Ce mai citește soțul meu pe internet (ep. 1)

Bună. Aceasta este o rubrică nouă pe acest blog, scrisă de soțul patroanei. Va apărea în fiecare sâmbătă, până „se va decide” că e proastă sau, dacă e bună, până când vine apocalipsa sau ceva. Conținutul ei va consta în câteva link-uri către articole pe care autorul le consideră interesante și despre care speră că și voi le veți considera interesante, link-uri care vor fi asezonate cu panseuri originale.

Săptămâna asta a fost proastă, am descoperit că a început să-mi încărunțească și părul de pe piept.

1. Articol în care se spune că Economia de tip „sharing” a fost întotdeauna o păcăleala.

Ideea de la care s-a pornit a fost atât ingenioasă, cât și generoasă: să introduci în circuitul economic niște bunuri care sunt sub-utilizate și de care ar putea beneficia comunitățile locale.
Ideea nu e nouă, există de mii de ani, ce a fost diferit e faptul că e mai ușor de implementat cu ajutorul platformelor online. Exemplele cele mai la îndemână: ai o carte sau un disc cu muzică sau o mașină de găurit care în 95% din timp stau nefolosite, așa că le poți închiria oamenilor care locuiesc în proximitatea ta – tu faci un ban, ei plătesc doar cât le folosesc, noi toți cumpărăm mai puține lucruri, să mai dăm în cap consumerismului ăstuia gol pe dinăuntru. La fel pentru mașină (cică așa a apărut Uber) sau casă (cică așa a apărut AirBnB).

În practică însă, ideea asta a fost confiscată de corporații (sau poate asta a fost schema lor de la început, cine știe) și rezultatul pe care îl vedem este că „sharing economy” este doar o formă de închiriere deghizată, ceea ce nu ne-ar deranja până la urmă cu nimic dacă nu s-ar evita unele reglementări care sunt aplicabile formelor tradiționale de închiriere. Asta înseamnă atât concurență neloială, cât și protecție mai slabă pentru consumatori, respectiv Uber face taximetrie fără să facă taximetrie în mod oficial iar unii participanți la AirBnB fac activitate hotelieră fără să facă activitate hotelieră în mod oficial.

Asta cu AirBnB am testat-o pe pielea mea: am ajuns la un apartament în Madrid care avea niște probleme și voiam să vorbesc cu proprietarul, domnul Miguel, doar că la telefon răspundea ba Juan, ba Carlos, și mi-a luat ceva timp să înțeleg că ei erau persoanele de contact de la firma care administra un portofoliu întreg de apartamente date spre închiriere pe AirBnB de domnni ca Miguel, care în practică nu sunt implicați în nici un fel. Asta în caz că există, că e foarte probabil să nu fi existat acest domn Miguel, deși era listat ca proprietar pe AirBnB. Și asta a fost o problemă, pentru că la acel apartament nu pornea centrala, iar oamenii cu care vorbeam la telefon nu știau nici măcar că apartamentul are centrală, la fel cum nu știa nici omul care ne-a așteptat la apartament.

Apoi, deși folosesc Uber încă de când a apărut la noi, nu am făcut nici măcar o data împărțeală călătoriei cu cineva, nici măcar când am mers cu nevasta (tot eu am plătit). Vă mai amintiți cum se zicea la început că tu te urci la Muncii, iar la Iancului se mai urcă cineva care merge tot la Universitate, și împărțiți costul călătoriei? Yeah, right.

Cel puțin la noi Uber este o variantă mai bună decât taxiurile oribile pentru că e mai ușor de folosit și mai scump, nu pentru că ar avea vreo legătură cu sharing economy. De altfel, am observat că sunt destui șoferi care nici măcar nu conduc mașinile lor, pentru că spun „nu știu dom’ne de ce n-are centuri, ieri am luat-o”, ceea ce înseamnă că există băieți cu flote de mașini care le închiriază altor băieți care le conduc, adică și din punctul ăasta de vedere este exact ca la taxi doar că fără să se cheme taxi.

Nu că e ironic să avem servicii de bike sharing deținute de corporații și bănci multinaționale? Parcă ideea era să folosești bunurile sub-utilizate ale altora…

Există efecte negative foarte concrete, de exemplu la noi Uber nu verifică neam mașinile înscrise, așa că poți să te trezești că te urci într-un Daewoo Cielo de cel puțin 20 de ani, cum am pățit eu săptămâna trecută. Sunt sigur că avea ITP-ul luat pe bune (not). Sau poți să dai în continuare peste mașini fără centuri funcționale în spate, lucru care mă scoate din sărite, mai ales că de obicei iau Uber când am de dus copiii la școală, și accept să plătesc dublu pentru o cursă tocmai pentru că știu că la taxi-urile normale șansa să nu am centuri e foarte mare. În caz de accident sau ceva, e ca și cum ai fi în mașină cu un om oarecare, ca la „ia-mă nene”.
(Faptul că la noi nici taximetria nu respectă niște standarde minime e irelevant pentru discuția de față, că în alte părți șoferul de taxi nici nu pornește dacă nu are toată lumea centuri puse, de exemplu.)

AirBnB a dus la creșterea prețurilor proprietăților și a chiriilor în orașele mari sau în zonele turistice, ceea ce nu e deloc amuzant pentru locuitorii acelor zone.

Cam departe de scopul inițial declarat al sharing economy.

2. S-a dovedit științific ceva ce orice părinte știa empiric: Copiii sunt la fel de rezistenți la efort ca atleții de anduranță

Au mușchi rezistenți la oboseală și se și refac mai ușor după efort. Sper să nu se mai simtă vinovat nici un părinte care e distrus, seara după o zi plină, în timp ce ăștia micii au chef de sărit în sus, deși au avut și ei o zi la fel de plină. La fel și pentru situația în care ești distrus încă de când te-ai trezit sâmbătă dimineață și ăștia mici bâzâie ca vor în parc cu bicicletele – păi e normal să ai nevoie de mai mult timp decât ei pentru refacere după o săptămâna grea, e dovedit științific. Până duminică seară când trebuie să te culci din nou ești aproape refăcut, așa că vă rog să respectați timpul de refacere al lui tati.

3. Dansul te face fericit, tot dovedit științific, endorfine și restul.

Pare o alternativă bună atunci când partenerul/ partenera nu are chef de sex, de exemplu – dai muzica la maxim și te scălâmbăi cât poți în speranța că până la urmă vei ajunge la un rezultat similar cu cel obținut în urma unui orgasm. Sau poate chiar la un orgasm, depinde de dans, cred.
Dar eu unul aștept dovada științifică că și statul degeaba te face fericit.
Nu că aș avea nevoie de o astfel de dovadă ca să stau degeaba, dar să nu mă mai bată la cap nevasta atunci când fac ceea ce-mi place cel mai mult să fac, adică nimic.

Asta-i tot, vă doresc un weekend în care să leneviți până vi se face rău de la atâta lenevit.

 

Sursa foto: copii care dansează via Shutterstock.com

Pin It

31 Comments

  • Mihaela spune:

    Buna! Asta cu Airbnb-ul am patit-o si noi cand am fost la Lyon, dar pentru noi a fost bine, pt ca a fost o garsoniera chiar in centrul orasului, cu conditii de hotel, dar mai ieftin. Am fost si intr-un Airbnb-cum a fost originar gandit, adica am stat intr-o camera a unui apartament, iar proprietarii stateau in cealalta, si nu a fost chiar f bine. Spatiul comun era f mic si centrala nu dadea caldura, desi proprietarii spuneau ca merge.

  • Oana spune:

    Sunt de acord cu articolul legat de sharing, la modul general. Dar cand te gandesti ca in taxiurile clasice nu-ti vine sa te urci ca dai de vreun burtos cu manele si tigara aprinsa care vorbeste la telefon si care te da jos daca indraznesti sa il intrebi de ce te-a ocolit…atunci clar preferi sa faci pe cineva de sus cu fundu mare doar sa mergi si tu civilizat. In ceea ce priveste tariful de foarte multe am platit mai putin decat la taxi-uri. Sa nu uitam ca acolo trebuie sa dai si spag daca vrei sa nu iti strici ziua cu un val de injuraturi. In alta ordine de idei Uber s-a prostit foarte mult. Au lasat garda jos si au angajat aiurea fara sa mai verifice..si sunt multi taximetristi care ii saboteaza. Eu am mers numai cu taxify lately. Muult mai ok si mai ieftin. Soferi cu bun simt si masini ok.

    • Andra spune:

      Am mers si cu Taxify mult in ultima vreme si am dat fix peste ce zice Robo mai sus – soferi care sigur vin de pe taxi, fumat in masina inainte sa ma urc eu, mers aiurea, fara sa respecte regulile, lipsa centuri de siguranta in spate. A, si deloc mai ieftin ca Uber, cel putin nu in Bucuresti. Pana la urma tot la Uber m-am intors pentru ca, spre deosebire de Taxify, macar reactioneaza la plangeri.

  • deea spune:

    Ușor pe lângă subiect dar întreb: cum faceți cu cazările ce nu “se petrec” la hoteluri mari, de multe stele? Ca noi am patit chestii urate cu apartamente, pensiuni, toate luate prin booking, cu rewiew-uri bune, cu recomandari chiar de la cunoscuți. Mergeți cu lenjerii, prosoape și tot de acasa? Aparent aceste cazări nu se supun anumitor norme, nu prea verifica nimeni contractele cu firme de curățenie, dezinsecție, cu spălătorii profi. Chiar dacă microscopic pare impecabil de curat, dacă nu sunt folosite anumite substanțe și dacă lenjeriile nu sunt spălate la temperaturi f mari, e tragic. Repet, o spun din experiența mea, după care am mai cunoscut persoane care au pățit asta. Paraziți, ciuperci de piele…horror. Deci, cum facem? Ca mie imi e frica sa mai plec, la câte am pătimit noi și copii.

    • deea spune:

      Macroscopic impecabil vroiam sa spun mai sus. Curățenia după un chiriaș trebuie făcută cu anumite standarde, nu ca la noi acasa.

    • Robo spune:

      Nu, n-am luat niciodata prosoape sau lenjerii de acasa. Bine, cand mergem la mare luam prosoape pt plaja, din alea de microfibra de la decathlon, dar altfel nu. Pana acum nu am avut probleme, in tara in general mergem pe recomadari, dar in afara evident nu.

      • deea spune:

        Așa și noi, sincer copiii au prosoape de acasa și mereu am câte o lenjerie in bagaj, just in case, dar o singura dacă am folosit-o. Nici noi nu am avut probleme pana anul acesta, de la medic am aflat ca e ff frecvent și a recomandat călduros multe stele și sa cerem cu tupeu contractele cu firmele ce igienizează. Vorbind cu cunoscuți și cu doi-trei medici am aflat ca putem veni din concediu cu paduchi ( de cap și corp), scabie, ploșnițe in bagaj, micoze. Toate se iau dacă lenjeria de pat și prosoapele nu au fost tratate la temperatura inalta, detergenții nu omoară. Uneori contează și covoarele sau alte materiale textile. Iar ploșnițele, acolo e jale mare…musai de controlat saltele oricărui loc de cazare- înțeleg ca Grecia e campioana. Noi oricum dezinfectăm cu alcool baia și bucătăria ( dacă avem așa ceva ), de acum ne căram cu insecticide, aparate de abur. Din păcate, unele boli cum e scabia, se manifesta la o luna sau chiar doua de la infestare( la carte zice între doua săptămâni și doua luni) și e practic imposibil sa dai in judecată sau sa acuzi in vreun fel. Eu zic da învețe și alții din experiența noastră ca m-ar fi ajutat sa imi fi zis cineva înainte toate astea.

        • Robo spune:

          Te rog nu imi reactiva germofobia! 🙂

          • deea spune:

            Imi cer scuze 🙂 eu sunt medic și lucrez cu oameni purtători de crocobauri diverși, nu vrei sa vezi cum imi arată mâinile de la dezinfectanți. Nu mai vorbesc de lipsa bijuterii la munca, unghii tăiate din carne iar oja…vis frumos. Uneori ma dau cu alcool și in par. Așadar niciun loc de cazare nu îl priveam cu relaxare, dar am zis ca dacă a fost bine la alții poate fi și la noi. Dacă e de consolare, nimic din ce am luat noi sau cunoscuți nu e de netratat și nici nu da boli grave. Doar ff neplăcut și uneori greu de combătut.

            • Alina spune:

              Cam cat de frecvente sa fie totusi problemele astea? Adica chiar nu am auzit pe nimeni sa pateasca asa ceva, si oamenii cunoscuti se plimba serios atat in tara cat si in strainatate. Nu zic ca e imposibil, dar cred ca e f rar. Nu putem trai mereu cu drobu de sare deasupra capului, tre sa ne mai si relaxam 🙂 am stat si la hoteluri cam nasoale dar nu m-am plimbat vreodata cu lenjerii de pat cu mine si nici nu planuiesc sa o fac.
              Posibil sa fie venita teama ta din domeniul in care activezi, dar prea multa curatenie si dezinfectare cred ca ne face prea sensibili

              • Deea spune:

                Am pățit-o, nu e teama. Eram chiar relaxata înainte. Și am patit cu un loc recomandat cu caldura de prieteni buni. Ei merg acolo de ani de zile și a fost ok, probabil noi ne-am cazat fix după cineva bolnav. Ghinion. Dar exista. Atât a spun dermatologul: stele multe, lenjerii de pat care clar rezista la temperaturi înainte și par călcate temeinic, prosoape albe și eventual sigilate. Nimic creponat, colorat, nimic luat de prin dulapuri. De exemplu am stat undeva unde aveau in sertare lenjerii și prosoape de schimb, sa schimbi tu de câte ori dorești. Nu e ok.

                • deea spune:

                  Temperaturi înalte. Ideea e ca totul in camera trebuie tratat la temperatura f mare măcar. In fine, locurile de cazare cu acte in regula fac ceea ce trebuie, important e sa fie locuri vizibile, mari, acelea pe capul cărora oricum se duc controalele regulat și nu își permit sa încalce legea. Pensiuni de trei camere in vârful dealului … mai rar trece Sanepidul pe acolo.

            • Rodica spune:

              Cam exagerezi cu atatea griji, concediul este pt relaxare, miza nu este sa gasesti cel mai antiseptic hotel. In 15 ani de concedii nu am venit niciodata bolnavi din vacanta si nu mi amintesc sa fi avut ceva nici la o luna dupa. Ma rog, fiecare cu pasaricile lui…

              • Deea spune:

                Pai noi am venit, am tras mult, cum sa ma relaxez? Din păcate chestia cu “nu mi s-a întâmplat mie și nici nu am auzit, deci nu se poate” nu o pot aplica. Normal ca oamenii nu își scriu in frunte ca s-au umplut de paduchi sau râie. Mai ales dacă sunt oameni “de bine”. Eu am vorbit direct cu cei ce trateaza aceste boli și au spus “oho, câți sunt!”. Ca idee, maxim 3 cunoscuți de-ai noștri stiu de patania noastră ( in afara rudelor de gradul 1) și toți știau de cazuri sau au avut și ei experiențe. Doar ca se merge închis.

                • Miha spune:

                  Îmi pare rău că ați trecut prin aşa ceva. Şi că lumea consideră că tu exagerezi. Şi eu cu fiul meu am avut acum trei ani infecție cu stafilococ, a fost nasol de tot. Desigur, am devenit mai atentă cu igiena, eram dublu-stresată să nu mai trecem prin aşa ceva, dar şi să nu-i transmit şi lui „obsesia” pentru igienă. Iar cei cărora le-am povestit aveau mai degrabă reacții de genul: ah, exagerezi tu, prea ai grijă la curățenie şi de aia le culegeți voi astea, etc… acelaşi gen de oameni cărora dacă le povesteşte o prietenă că a înşelat-o soțul, vor spune că sigur şi-o merită că sigur (n-)a făcut ea ceva :). Nu are sens să te consumi, e admirabil că ai tras un semnal de alarmă şi eu îți mulțumesc! Sper că acum sunteți bine şi să nu mai aveți asemenea neplăceri!

                  • Rox spune:

                    Noi mergem cel mai des în vacanță cu avionul low cost, bagaje reduse la minimum, deci este exclus să cărăm seturi de lenjerii, prosoape, dezinfectanți. Și sub nicio formă nu mă apuc de șmotruit camera de hotel. Ca regulă, nu mergem la cazări cu review sub 8, dacă se poate chiar și 8.5, la nota 9 deja e de vis și nu aleg un hotel care are în baie perdea de duș de plastic, ci doar cabină sau paravan fix care se poate curăța. Citesc cam toate recenziile în special cele pentru curățenie. Am ajuns odată la un hotel cam mizerabil (cam nota 7), dar eram acolo, nu aveam prea multe opțiuni că mi-am dorit mult să merg deși nu aveam prea mulți bani de dat pe cazare și am zis: asta e, de-acum cum mi-o fi norocul. Eram doar eu, dacă aș fi cu vreun copil m-aș stresa mai mult probabil. N-am venit niciodată din vacanță cu vreo boală, iar când am avut un crocobaur (pitiriazis) n-a știut nimeni să-mi spună 100% de unde l-am luat. Dar nu contest faptul că se poate întâmpla.

                    Și eu am momente de germofobie în care fac niște asocieri și conexiuni de mă doare capul. Dacă nu m-aș controla, aș putea să trăiesc dezinfectând absolut orice lucru care intră în casă. Deocamdată, sunt la faza de dezinfectat telefonul mobil o dată la 3-4 zile.

                    PS. Robo, e faină rubrica, keep going 🙂

                • Ana spune:

                  Clar as prefera sa iau raie si paduchi decat sa-mi dezinfectez concediile cu alcool.

  • Ioana spune:

    Aceeași chestie cu air bnb ul am pățit-o în Berlin. După ce m-am interesat puțin am tot căutat alternative ok care să vină și cu bucătărie și să nu fie totuși preț de apartament de hotel. Deocamdată nu am găsit nimic.

  • Elena spune:

    Super articololul si util

  • Silvia spune:

    Nu cumva tocmai acesti dezinfectanti carati si utilizati peste tot va fac mai sensibili? Nu am patit niciodată sa luam chestii de la hoteluri, nici noi nici copiii si nici cunoscutii nostri. Si nu am fost la 5 stele.

  • Carmen spune:

    Interesanta scriitura! Fain still! 🎈

  • Cristina Niculae spune:

    Bravo Robo! Ne place!

  • Enela spune:

    Foarte interesant!

  • o femeie spune:

    airbnb rules – nu am avut niciodata probleme (in afara de o anulare inainte, si primit banii si un bonus de la airbnb). Mici probleme pe ici colo, da, dar un review si discutie cu proprietarul a ameliorat tot. Noi inchiriem citind review-urile, nu doar pozele si descrierea . Si niciodata nu am luat dezinfectanti sau altele si nicio boala in casa de 8 ani (si nu, genetica noastra nu e buna, boala cronica respiratorie si eu si suspect copilul).

    Altfel, la punctul 1, tot din categoria sharing intra si mancatul la cantina cu tacamurile lor. Imprumutat bormasina Mariei (sarutmana! am cel mai fain cuier! ) . Ii cos pantalonii Mariei (doar sa gasesc atza la culoare 😀 ). La brico de langa noi se pot inchiria aparate electricce pt reparat/fixat chestii.

    • Robo spune:

      pe mine airbnb m-a pacalit si cu conversia valutara, am platit 30 de euro in plus (6% fata de pretul agreat).
      de-abia dupa ce m-am conversat cu toti managerii managerilor vreo 2 zile mi-au dat banii inapoi.
      problema e cunoscuta, daca cauti pe net o sa vezi ca sunt multe cazuri: mi-a afisat un pret in euro, dar mi l-au convertit in lei la un curs absolut nesimtit si au trimis catre banca charge-ul in lei, iar banca a re-convertit in euro (ca dadusem contul de euro) la un curs normal, si uite asa am platit 30 de euro in plus.
      Nu am primit nici o explicatie de ce mi-au luat banii aia in plus, mi i-au dat inapoi si gata, am ramas cu impresia ca mi i-au dat inapoi doar ca sa nu ii mai bat la cap, ceea ce e jignitor.

      Chiar nu pot sa spun ca am avut o experienta placuta cu ei.

      • Rox spune:

        Eu n-am reușit niciodată să mă înțeleg cu AirBnB. În primul rând site-ul mi se pare haotic, vraiște și nu oferă sortarea după preț (crescător sau descrescător, asta cel putin când am verificat ultima oară, nu știu dacă a evoluat de atunci) și nu am nervi să caut printre sute de opțiuni cele câteva care-mi convin la preț. În rarele ocazii când am găsit ceva (camera/apartament, unele chiar în casă cu proprietarul), prețul era comparabil cu cel la un hotel pe booking, așa că nu era nicio afacere și o să prefer oricând un hotel.

        • Robo spune:

          Da, pai site ul e facut special incalcit, ca sa nu poti lua cea mai buna decizie, la fel ca pe site urile companiilor de telecom.
          Noua nu ne place la hotel in vacanta sau mai degraba ne place mai mult sa stam in case, sa vedm cum e, de aia cautam asa. Pana acum niste ani foloseam homelidays, nu au fost probleme.

          • Rox spune:

            Tare comparația :)))

            Cred că m-am exprimat puțin în grabă mai sus – eu mă aștept ca un apartament să fie mai ieftin decât un hotel cu aceleași caracteristici. De aceea daca de ex. am un buget de 70 euro pe noapte aleg un hotel pt că un apart. de pretul asta mi se pare prea scump (asta nu e valabil în creierul munților austrieci unde nu sunt decât pensiuni 😀 ). Daca am un buget de 30-40 euro/noapte, aleg apartamentul pt ca probabil un hotel la pretul asta ar avea rating cam slab.

            La noi alegerea apartament vs. hotel depinde foarte mult de tipul vacanței (city-break sau vacanta la mare) și de țara de destinație, dar tot de pe booking le luăm. Cred că preferăm hotel cam peste tot în afara de Italia (până acum) unde preferăm case sau apartamente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *