreliști în ultimul an, să fi fost vreo șase cu totul, la fiecare otită am mers la cine am găsit liber în regim de urgență. Unii celebri, alți tineri și mai puțin cunoscuți. Toți mi-au zis același lucru când scotoceau în nasul ei cu camera video: are polipi uriași, va tot face otite care îi vor afecta auzul, se va tot îmbolnăvi, are șanse mici ca ei să se retragă singuri, la un moment dat tot vor trebui scoși.

Am pus mai jos o reprezentare schematică, să vedeți unde sunt polipii aceștia și de ce pot face ei mai mult rău decât bine dacă sunt prea mari. (sursa) Nu vreau să intru acum în teorie despre ce sunt polipii și când se recomandă înlăturarea lor, cel mai bine este să vă sfătuiți cu un specialist ORL care va și face intervenția, dacă e cazul și la voi.

polipi-mari-printesaurbana

Dr. Roxana Mazilu (Regina Maria și Clinica Urechii) ne-a convins că începutul toamnei e un moment bun (căldura verii nu ajută, ea poate favoriza sângerări locale, apoi apar virusurile respiratorii), așa că am programat intervenția pentru 1 septembrie. A fost important ca Sofia să fie sănătoasă tun, ceea ce am și reușit să realizăm, printr-o minune și prin ținut acasă aproape toată vara (am mers în vacanțe și excursii, nu am ținut-o ÎN CASĂ, dar nu am dus-o la grădiniță, de unde mereu culege ceva).

Cu trei zile înainte i-am pus picături de Tobradex în nas, la recomandarea dr Mazilu. Cu o zi înainte am mers la clinică să facem consultul pre-anestezic și recoltarea de analize.

Adenoidectomia (operația de scoatere a polipilor) se face cu anestezie generală. Pentru a nu traumatiza copilul, i se administrează înainte fie un sirop care-i amețește de cap (gen Dormicum pentru copii), fie o mască cu gaz parfumat care îi adoarme (Sofia a primit acest gaz). Apoi, cât copilul e înconștient pe masa de operație, i se montează perfuzia cu anestezie și este intubat.

Sofia a fost operată la Regina Maria de dr. Roxana Mazilu, cu laser. După operație, dr. mi-a arătat polipii scoși și mi-a confirmat că erau foarte mari. În mod normal, ei merg la examenul anatomopatologic pentru a confirma că e țesut normal acolo, eu am semnat cum că nu doresc această analiză, după ce medicul mi-a spus că e 100% țesut de polipi și că nu ar avea sens să dau 400 de lei pe această analiză, degeaba.

Nu a sângerat deloc după intervenție. Nu a durut-o nimic în ziua aceea, dar s-a plâns de dureri de cap și amețeală trei zile după. Nu a primit antibiotic sau antiinflamatoare. I-am dat un puf de Tantum în gât, pentru că o durea puțin în urma intubării.

Parcursul zilei a fost așa: am mers la spital la ora 8 dimineața, am semnat niște formulare, ne-am internat, am colorat, apoi au venit să o ia la sala de operație și aici am avut un moment de panică, pentru că toate cadrele medicale ne lăsaseră pe amândouă, și pe mine și pe Sofia, să credem că vom rămâne împreună până când ea va adormi (din discuții înțelesesem că ea va primi masca cu gaz în brațele mele). Nu s-a întâmplat asta, a plecat doar ea, destul de derutată și de speriată. Mi-a povestit că au ținut-o pe pat cu forța, că  s-a zbătut, în fine, asta e, nici la privat nu am primit transparența și respectul pe care le căutam. Încerc să trec peste acest episod, după ce am discutat cu managerul și cu toate cadrele medicale implicate și le-am sugerat să fie mai transparenți și să explice părintelui și copilului EXACT ce urmează să li se întâmple, iar ei au promis că feedbackul meu va fi luat în considerare.

Sofia a plecat spre blocul operator cu o asistentă, pe la 9.20, la 10 era gata, m-au chemat să stau cu ea în postoperator. Se trezise și era foarte supărată, îmi reproșa că am mințit-o și am lăsat-o singură (pe bună dreptate), gemea, sângera puțin pe nas, era foarte amețită și îi era rău. După două ore ne-au mutat în salon, unde a reușit să ațipească jumătate de oră, după care s-a trezit mult mai bine. A cerut de mâncare, a primit o supă cremă și friptură cu cartofi, pe care le-a devorat, apoi a mâncat și ciorba și carnea mea. Medicul a venit s-o vadă de câteva ori, nu mai sângera, arăta bine totul. Am dormit împreună de prânz, a mai mâncat o dată, apoi i-au scos branula și pe la 8 seara eram acasă.

Cu reducerea de 1000 de lei de la casa de sănătate, intervenția de scoatere polipi la Regina Maria a costat puțin peste 2700 de lei, cu analizele, internarea și consulturile pre-intervenție incluse (abonamentul nostru nu include reduceri pentru spitalizare).

A trecut o lună și jumătate de la intervenție, nu am dus-o la grădiniță 12 zile după, timp în care a fost bine pentru ea, clar respiră mult mai bine, nu mai sforăie noaptea. Apoi, după două săptămâni la grădiniță, a făcut din nou muci, care, pentru prima oară într-un an și jumătate, au trecut după câteva zile, fără complicații. Sunt optimistă, trebuie să aibă mititica de ea un an mai bun!

Experiențele voastre cu acest tip de problemă și cu intervenția sunt, desigur, binevenite în comentarii. Vă doresc sănătate tuturor!

shutterstock_378830743

Sursa foto preview: operație de polipi via Shutterstock.com

Pin It

97 Comments

  • Nicola spune:

    Povestea noastra este extrem de asemanatoare, doar ca noi am facut operatia chiar in prima iarna de gradi. In 5 luni de gradi au fost 6 otite, adica dupa fiecare viroza, cam dupa o saptamana de muulte mucozitati. Asta era in februarie 2015. De atunci, nu mai stiu numarul virozelor :), dar nici macar o otita. Viroze simple, de maxim o saptamana. E lux acum 🙂 efectiv inainte nu se mai terminau mucii, din cele 5 luni, 4 luni i-a avut incontinuu…Imi pare f bine ca operatia a avut rezultate bune, medicul zicea ca in 80% dintre cazuri otitele se raresc f mult, la noi asa a fost.

  • Cinderella spune:

    Sanatate! Am o intrebare, de curiozitate, probleme cu polipii se mostenesc de obicei? Eu n-am avut probleme si nici fetita mea nu are.

  • Andra spune:

    Sanatate multa Sofiei!
    Oricum, mult imbunatatita experienta. Pe mine m-au operat de polipi din motive asemanatoare la 6 ani, dar asta se intampla inainte de ’89, la Budimex. Mi-au dat, zice mama, un sirop care sa ma ameteasca inainte, dar operatia a fost cu anestezie locala. Imi aduc si acum aminte TOT, desi au trecut 30 ani! Nu am simtit durere, dar senzatiile si imaginile sunt horror. Partea buna a fost ca polipii nu s-au refacut, cum ameninta toata lumea, iar de respirat am respirat incomparabil mai bine. De fapt, daca imi aduc aminte bine, si racelile/virozele s-au redus dupa momentul operatiei.

    • Mira 2 spune:

      Eu am fost operată la 2 ani, la Budimex. Nu ţin minte ABSOLUT NIMIC, nu s-au refăcut, răcesc rar.

    • Andreea Pavel spune:

      Eu am fost operata in ’95, la 10 ani, cu anestezie locala, legata de scaun. Nu o sa uit NICIODATA operatia aia. Avea doctorita sortul plin de sangele meu. Ca la abator a fost.

      • V. spune:

        Si la mine la fel, am 33 de ani si am ramas marcata de experienta – fix ca la abator se faceau pe vremuri operatiile de polipi, cu o anestezie in fund care mi-a amortit doar picioarele, in rest am fost treaza, tinuta cu forta si am simtit tot. Horror! Ma bucur din suflet ca copilasii de azi nu mai trebuie sa treaca prin asta.

      • Mira 2 spune:

        S-ar putea aşa să fi fost şi la mine, dar având în vedere vârsta, zero amintiri – zero traume.

    • Madalina spune:

      Mie mi s-au refăcut de 2 ori. Au disparut de tot când am scos și amigdalele, la 16 ani.

  • Simona spune:

    Multa sanatate!

  • Manole Daniela spune:

    Noi am făcut operație când fetita avea 2 ani și cealaltă 5 ani. Am făcut-o la privat, a operat domnul doctor Ursuleanu(din punctul meu de vedere cel mai bun Orl-ist pediatru)și pot sa zic ca a fost destul de transparent.intradevar copilul a intrat cu asistenta în sala dar nu a fost ținut forțat.tot cu gaz a fost adormita.cand s-a trezit era ok și asistentele din clinica și domnul doctor au fost de nota 10. Și nu am plătit asa de mult. A fost 1200 plus 100 analizele. Și tot cu laser.

  • Gratiela spune:

    Curajoasa , micuta Sofia! 🙂 Multa sanatate si Doamne ajuta sa nu mai aiba probleme!

  • Andreea Ene spune:

    Am patit cu L (4 ani), acelasi lucru. Am mers prin medici care mai de care, tratamente care mai de care, am ajuns la operatie pe la 3 ani. Apoi la 4 ani, alta. Polipii s-au refacut, amigdalele erau cat China. Creierul nu se mai oxigena, incepuse sa aiba apnee in somn. Am decis dupa ce dr Mazilu de la RM ne-a recomandat control amanuntit la Clinica urechii, sa il operam si de una si de alta. Zis si facut. Acum e prima raceala. Nu pare grava. Muci. Dar respira altfel. Copilul meu e bine. Noi l-am operat la Budimex, la dr Borangiu. Medicul de nota 10 n-am ce zice. Dar cadrele medicale din spital de toata jena. E poveste lunga, nici nu vreau sa mi-o mai amintesc, dar suntem inumani, atat pot spune! Inumani!

    • Raluca spune:

      Si eu tot la dr. Borangiu, anul acesta pe 29 august. Totul a fost impecabil. Am stat in rezerva singura (avea 2 paturi, dar nu au mai adus pe nimeni), ne-au dat o brosura inainte in care explica pas cu pas ce se intampla si i-am citit-o cateva zile inainte fetitei si a stiut exact ce urmeaza. Siropel in rezerva, au luat-o de manuta dupa aceea si mi-au adus in aprox jumatate de ora, inca adormita. A durut-o gatul (a avut si reducere de amigdale in aceeasi operatie) , in rest nu -sa plans de absolut nimic. Pe mine chiar m-au impresionat cei din spital de modul in care s-au purtat. Doctorul stiam ca este minunat, tocmai de aceea am si mers la el nu si nu am ales spitalul privat (dr Borangiu nu opereaza in privat). Ulterior ne-a dat 2 zile antibiotic si nurofen la nevoie (i-am dat o data pentru ca o durea gatul). Nu s-a plans de nicio durere de cap, am plecat la ora 14 din spital si am tinut-o acasa inca 2 saptamani. In we urmator am mers direct la mare si am profit de soare si apa 🙂

    • Ramona spune:

      Bună! ! Cât a costat operația? Mulumesc!

  • Ana spune:

    Si eu l am operat pe fii-miu de polipi. La Grigore Alexandrescu. Dna doctor Toader Miorita. A fost fff ok. S au purtat exemplar. Si Andrei nu a avut nicio problema dupa operatie.

  • Irina Donighevici spune:

    Eu am niste amintiri cam neplacute de la incidentul polipi. Aveam 12 ani. Operatia la Spitalul Elias. Anestezie locala pe gat si pe nas cu un spray cu puf si da-i si trage polipii pe gura, cu clestele. Adica le-am smuls, in traducere. Totul in camasa de forta. Spitalul 9, Elias…tot aia, nu-i asa? Aveam in poala o musama. Era plina de sange la sfarsit, nu am vazut niciodata atat sange. Si totul pe mine…

    • Printesa Urbana spune:

      Doamne fereste, Irina… 🙁

    • Irina spune:

      Asa a decurs operatia de polipi si la mine, in ’88 cred, intr-o policlinica dintr-un orasel de provincie. Nu eram in camasa de forta, imi amintesc ca am fost foarte cooperanta dar restul povestii e exact la fel…

      • Alina spune:

        Ooo, din pacate si eu am aceleasi amintiri horror: sange, voma, usturime, simteam tot si vedeam tot, stateam pe un scaun cu musamaua pe mine si ma certa dr. ca am mancat ca uite, am vomat pe el si am facut mizerie. Vreo 5 ani cred ca aveam, inainte de ’89 si imi amintesc scaunul si toate starile prin care treceam, apoi cum am atipit pe un pat cateva minute.
        Ma bucur ca s-au schimbat toate acele tehnici barbare.

      • Irina Donighevici spune:

        Din pacate faza cu camasa de forta era procedeu standard, nu necesitate. Am stat foarte cuminte si i-am intrebat daca chiar e nevoie si au zis ca ei nu risca sa incep eu sa dau din maini…

    • Mary P. spune:

      Aceeasi operatie a fost si la mine prin ’88, sortul-musama, legata de maini si picioare pe un scaun, nu-mi amintesc de anestezie, dar ii taia pe nas, si apoi suflai sa ii scoti pe gura…unul l-am inghitit. :))) Bine ca nu se mai fac asa ca nu as fi suportat pt copil.

    • Anca spune:

      La fel si la mine, intr-un spital din Buzau, prin 1993 cred (aveam aproximativ 5-6 ani, dar imi amintesc perfect..). Mama in sala de langa, unde o puteam vedea, eu imobilizată pe un scaun, mi s-a administrat rapid un anestezic puternic deoarece plângeam foarte si nu voiam sa stau, mai exact o palma de la domnul asa zis doctor, si dupa ce m-au chinuit cu clestele cateva minute bune (sau poate au fost ore, au am simtit ca a trecut o vesnicie) si m-au umplut de sânge, gata, problema rezolvată! Mama plângea in sala, eu eram complet speriată si nervoasă pe doctorul agresiv, a fost cea mai traumatizanta experienta din viata mea! Dar da, dupa cum zice mereu mama cand ii amintesc, nu am mai avut probleme de atunci…Si totusi 🙁

    • madi spune:

      Confirm. Am fost operata la 8 ani de polipi in anul 1986 la spitalul judetean Ploiesti. Parintii mei au fost trimisi acasa. Am fost lasata sa astept in fata usii salii de operatie cca o ora, singura, fara sa ma bage nimeni in seama. Eram ingrozita. Intr-un final a aparut un domn cu un halat alb care purta peste el un sort de piele ca de macelar. Mi-a dat cu un puf in gat, mi-a acoperit corpul de la gat in jos cu o panza, musama, ceva de genu’. A luat in mana un cleste si un instrument gen polizor de taiat cu un disc micut si zimtat, mi’a dat capul pe spate cu gura cascata fortat atat de larg incat simteam cum imi crapa marginile gurii. Ulterior am inteles ca putea sa i scoata pe nas sau pe gura. Ai mei erau uriasi, asa ca i a scos pe gura. Asa, ramasesem la instrumente. Domnul doctor s-a pus pe treaba. Avea niste maini uriase si foarte grele…mintea mea de copil le percepea ca fiind enorme. Nu stiu ce anestezic local a folosit, dar am simtit tot. Nu am putut sa tip din cauza gurii fortate la maxim. Horror, imi curgea o gramada de sange…am ramas cu sechele psihice. La final, cireasa de pe tort, a inceput sa tipe la mine petntru ca am icnit, m am miscat si a sarit suvoiul de sange pe halatul lui alb, pe langa sortul de piele.

    • tiana spune:

      yup…. Acelasi fel de operatie la grigore alexandrescu acum cred vreo 20 de ani… tin minte cum asistenta ma tinea cu mainile la spate si imaginea horror din poala mea… si apoi o sangerare imensa pe nas… urata operatie…

    • Rhian spune:

      Ah, polipii..super amintiri. Am fist operata la Spitalul Militar din Bucuresti, in 1991. Aveam 4 ani. Anestezie locala doar, obv. 2 asistente ma tineau strans lipita de scaun si imi spuneau sa tac dracu’, se supara dom’ doctor si nu se face asa ceva. Sange, voma, durere si o spaima pe care nu o s-o uit vreodata.

      Cel mai rau e ca sunt convinsa ca operatia nu era necesara, la fel ca si cea pt scoaterea amigdalelor, 4 ani mai tarziu. Asa au considerat ai mei ca e mai bine, la recomandarea unui singur medic. Se cam scoteau pe banda polipii/amigdalele pe vremea aia.

    • Oana B spune:

      La fel i-au facut si sotului meu cand era mic. De 2 ori!!! Tatal lui, care se dusese cu el, a lesinat. Nici nu ma mir ca fuge de dr in ultimul hal la ce traume are.

    • nilufera spune:

      Asemenea si eu, tot in jur de 10 ani nu mai stiu cand, adica prin 1985…
      O asistenta ma tinea in poala sa nu ma misc si doctorul tragea cu clestele pe gura polipii din nas..la sfarsit totul plin de sange in jur..horror…evident degeaba, mi-au crescut la loc. A fost si ceva bine ca nu am vrut sub nici o forma sa imi scot si amigdalele si s-a dovedit in final ca e mai bine cu ele decat fara 🙂

  • Adriana B spune:

    La 2 ani si jumtate, operatie de polipi la Budimex…

    Picaturile cu efect calmant i-au fost administrate in salon (asa s-a procedat cu toti copiii indiferent de varsta). L-am dus in brate pana la usa salii de operatie unde a fost preluat, tot in brate, de dna asistenta (timp in care ii vorbea calm, cu multa blandete). Nu stiu daca a contat varsta (probabil ca da) insa cel mai mult cred ca depinde de protocolul din spitalul respectiv si modul in care isi organizeaza medicul echipa. Foarte bine ca le-ai transmis feeback-ul legat de transparenta si comunicare, nu e ok modul in care au procedat.

  • oana spune:

    Nu stiu cum te-a costat pe tine 2700 atat timp cat doar operatia in sine costa 4700 de lei (eu am spitalizare si analize incluse). Cu reducere de 1000 de lei despre care vorbesti tot nu iese 2700 de ron….

  • Oana Carcei spune:

    Pentru ca si eu am avut 2 experiente cu scos polipi, as vrea sa adaug:

    – e recomandat un antiinflamator 1-2 zile dupa operatie; nu inteleg de ce am lasa copilul cu dureri de cap 3 zile dupa, cum ai scris tu. Nurofen de 2 ori pe zi, de exemplu, ajuta si refacerea zonei, ca sa zic asa, care ramane inflamata pana la o saptamana post-operator.

    – Chiar sper ca cei de la RM sa tina cont de feedback-ul tau! Mie se pare inacceptabil cum au procedat! Eu am mers in 2 spitale de stat pentru polipii pacatosi si de fiecare data, personalul medical s-a purtat exemplar (Grigore Alexandrescu si ORL Panduri); i-am administrat eu siropelul ala de abrambureala, a plecat cu asistenta/medicul in sala de bunavoie, stiind ca eu raman sa o astept; ba mi-au adus ochelarii inapoi dupa ce au adormit-o, ca sa nu ii ofere stres suplimentar fara ei.Cum ma sa tina copilul sa nu se zbata?!?

    – Mai adaug ca si la fetita mea se simte o diferenta uriasa fara polipi, la ea nu otitele erau buba, avea de tras cu altele din cauza lor. Eu chiar sustin indepartarea lor!

  • Florenta spune:

    Draga printesa, multa sanatate ii doresc Sofiei!
    Iti recomand sa incerci sa corelezi starea de sanatate a ta si a copiilor cu partea emotionala!
    Iti recomand si o carte, Jacques Martel, „Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor” Cauzele subtile ale imbolnavirii.

  • Andreea spune:

    La spitalul Panduri, dl dr Mocanu (juniorul) a fost pana acum cel mai extraordinar doctor din experienta mea cu pediatrii din ultimii 5 ani. A interactionat de minune cu Alexia, care avea 3 ani jumate la operatie, i-a explicat si ei si mie tot ce ii va face pe parcursul examinarii si ulterior operatiei. Toate asistentele si doctorul anestezist au fost minunati. A fost prima data, si cam singura pana acum, cand am intalnit asemenea cadre medicale, mai ales intr-un spital de stat. Operatia a decurs foarte bine, recuperarea super rapida, noi am ramas internate peste noapte tot la recomandarea dr. Mocanu pentru a fi sigur ca prevenim astfel orice risc. Intr-adevar, viata ei si a mea s-au imbunatatit considerabil dupa aceasta operatie. 🙂

  • Irina spune:

    Baietelul meu a fost operat de polipi la 3 ani jumatate, tot dupa ce nu-i mai treceau mucii cu nimic dar avea si otita seroasa pentru care i-au fost montate aeratoare, care au ramas in urechi cam un an si jumatate (ii cazuse unul cum era normal si s-a acumulat lichid din nou, i s-a montat altul).
    Noi am ales sa-l operam tot la privat, la Arcadia in Iasi, operatia a decurs foarte bine, tatal a fost lasat cu el in sala pana a adormit si apoi in post-operator de cand a iesit din operatie. Ei au stat o noapte internati, asa era procedura acolo. Nu a mai avut raceli serioase de atunci, otita a mai facut o data ca si complicatie la varicela. E foarte bine acum, nu s-au refacut polipii.
    Noua doctorul ne-a spus ca exista o predispozitie care se mosteneste, si eu am fost operata cand aveam 6 ani…
    Multa sanatate va doresc!

  • Andreea Mitrache spune:

    Maru, copil de 3 ani, a scapat de polipi anul trecut, fara a fi in plan acest lucru. Pe scurt: ne mutasem de 2 luni in Bucuresti, avea la activ 3 urgente la ORL (bagat in nas tot felul de chestii mici), a 4-a a urmat in Capitala, mers seara pe la vreo 4 spitale, ajuns la Marie Curie si, pt ca nu se observa ce bagase in nas, dr.de garda: veniti dim., pe nemancate, pt o anestezie usoara. In timpul anesteziei (a primit sirop in salon), sefa sectiei iese din sala si ne spune: are polipi cat casa, tb scosi. Copilul putin racit (se intampla fix acum 1 an). Panica, nu stiam cu ce se mananca polipii (vb vine), cine si ce poate doamna dr., in fine. Nu facuse niciodata otita, nici antibiotic nu gustase vreodata, doar sforait putin cand era racita. M-a lamurit cum sta treaba cu ei, ca tot voi veni la un moment dat sa-i scoata si ca-i mai bine acum, cat e sub anestezie. Dupa alte cateva lamuriri, am decis sa-i scoata pe loc (mai mult treaba cu anestezia m-a convins). Plastilina (asta bagase in nas) deja prinsese miros de infectie. Dupa, nu a fost placut deloc. Dupa 2 zile am iesit din casa, in ciuda interdictiilor, nu am dus-o la locuri de joaca, nici in spatii inchise, doar plimbat agale prin parcuri (ne feream de lume) :), este important sa nu se imbolnaveasca. Fiind un copil foooooarte energic, la insistentele ei am iesit afara :). Poate am fortat nota, dar stiindu-mi copilul strong (dpdv medical), s-a terminat cu bine experienta polipii. Inainte de a ajunge la spital, fata primea Colargol pt mucisori si tot cu asta am continuat (la recomandarea dr.). Nu pot spune ca vad o mare diferenta la 1 an dupa acest episod, poate doar ca nu mai sforaie. In continuare nu a facut otita, nici antibiotic nu a luat in 4 ani si 3 luni, doar cateva raceli, ca pana acum. Daca nu ar fi fost cu plastilina din nas, nu aveam niciun motiv sa-i scot polipii. Cred ca am avut un maaare noroc de un medic bun si, nu in ultimul rand, de un copil sanatos.

  • Roxana spune:

    Multa sanatate!
    Si noi am primit aceasta recomandare, din fericire am asteptat, am cerut mai multe parerei, stiam ca acesti polipi se refac, asa ca am decis sa nu intervenim, in timp, s-a dovedit ca a fost alegerea buna.

    • Cozma spune:

      Am aceeasi problema cu copilul de 4 anisori. Nu as vrea sa-l operez. 0744611112 daca se poate sa ne auzim la un tel pt un sfat bun. Multumesc

  • Claudia spune:

    Varianta nemteasca:
    NU i s-au facut analize inainte. A fost doar cantarit si i s-a masurat nivelul de oxigenare al creierului cu ajutorul unei cleme prinse de deget. La intrebarea mea mirata mi s-a raspuns ca este traumatizant pentru un copil de 4 ani sa- i iei sange din vena pe viu, si ca n-are rost.
    Ne-au chemat la 8:15 la clinica (privata, acolo opereaza doctorul). Fiind la mine in brate a primit un supozitor iar in 5 min era sedat si radea din orice. L-am dus amandoi in salon, unde i-au pus o branula. N-a zis nimic, ii citeam o poveste. A intrat in operatie la 9, a iesit la 9:20 intubat si am stat cu el 2 ore pana s-a trezit. I-au dat doar apa. Pe la 12 s-a ridicat din pat singur si, desi nu putea sa mearga decat sustinut, ne-au trimis acasa. Costuri: 0.
    A mancat cam de 5 ori inghetata si in rest apa cu gheata si iaurt in prima zi, de a doua zi mancare solida si multa gheata. A treia zi a mers la gradinita, dar la sport si efort fizic intens a avut interdictie 2 saptamani. N-a avut dureri dupa operatie. Dr a zis ca in 30% din cazuri polipii se refac.

  • Andreea M spune:

    Am operat-o pe E la 2.8 ani, dupa primul an de gradinita si nenumarate otite. Am optat tot pentru RM, la doctorul Udroiu. Scenariul identic cu ce ai povestit in articol. Sunt doua luni de la operatie, E a mai avut episoade de muci si tuse, alerg la primul semn cu copilul la medic de frica complicatiilor. La noi, cel mai mic muc se transforma in otita sau pneumonie in doar 2 zile. Pana acum, pare cea mai buna decizie scoaterea polipilor. Medicul ne-a explicat din start ca va mai raci, dar fara complicatii. Sper sa fie bine!

  • irina ionescu spune:

    noi avem o poveste intreaga in acest sens, cu otita supurata ce a condus la montarea de aeratoare timipanice, apoi adenoidectomia care nu ne a scutit de alte otite, ulterior. dar sa speram ca sofiei nu i se va intampa asta. sanatate multa va doresc, tuturor 🙂

  • Andrada spune:

    Urmează sa facem si noi intervenția vineri ( pfff, avem multe emoții). Băiețelul meu nu a facut niciodata otite, in schimb face multe laringite cu stridor, insuficiente respiratorii…Dr. ORL ne a recomandat adenoidectomia, speram sa rezolvam problema laringitelor asa.

  • Oana spune:

    Eu i-am operat de polipi pe toti cei trei copii. La primii doi ,desi la clinica particulara, am avut neplacuta experienta sa mearga cu asistenta la anestezie. Mici speriati, plangand.Groaznic!!! La cel de-al treilea, am shimbat clinica. . Incomparabil! Am mers cu copilul in sala de operatii si am stat cu el pana a adormit; plus ca ne-au spitalizat peste noapte pentru o monitorizare mai buna!

    • Lulu spune:

      Salut! Îmi poți spune clinica? Nu sunt de acord să plece cu asistenta pentru că se sperie necunoscând persoana și locul, cu atât mai puțin cu cât ei sunt mici.

      Mulțumesc!

  • Cristina spune:

    Buna! Multa sanatate in primul rand!
    Am o intrebare: unde se poate verifica dc o interventie chirurgicala este decontata sau primeste reducere de la CNAS? Urmeaza sa ii fac baietelului meu o interventie chirurgicala la privat la sfarsitul acestei saptamani si as dori sa verific dc beneficiem sau nu de reducere. Multumesc anticipat!

    • Printesa Urbana spune:

      Depinde daca medicul care opereaza are contract cu casa sau nu. Intrebi medicul sau clinica privata, ei sigur stiu.

  • Mihaela spune:

    Cat am asteptat articolul asta…si noi avem problema cu polipii. Dupa consult la toti ORL isti din oras, unii zic sa l operam pe copil (4 ani) altii sa nu l operam, ca are sanse ca ei sa stagneze. Impreuna cu medicul specialist am decis sa mai amanam interventia un an. Precizez ca intr un an de gradinita a facut otita o sigura data, dar problema e ca doarme cu gurita deschisa tot timpul si are un usor fornait in timpul somnului…noi speram sa scapam fara operatie

  • Adela spune:

    Dupa operatia de polipi a fetitei, aceasta a crescut extraordinar de mult si de repede (in inaltime). Se pare ca din cauza faptului ca nu respira corect si suficient, a stagnat si cresterea ei. E ok, respira pe nas, nu a mai facut otita, raceala se trateaza cu…indiferenta si ceai, nu mai sforaie.

  • Bia spune:

    In 2012, am operat-o pe cea mare a mea, avea 3 ani. La Pediatrie I in Cluj-Napoca, la ORL-istul tuturor copiilor din județ.? Anestezista super drăguța, Dl. Dr. Mihut la fel, asistentele idem. Au apelat la picuri cu Dormicum, apoi au intrat in sala. Au ieșit rapid, a dormit, a trezit-o dupa vreo o ora si jumatate, la control, si am plecat. Era putin bulversată ca am trezit-o, dar a fost ok. Si de atunci adio muci, adio otite!

    • Anca spune:

      Buna. Noi urmam sa o operam pe fetita de polipi si pt micsorare de amigdale tot la Cluj la Pedi 1, doar ca la alt medic. Sunt terorizata de gandul ca mi-o vor lua cu forta din brate sa o duca la sala de operatie. E extrem de rusinoasa si timida si va fi un soc pt ea. Oricum ne e greu sa o ducem la medic, iar asta ar pune capac. La voi cum a fost? Ea are 5 ani.

      • Laura spune:

        Buna Anca , si fetita noastra de 4 ani urmeaza sa aiba aceeasi interventie in acelasi loc, acelasi doctor. Cum au decurs lucruruile la spital si dupa operatie. Noi suntem din Sibiu si au mentionat ca putem pleca acasa in aceeasi zi. Suntem derutati. Nu stim la ce sa ne asteptam. Un raspuns din partea ta cu siguranta ar simplifica lucrurile si ne-ar ajuta sa ne limpezim gandurile. Multumesc mult pentru timpul acordat.

  • Raluca spune:

    Eu mi-am operat baietelul tot in septembrie anul acesta la Spitalul Marie Curie. Spre deosebire de Sofia, baietelul meu a primit sirop in salonul in care ne aflam internati. A ametit si a ras in hohote pana ce aproape a adormit si a fost dus cu un scaun cu rotile in sala de operatie. La fel, polipii foarte mari, fara sangerari dupa, a plans imediat ce a ajuns inapoi de la sala de operatie. Dupa ce a dormit si a mancat nu a mai plans deloc. Foarte, foarte ok experienta, fara traume si fara prea multe amintiri. Isi aduce aminte doar pana in sirop si dupa somnul din salon. Costul total a fost extrem de mic (cam 10℅ din cat ai platit tu) si conditiile extrem de bune. Conditiile si personalul pot fi comparate cu cele din privat 🙂

  • Marcela spune:

    Si acum imi amintesc cum am fost operata de polipi… Stil barbar. Dar cred ca asa era atunci pe la noi. Legata de maini, de picioare si de cap. Pe langa asta, O asistenta imi tinea capul sa nu il rasucesc deloc. Data cu un spray in gura, apoi mi-au prezentat toate instrumentele cu care vor lucra. Si-au facut treaba, am simtit, dar nu pot sa zic ca tin minte o durere groaznica. Apoi, la final, a venit doctorul cu tavita plina de sange sa imi arate ca acolo sunt polipii si am scapat de ei… Oameni tampiti, empatie zero fata de copil de 6 ani, care ati ghicit, nu era internat cu mama. Imi amintesc si acum franturi din operatie.
    Bine, parte frumoasa e ca m-am jucat mult cu colegii de salon si mi-a parut rau cand am plecat de acolo. 🙂

  • ANASTASIA IASI spune:

    Povestea noastra e aproximativ la fel doar ca noi am operat fetita la Iasi tot la un spitalul privat Arcadia la dr Rusu acum 3 ani tot cu laser fara sangerare deloc, doar ca eu am mers cu ea in sala de operatie si am stat pana au adormit o tot cu masca cu gaz. Dupa operatie s a plans si ea de dureri de cap usoare dar doar cateva ore. Noi am stat pana a doua zi internate si ne a costat 1600 tot operatie analize pre oper. cazare plus masa amandoua si consult de dupa la o saptamana. Acum sigur e mai scump dar recomand cu incredere mamicilor din zona si da, polipii nu trec decat prin aceasta metoda…si noi am incercat multe tratam pana ne am facut curaj sa o operam. Dupa operatie…parfum…raceli rare care treceau in cateva zile. Multa sanatate. Pupici

    • Ana spune:

      te deranjez cu o intrebare: analizele preoperatorii cu cat timp inainte de operatie i-au fost facute? Ma intereseaza pt ca prospectam terenul pt o eventuala operatie tot la Arcadia.
      Si, daca nu e cu deranj mare, in ce au constat aceste analize?
      Multumesc!

      • ANASTASIA IASI spune:

        Cu o zi doua inainte s au facut analizele la sange si un control gen uitat in gat, urechi, ascultat la plamani…copilul tb sa fie sanatos la operatie. Daca mai ai intrebari iti raspund cu drag!!!

  • Catalina spune:

    Multumim, Ioana, pentru descriere, foarte utila. Sanatate Sofiei!

  • Luminita spune:

    Si eu mi-am operat fetita de polipi la inceputul acestui an. Desi initial imi doream sa ne ducem la Regina Maria, chiar pediatra fetitei mele mi-a recomandat sa facem operatia la stat, la Budimex, intrucat fetita mea are o malformatie cardiaca si, daca se intampla ceva neprevazut pe parcurcul operatiei, intr-un spital privat nu au aparatura necesara si specialistii de la stat. 🙂 Conditiile la Budimex au fost foarte ok, pretul, cum spunea si cineva mai sus, 10% din cel de la un spital privat, deci nici nu se poate face comparatie.
    Si da, asa cum povestea lumea mai sus, noi cei mai multi asa am fost operati cand eram mici, la modul barbar, pe viu, de polipi. In acelasi timp, eu una am supravietuit si nici nu am ramas cu traumatisme din cauza asta. In acelasi timp, insa, ma bucur ca in ziua de azi nu se mai procedeaza ca atunci.

  • Pifelle spune:

    Am facut si noi aceasta interventie anul acesta, in luna iunie, la Spitalul Budimex, fetita 4 ani abia impliniti.
    Fetita a fost pregatita din timp cu ce avea sa se intample in ziua operatiei, Dl Doctor ne-a dat un pliant cu o „poveste” pe care trebuia sa i-o spunem fetitei, ca sa fie pregatita si relaxata pentru interventie. Suna cam asa „Dimineata ajungi cu parintii tai la Spital, te schimbi in pijamale si mergi intr-o camera magica plina cu jucarii. Acolo stau si parintii tai cu tine. Domnul Doctor (care face copilasii bine) vine sa vorbeasca cu tine si dupa plecarea lui va sosi o doamna asistenta (care este ajutorul doctorului) sa-ti dea un siropel magic. Vei merge cu doamna asistenta in sala de operatie care este o nava spatiala unde doctorii si asistentele sunt imbracati in cosmonauti. Acolo doamna anestezist iti va pune pe fata o masca cu un parfum foarte frumos. Vei adormi si te vei trezi in bratele parintilor tai.”
    Si gata … asa au fost scosi polipii (vegetatiile adenoide). Foarte mari!
    A fost aproximativ ca in poveste. Insa nu am fost dusi in camera cu jucarii 🙁
    Fetita a cooperat foarte bine. Dupa siropelul magic a ras in continuu si a plecat de manuta cu doamna asistenta.
    A luat-o la 9.20, iar la 9.35 mi-au spus ca este gata, doar ca o mai tin sub observatie putin.
    Cred ca dupa vreo juma de ora mi-au adus-o in salon, a dormit putin, a plans mai mult 🙁
    La ora 15.00 eram acasa, s-a linistit bine si a dormit vreo 3-4 ore.
    Costul: 15% din ce ai platit tu. Am vorbit si cu alti parinti si au procedat la fel, unii chiar mai putin. Nu cere nimeni nimic.
    Eu zic ca merita si trebuie sa dam o sansa si doctorilor care, chiar daca nu au cabinete particulare, sunt profesionisti si foarte draguti.
    Pe noi ne-a operat Dl Dr Borangiu Andrei, un adevarat om. Mi-a raspuns la telefon si la orice mesaj trimis. Ne-a primit pt vizita si in sectia ORL din spital si in Policlinica spitalului.
    Inainte de interventie fetita a avut vreo 7 otite in decurs de 6 luni, dintre care vreo 4 cu antibiotic. Am mers ba la urgenta la spital, ba la doctorita ei. Nu mai scapam de mucisori, respira pe gura si ziua si noapte, sforaia la greu, deja cuvintele nu-i mai ieseau corecte si ce e mai important, nu mai auzea bine. Ma intreba tot timpul de ce vorbesc incet cu ea.
    Ce vreau sa va mai zic … domnul doctor nu ne-a spus din prima sa o operam. Am incercat vreo luna jumate un tratament cu diverse spray-uri pt nas si antiinflamatoare, la care de obicei acesti polipi mai cedeaza daca sunt inflamati de la raceli. Dar la noi nu s-a intamplat asta.
    Nu eram convinsi ca facem bine… daca citesti pe net deja nu sti ce sa mai faci.
    Am vorbit cu domnul doctor daca mai putem amana, poate scapam fara operatie si ne-a spus „Cat vreti sa mai continuati cu aceste spray-uri?” „Stiti ca acestea contin cortizon.” Da. Stiam.
    Pe noi ne-a mai convins si filmuletul de pe youtube al medicului ORL Lucian Oncescu Spital Sf Constantin. Merita ascultat.
    Din iunie pana in septembrie nu a mai racit deloc. Am inceput gradinita si au inceput iar virozele 🙁 Sper sa fie usoare.
    Aceasta a fost experienta noastra. Poate am povestit cam mult, dar sper sa ajute sau sa lamureasca unele dubii cu privire la interventie si cu privire la unii medici.
    Numai bine tuturor!

  • Cristina spune:

    In primul rand vreau sa va spun ca cei de Medlife au un abonament care include si 5 zile de spitalizare pe an si un numar de analize si consultatii si e undeva la 75 lei pe luna parca pentru cei care nu au abonament de la munca. Cred ca si Regina Maria sau Sanador au asa ceva. Noi nu am mai avut prin contract abonament de la munca si am recurs la un astfel de abonament. E o chestie facuta prin Bcr un fel de asigure.
    Eu am avut o interventie de scoatere a amigdalelor dupa o infectie urata, in 2004 la spitalul militar din Iasi. Experienta traumatizanta pentru mine care aveam 20 de ani :(. Mi-au facut anestezie locala, m-au legat de maini si un nene bine facut ma tinea de cap si doctorul tragea de amigdale. Desigur ca a existat si musamaua si glumele barbatilor ( doctor si matahala care ma tinea de cap). Imi curgeau lacrimile siroi si ei glumeau pe seama asta. Ingrozitor! Mai ales ca ii instiintasem ca imi e teribil de frica si pulsul meu o luase razna inca de la primul puf al spray-ului anestezic. Groaznica experienta!
    Acum sper ca s-au schimbat lucrurile si in spitalele de stat pentru ca in 2004 am vazut pe hol multi oameni bandajati la nas carora li se vedea sangele pe bandaj plecand dupa operatia de inlaturare a polipilor si nu pareau fericiti!

  • Diana spune:

    Am operat-o pe cea mica, anul acesta la Elias ( dna dr. Gavrila). Am fost f multumita de personalul medical. La ora 07.00 dimineața am fost la spital, I s-au făcut toate analizele preoperatorii: recoltări de sânge și EKG. La 8.45 a intrat în operație. A intrat în sala cu d-na asistenta și cu ursulețul preferat. La 9.15 m-au chemat sa fiu lângă ea când se trezește. Totul a decurs f bine. La 13.00 am plecat acasă. Seara deja ne plimbam prin cartier.Din iunie pana acum nu a mai răcit nici măcar o data?Multă sănătate, Sofiei.

  • Angi D spune:

    4 ani jumatate si noi. Operatie de polipi pe 29 septembrie (era programata pe 1 septembrie dar o asistenta a avut grija sa ne gresessca analizele pre-operatorii si a trebuie sa le repetam si apoi am avut si o usoara viroza care a trecut in 4 zile). Ne-am operat la stat pentru ca sincer nu mi se parea corect sa platesc atatia bani intrucat primim acelasi tratament si respect ca si la stat. Cauza pentru care l-am operat : sforaitul din timpul noptii si faptul ca nu auzea foarte bine – semne clare ale neoxigenarii creierului asa cum era normal…El a racit de 2 ori mai serios (la 2 ani si 4 luni si 3 ani si 4 luni – vara) si dupa ultima raceala ne-am ales cu o otita care eu una am impresia ca nu a disparut niciodata (plangea in fiecare zi si aveam impresia ca si mucii de plans se duceau dupa timpan). Avem aproape 3 saptamani de operatie si singurul regret este ca nu l-am operat din prima si l-am si ne-am chinuit 1 an cu homeopate, mestecat de gume si umflat de baloane cand tot la operatie am ajuns. In urma acestei experiente mi-am dat seama ca uneori nu e chiar asa bine sa stii prea multe. Daca nu citeam atat de multe si nu eram atat de ferma cand mi s-a recomandat operatia (de la primul medic) nu ne-am fi chinuit atat. Sper doar sa nu il fi afectat prea mult aceasta intarziere si mai sper ca in final sa fi fost o decizie buna pentru el intrucat in continuare sforaie dar aude muuuult mai bine.
    Multa sanatate, printeso!

    • Angi D spune:

      Cat despre experienta din spital, pastram standardul de anti-respect si anti-social din partea asistentelor. Ne-am prezentat la spital la ora 7 dimineata, am reusit sa ne internam la 8 in salon, am asteptat pana la 9.05 timp in care am complerat hartogaraia (m-a amuzat si enervat in acelasi timp cum a trebuit sa semnez faptul ca sunt constienta de riscurile operatiei chiar si de riscul minim de deces explicat de cadrele medicale-vrajeala!!!- si ca sunt raspunzatoare ptr tot -?!?!?) si a primit siropelul minune fiindu-mi permis sa il insotesc pana la usa salii de operatie unde l-a jntampinat dna doctora si o asistenta cu jn balon rosu- culoarea lui preferata. L-a adus inapoi in 14 min adormit. Mi s-a spus fff clar sa nu il trezesc ci sa il las pe el singurel si sa ii dau apa la o jumatate de ora. Bineinteles ca la 5 min a venit o asistenta care isi primise deja atentiile si a avut placerea de a-i da doua palme pe spate care m-au scos pe mine din sarite si pe Luca din somn. Nu am putut sa ma iau prea tare de dansa intrucat L incepuse sa se planga de durere in gat si era si suparat ca acea petrecere de ciocolata nu a avut nicio treaba cu ciocolata ?). L-am linistit in 45 de minute dupa care a atipit (dar nu mai mult de jumatate de ora intrucat somnul nu era binevenit in acel spital) . Slava Domnului acel mic somn l-a ajutat sa isi revina si cand s-a trezita fost mai relaxat si intelegator desi inca il mai durea. La ora 11.30 am plecat din acel loc in care L a promis ca nu o sa mai vina niciodata (asa sper si eu!!) si am ajuns acasa unde am mancat mult si bine si chiar am avut o recuperare usoara. Cadrul medical, exceptand Dna Dr, a fost sub orice critica dar conform asteptarilor mele totusi.

  • Copila blonda spune:

    Am fost operată când eram mică doar cu anestezie locală, nu am fost traumatizată deloc, am stat liniștită, mă pregătise mama pentru ce urma să mi se întâmple. Aveam 4 ani. Am intrat doar cu echipa medicală în sală, părinții m-au așteptat când am ieșit. Am suflat mult sânge pe nas și cam asta a fost.
    Cred că pregătirea copilului de acasă e foarte importantă și admir felul echilibrat în care ai relatat reclamațiile făcute. Crezi c-o să se schimbe ceva? Vai, dac-am avea și-n țara asta un sistem legislativ care să pedepsească aceste comportamente. Nu pentru pedepse, ci pentru felul în care echipa medicală s-ar purta de frica lor.

  • alinab spune:

    Operatie de scoaterea polipilor+ tuburi in timpane. Copilul fix 2 ani. Locatie: Germania. Pe sectie i s-a pus un supozitor cu Dormicum. Nu a adormit dar avea o stare euforica. Il vedea pe Micky Maus. Am mers se mana pana la intrarea in blocul operator. De acolo a plecat cu patutul impins doar de asistenta. I s-a pus o masca cu gaz, a adormit. Apoi branula, anestetic, intubat, operat. Eu am asteptat-o pe sectia de terapie intensiva. Mi-au adus-o extubata dar inca ft adormita. S-a trezit brusc si era ft agitata, dezorientata. Urla, arunca cu obiecte, si-a scos singura branula si toate dispozitivele de monitorizare. 2 ore am stat acolo, 2 ore a urlat in bratele mele. Pe sectie a adormit, am dormit impreuna vre-o 3 ore. Apoi s-a trezit cu o foame mare. A mancat toata mancarea ei si pe a mea. Apoi am intrat in program normal. Nu a sangerat deloc pe nas, deci medicii ne-au zis ca in timpul operatiei au avut ceva de furca cu oprirea hemoragiei. Din acest motiv nu ne-au externat un ziua operatiei, cu ne-au tinut o noapte sub supraveghere in spital. A trecut 1 an de la operatie: raceli usoare, fara otite, fara antibiotic.

  • o femeie spune:

    Acelasi diagnostic si la mine, si la fata. Am fost la mai multi dr orl in Bucuresti. Eu in final am facut o interventie locala cu anestezie locala = cauterizat anumite locuri si apoi s-au retras treptat, am avut urme de sange la suflat cateva zile si in timp s-au retras, nu complet, inca isi indeplinesc functia fiziologica dar nu cu asa mult entuziasm.

    Pt copil parerile medicale au fost impartite ca sa asteptam ca se retrag, se refac etc. Era evident ca anumite infectii virale/bacteriene declanseaza inflamatia mai mare, plus terenul alergic (si eu si ea) asa ca am ales sa elimin factorii ce mi se pareau mie alergenici: chimicale, alimentare, praf etc (am astm si alergiid e multi ani, carti, doctori, etc asa recomandarile generale sunt evitat surse care stocheaza praf, evitat parfumuri, chimicale, scazut temp. in dormitor, spalat lenjerii si haine la 60 gr cu minim de chimicale etc. ) si in acelasi timp sa incerc sa cresc rezistenta corpurilor la orice parazit intalnit (aici intra alimentatie, miscare zilnic, dormit suficient – pediatrul recomanda de la 8-9 seara, calm si liniste in viata etc). Am reusit. Copila nu a mai racit de 5-6 ani. Nici eu (desi sunt cu ramasa cu efecte secundare post cortizon…)
    Nu am mai luat nimic de aproape 6 ani de la farmacie. Pediatrul ieri a zis ca e mandru de noi.

  • dina postolachi spune:

    Buna Ioana,imi poti spune tr rog de ce ai stat 6 saptamini dupa otita.Asa v-a recomandat doctorul sau ai vrut da fii tu sigura ca e bine.

    • Printesa Urbana spune:

      Buna, da, asa ne-au recomandat toti medicii, in plus, cand mergeam la control la o luna dupa tratament, timpanul era in continuare inflamat, abia dupa 6 saptamani era vindecat complet.

  • Cosmina spune:

    Dragi mame,
    Baietelul meu de 3 ani e suspect de astm. Insa simpomele sunt aceleasi: respira greu, raceli primavara si toamna/iarna, muci, tuse, transpira in somn, mereu e nelinistit. Fara otite! Oare sa cer sa se uite la polipi desi e consultat mereu riguros. Sa ii dau trat de astm sau sa mai investighez? Am primit granule Montelukast 1 luna apoi mai vedem cum evolueaza? Ce incerc eu sa vad este daca e astm sau nu? Multumesc

    • Printesa Urbana spune:

      Cred ca pentru un medic e foarte usor sa-si dea seama daca problema respiratorie e la nas (polipi) sau in piept (astm), deci daca toti il cauta de astm, sunt sanse mici sa fie totusi polipii.

      • Draghici spune:

        Bună! Știe cineva dacă în România se face acea analiză cu clema prinsă de degețel care măsoară nivelul de oxigenare? Noi ne descurcăm cu răcelile deși trage mult de ele, dar stă tot timpul cu gura deschisă de când s-a născut. Și aș vrea să mă lămuresc dacă este nevoie de operație sau nu. Părerile doctorilor sunt contradictorii.

  • Simona B spune:

    Eu am fost operata in 90 la spitalul Militar. Doar ca mi-au scos polipii deodata cu amigdalele si a fost anestezie totala. M-au anesteziat cu masca cu gaz, nu imi amintesc sa fi fost asa de rau. Dar imi aduc aminte ca ai mei s-au stresat mult sa ma poata opera la Militar fiindca maica-mea, cand a fost operata in copilarie, practic si-a scuipat amigdalele si a fost traumatizata de asta :(((

  • Ema spune:

    Buna! Stii cumva de ce au tinut-o cu forta? Si baietelul meu urmeaza sa fie operat tot cu dr Mazilu si ea ne-a explicat ca dureaza cateva secunde pana pana cand gazul isi face efectul. Inca nu imi e foarte clar si voi cere explicatii inainte, insa din discutia avuta cu dr, copilul este luat in sala, i se pune masca pe fata si adoarme. Toate procedurile urmeaza apoi, inclusiv branula. Nu-mi dau seama de ce e nevoie de forta…

  • Yrene spune:

    Nici un update cu situația răcelilor /complicații/ otite dupa operația de toamna trecută? 🙂
    Si la noi este iminenta operația de polipi in viitorul apropiat. Avem deja trei otite in 2017.

    • Printesa Urbana spune:

      Pe scurt, 8 luni mai tarziu, o singura viroza fara complicatii, nici o otita, trei episoade de muci care au trecut singuri si o mononucleoză. Deci da, mult mult mai bine! Si cel mic s-a imbolnavit mult mai putin, a adus ea mai putine chestii acasa…

  • Carmen spune:

    Dna doctor Adina Zamfir de la Grigore Alexandrescu l-a operat pe baietelul meu de polipi si l-a facut bine!! S-a ajuns la operatie, deoarece nu mai raspundea la tratament, dar a fost totul bine pana la urma. Operatia a decurs bine si baiatul meu e bine. Doamna Zamfir este este un medic de atent si se poarta frumos cu cei mici. Este un om deosebit.

  • Aurica spune:

    Mi-am operat anul trecut baiatul la dna dr. Zamfir de la Grigore Alexandrescu. Este un medic extraordinar. Isi gaseste timp pentru toti copilasii, este blanda si rabdatoare, lucreaza ireprosabil. O recomand fara ezitare.

  • Alexandra spune:

    Eu personal am trecut prin mai multe operatii, de polipi la diverse varste, amigdale, si ultimile la 35 de ani, de cornete nazale marite, deviatie de sept si false amigdale.
    De cele din copilarie imi amintesc si acum pt. ca erau cu anestezie locala ( asa se facea atunci ).Nu o sa intru in detalii.
    Pe ideea ca deviatia de sept e ceva groaznic ( povesti auzite in spital la 14 ani), am evitat cat am putut orice interventie in sfera ORL.
    In final dupa niște repetate raceli am ajuns, sa fac moldamin aproape 1 an de zile, de nu mai puteam sa merg de cate injectii facusem. Gatul era inflamat si nu trecea cu nimic. Aveam false amigdale (adica crescuse un tesut de-a lungul gatului care preluase rolul amigdalelor, doar ca el se tot inflama). Problema intretinuta si de deviatia de sept si cornetele nazale marite.
    Aerul nu circula corect si din cauza asta faceam tot felul de complicații.

    Atentie!!!!! nu mai stati si evitati operatiile in sfera ORL ca ajungeti apoi la forme mai grave.
    Aerul care nu circula corespunzator duce in timp la infectii in urechi, ochi, gat si lista continua

    Am fost la mai multi medici ORL. In final am optat pt dr. MOCANU ( fiul) de la Spitalul ORL Hociota ( in spatele hotelului Marriot.
    A fost singurul medic, care a fost dispus sa ma tina in spital dupa interventie ( nu sa plec acasa in aceasi zi cum imi propuneau altii sau cei de la Spitalul Militar). Dr Mocanu adus un aparat specializat pt interventia mea in spital. A filmat pt congresul medicilor interventia ( eram un caz intalnit mai rar, descris in manual de medicina, tesut cu rol de falsele amigdale ).
    Imi raspundea la e-mailuri, sms. Nu te tinea cu orele pe hol, isi respecta programariile, desi era coada la usa lui.
    Am facut operatia la gat, apoi la 1 luna cea de deviatie si cornete nazale marite.
    A fost dificil pt ca tot faceam febra cand ma internam, ma tinea pe perfuzi cateva zile internata, apoi plecam acasa in speranta unei noi programari pt operație. A trebuit sa prind un moment cand nu faceam temperatura ca sa ma poata opera.
    Cea de la gat a fost ok, fata de ce operatii mai avusese. Deviatia in primele 24 de ore a fost dificila, datorita buretilor speciali in nas si sangerarilor normale.
    Efectul a fost extraordinar. Nu am mai racit decat rar, insfarsit respiram normal, miroseam mai bine. Nu exista termen de comparatie.

  • Alexandra spune:

    Cum ati pregatit copilul pentru analizele de sange si pentru operatia in sine?
    Baietelul meu are 3 ani si jumatate si saptamana urmatoare va fi operat de polipi si de micsorare a amigdalelor.

    • Printesa Urbana spune:

      am discutat foarte onest despre ce urma sa se intample la fiecare pas, i-am explicat de ce sunt necesare analizele si operatia, i-am spus ce, cand si cum o sa o doara, fara sa o mint ca nu va durea nimic, ca o sa fiu si eu acolo cu ea, ca avem incredere in medici si asistente, care ne vor binele, ca e ok sa planga si sa se sperie, ca si pe mine m-ar durea, dar ca va trece foarte repede si nu va tine minte durerea.

  • Alice spune:

    Mai stie cineva pe unde il gasesc pe dr Udroiu? La rgina maria pRe ca nu mai are de loc program…

  • Deria spune:

    In anii ’80, operatia asta se facea pe viu sau pe semi-viu. Aveam 4 ani si inca tin minte o parte din ce a fost. Cel mai bine tin minte ligheanul plin de sange din nasul meu si cum alerga maica-mea pe coridorul spitalului cu mine in brate, eu urland din toti rarunchii. Nici macar nu eram intinsa in pat.

  • Ana spune:

    Pica la fix rasfoitul netului si gasirea acestui articol..copil de 4ani cu multiple crize de astm, IRA, de 2 luni otita seroasa ce nu trece cu nimic, dr ne-a convins sa il operam de polipi…ideea e ca nu reusesc sa il tin sanatos…am.amanat o data operatia ca mi-a facut o criza de astm si a primit si antibiotic…sapt viitoare are iar programare….si de 2 zile e full de muci si tuseste.nu febra sau rosu in gat…dar nu reusesc deloc sa il tin sanatos.colectivitatea nu a frecventat.o deloc..in 3 luni are 7 zile.ma bucur pentru cei ce operatia le rezolva problemele

  • Andreea spune:

    Buna,chiar o prietena mi-a arat articolul tău și ma bucur enorm!
    Eu îl am pe băiatul cel mare cu otita seroasa din Septembrie și ne chinuim sa-L operam de polipi,dar nu reușesc deloc sa -L am complet sănătos (pulmonar vorbesc ) 7 -9 zile cum ne cere anestezista ! Am hotărât sa facem operația la Spitalul Monza ,tot cu laserul ! Am fost la 7-8 orelisti in total și in Valcea(de aici suntem) și București,toți ne-au confirmat ca are polipi măriți și trebuiesc scoși!
    Sincer îl colectivitate nu -L mai am din Octombrie tot in speranța sa fie bine pentru operație,dar așteptarea acesta de 7 zile complet sănătos este cea mai grea !
    Mulțumim pentru informațiile tale !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *