Tânără de 17 ani despre liceul în sistem hibrid: Dragi profesori, vă rugăm, adaptați-vă la situația grea prin care trecem toți!

Textul din această seară din seria #AdolescentînRomânia este despre cum e liceul în pandemie. Îl publiv așa cum l-am primit (plus diacritice). Mulțumesc pentru încredere. Voi continua să public mesajele tinerilor câtă vreme le voi primi. M-aș bucura să primesc de la voi texte despre Crăciun. Cum era Crăciunul la voi când erați mici? Cum e acum, că sunteți adolescenți?

Sunt în clasa a 11-a. Învăț la un liceu de prestigiu din orașul meu – chiar la cel mai bun liceu din oraș și unul dintre cele mai bune din țară. Învăț aici din clasa a 5-a și nu am avut, până anul acesta, niciun reproș. Normal că acest liceu, ca toate celelalte școli din România, are lipsuri, că doar la noi, nimic nu e perfect.

Totuși, de fiecare dată când cineva voia să spună ceva rău despre școala mea, nu întârziam să îl contrazic, cu tot felul de argumente si exemple. Nu acceptam sub nicio formă ca cineva să îi aplice „tratamentul liceelor de prestigiu din România”. Știți cu toții acele vorbe – „oriunde se învață”, „sunteți buni doar cu numele”, „aveți numai fițe” etc.

Da, peste tot poți să înveți, dacă vrei, e adevărat. Dar nu peste tot ai un mediu care să încurajeze acest lucru, și uneori trebuie să faci un efort personal pentru a nu te lua după ce fac ceilalți. Nu, nu suntem buni doar cu numele, ci chiar suntem buni. Da, avem fițe, sau așa spun cei care nu au reușit să ajungă unde am ajuns noi și acum știu doar să comenteze.

Ceea ce vreau să spun este că am muncit pentru a ne câștiga locul și merităm să ne bucurăm de o experiență educațională totală. Eu cred în noi, în elevi, și cred și în profesori. Încă pot să cred, chiar și azi.

Totuși, am realizat acum câteva săptămâni, când a început școala că, deși la nivel de învățare-predare nu stăm foarte prost, suntem total nepregătiți pentru o situație de urgență. TOTAL nepregătiți. Ce pot spune mai mult decât că liceul meu, în care îmi pusesem toate speranțele, atât legate de prezent, cât și legate de viitor, m-a dezamăgit cumplit?

Eram sigură că, la noi, nu o să fie probleme legate de desfășurarea orelor de curs. Eram convinsă că această pandemie nu va schimba nimic și ne va fi la fel de ușor și de drag să învățăm.

Ei bine, m-am înșelat rău de tot. Școala mea a ales scenariul galben, adică sistemul hibrid. Super, nimic grav până acum. Dar, școala mea – și aici mă refer la toți cei care aveau datoria să se ocupe de noi și n-au făcut-o – s-a pregătit pentru începerea noului an scolar VINERI.

VINERI ÎNAINTE DE PRIMA SĂPTĂMÂNĂ DE ȘCOALĂ. VINERI. Până atunci nu s-a făcut absolut nimic, a fost doar o agitație foarte mare, urmată de sute de mesaje pe grupurile de profesori, părinți și elevi. Nimic concret, nimic sigur. S-a ales sistemul hibrid, ni s-a spus că se montează laptopuri în clasă, totul e bine. Și noi chiar așa am crezut. Am fost în prima grupă care s-a dus la școală. Nu mi-am făcut foarte multe griji, poate din egoism. Pentru mine, momentan era bine. Vedeam, auzeam, înțelegeam. Orele erau mai scurte, ajungeam mai devreme acasă, nu mai oboseam atât de mult, hmmm, parcă nu e chiar așa de rău. Știam, de la cei de acasă, că la tablă nu se vede, că din clasă nu se aude, dar nu-mi puneam probleme. Ni s-a spus că va dura o săptămână, nu mai mult, până se rezolvă toate problemele tehnice și noi, din nou, am crezut fiecare cuvânt.

Când am ajuns în a doua săptămână de școală, cea în care am stat acasă, situația n-a mai fost atât de plăcută. Chiar nu se vedea și nu se auzea nimic. Stăteam degeaba cu ochii lipiți de laptop. Atunci au început tot stresul, toate grijile, toate întrebările. Ce o să se aleagă de acest an școlar? Cine ne explică materia pe care ar trebui să o facem în clasă? Cum ne descurcăm cu jumătate de materie? Cum reușim să pricepem ceva doar din lecții copiate de la colegi? Am învățat 10 ani degeaba? Ce mă fac la bac? Ce s-a întâmplat cu toate speranțele pe care mi le-am pus în școala asta, ce-a făcut cu ele?

Știți ce este chiar mai frustrant? Să auzi de la alți prieteni, care sunt în alte licee, că la ei totul decurge perfect. Cum de la ei se poate și la noi nu? Merităm, oare, mai puțin? De ce să ne taie din aripi tocmai nouă, celor care vrem să învățăm? De ce nu fac nimic? Nu e normal ca într-un liceu cu atâta pretenții să se întâmple așa ceva – conexiune proastă la internet, învățat de pe poze, camere video nemontate sau montate prost, profesori care nu intră la ore etc.

De fapt, nu e normal să se întâmple nicăieri așa ceva, dar chiar mai puțin într-un loc despre care s-a auzit în toată țara. Totul ține de nepăsare. Degeaba noi, elevii, vrem, dacă cei care ar trebui să se ocupe de noi nu mișcă un deget. Noi poate am vrea să facem mai mult, dar nu putem, iar ei pot face mai mult, dar nu le pasă.

Degeaba ești un profesor extraordinar dacă nu ești și adaptabil la aceste situații. Dacă nu te mai descurci și ești prea mândru pentru a cere ajutorul, poate este cazul să te retragi și să lași pe alții mai dispuși să schimbe ceva, în locul tău. Am aflat, așadar, că liceul meu este asemenea Statelor Unite în pandemie (sau în cazul unui dezastru) – puternic, într-adevăr, doar cu numele. Capabil să aibă o imagine, și atât. Incapabil să se adapteze și să miște ceva, să aibă grijă de noi.

Dragi profesori, dragi conduceri ale școlilor, știm că nu vă e ușor. Știm că nu vă așteptați ca, vreodată, în carierele voastre, să întâmpinați astfel de situație. Din păcate, nu avem ce să facem. Trebuie să găsim soluții, pentru că nu putem sta pe loc veșnic. Știu că voi nu aveți prea mult de pierdut, dar noi avem o grămadă de pierdut – timpul nostru, anii de muncă din spate, poate chiar părți din viitor.

Dacă vouă vă e frică, gândiți-vă pentru o secundă la noi – cât de triști, speriați și dezorientați suntem, și cât de neputincioși. Nu știm ce să facem. De fapt, nu avem ce să facem decât să ne bazăm pe voi. Așa că vă rugăm – treziți-vă! Viața nu va mai reveni la normal prea curând, poate chiar niciodată. Noi ne-am resemnat cu asta și, credeți-mă, avem de pierdut mult mai multe experiențe încă netrăite din viața noastră decât voi. Adaptați-vă și faceți lucrurile să se miște puțin câte puțin. Nu mai avem cum să ajungem la normalitate, dar ne putem apropia măcar de fantoma ei.

Photo by Polina Zimmerman from Pexels

15 Comments

  • dojo spune:

    Problema este ca romanii nu au inteles ca nu poti face simultan clasa si remote. Aici este greseala si din cauza asta va zapacesc de cap, fara sa aveti o vina.

    La fiica-mea la scoala sunt 2 INVATATOARE. Una face remote, alta face in clasa. Nu s-au cumparat camere video, nu se filmeaza clasa, nimic. Profesoara care face doar remote, asta face. Intra pe google classroom sau Zoom (nepoata-mea asta foloseste in clasa a IX-a la un liceu de fitze de aici din NYC) sta in fata unui laptop si preda. Nu se foloseste tabla, se folosesc slides, daca e nevoie si activitati printate sau in google docs. Se lucreaza fie pe aplicatiile cu care are scoala contracte (Scholastic, Pearson Realize, Epic etc.) sau cu materiale printate.

    Aia de la scoala se ocupa DOAR de copiii din clasa. Care nu sunt mai multi de 6 sau 10, depinde de marimea salii de clasa, pentru a se pastra 1.80 metri distanta, asa cum s-a stabilit de catre “minister”.

    Cand copiii au “lunch”, asta tine cam 50 de minute, cele doua doamne se intalnesc in sala de clasa, compara notite si se sfatuiesc. Se preda exact aceeasi materie, dar unii primesc invatarea in clasa, ceilati prin google meets / zoom.

    Pregatirea pentru sistemul hibrid / remote se face cu saptamani inainte, nu cu o seara, asa cum au facut multe scoli romanesti. E normal ca nimeni nu stie cu cine voteaza, se merge pe sisteme complicate si costisitoare, care innebunesc de cap copiii si pe profesori de asemenea.

    Fiica mea are aproape 2 luni de scoala deja, merge si in cladire de 1-2 ori pe saptamana, sunt extrem de multumita de cum merge treaba. Nu exista ca x nu crede in masti, nu exista ca y nu are chef de stat la calculator, li s-a spus tuturor ca asta e sistemul, sunt cateva saptamani sa ne pregatim (s-au inceput sondajele, sedintele si pregatirile inca din iulie) si gata. Nu i-a iertat nimeni.

    Nici profesorii de aici nu sunt toti indragostiti de tehnologie (desi, cand toata lumea rupe Facebook-ul si sta cu nasul in mobil toata ziua, mi-e greu sa cred ca e asa un mare soc tehnologic …). Nu i-a intrebat nimeni daca le place sau nu. In martie, cand s-a intrat in lockdown, ne-au trimis acasa cu materialele didactice si s-a spus ca intr-o saptamana se incepe full remote.

    Si s-a inceput. Ca mai greseau unii cate ceva, ca nu setau OK sau nu reuseau sa dea un link de google meet … asta nu e problema. Ne-am sfatuit unii pe altii, i-am ajutat (aia care ne mai pricepem pe la calculatoare) si asta este … acus’ se face anul si merge treaba struna.

    Nici nu stiu ce te pot sfatui pe tine .. sa te tii eventual de carte cat de bine poti. Sa cauti informatia pe unde se gaseste, ca biologia e la fel si daca o citesti din manualul de a XII-a si daca o iei de pe internet. Numa’ sa citesti si sa studiezi.

    Si iesi din casa. Nu la mall si la prostii, plimba-te prin jurul casei, ia o bicicleta, daca inca nu s-a lasat tare frigul, continua sa ai o relatie cu colegii / prietenii tai, chiar si pe skype sau telefon.

    Va trece si porcaria asta, dar nu e usor 🙂

    • Morera spune:

      Interesant ce spui, cu 2 invatatoare. Pare varianta ideala, dar de unde scoti cate doi invatatori/profesori, cand inainte era unul singur? Si daca e vorba de copii mici, de primara/generala, poate se vor adapta mai greu la profesorul/invatatorul cel nou.

    • o femeie spune:

      Morera, in alta tara, alta scoala, cei 2 invatatori sunt colegi si au combinat clasele. In alta scoala, aceeasi tara, au micsorat orele, asa ca intr-o zi un profesor lucreaza si in clasa, si la distanta. Nu se dicteaza in stilul comunist ci li se da fise de lucru (online, de dinainte) si in clasa fac cateva exercitii, se explica ce nu au inteles, si se incurajeaza copiii sa lucreze singuri si sa studieze singuri, toate ideile astea fiind si in homeschool. Acasa copiii isi printeaza fisele (cei ce nu au cum printa le da de la scoala din avans ca fisele de lucru le pregatesc invatatorii in avans) si discuta remote pe ele doar pe partea ce nu au inteles.
      Pana si la sport a primit tema: un email de la proful de sport a cerut clasei sa faca toata clasa 1000 km in urmatoarele 4 saptamani, adica fiecare copil are aproape 40km de mers in urmatoarea luna. Nu am inteles cum verifica proful tema 😀 😀 dar noi o sa facem impreuna, cu strava deschis.

  • Mira2 spune:

    “degeaba ești un profesor extraordinar dacă nu ești și adaptabil la aceste situații. Dacă nu te mai descurci și ești prea mândru pentru a cere ajutorul, poate este cazul să te retragi și să lași pe alții mai dispuși să schimbe ceva, în locul tău”

    Ce usor e sa arunci cu vorbe. Nu, un profesor extraordinar nu e “degeaba” niciodata. Iar multi profesori nu au cui sa ceara ajutorul, in conditiile in care copiii lor personali evita sa se duca acsa ca sa nu le transmita virusul fara sa vrea.
    Iar despre retras, nu stiu, dar mie sfatul asta mi se pare de o aroganta extraordinara. Sa se gandeasca ca cineva care nu prea stie cu ce se manaca viata le spune parintilor ei (sau chiar bunicilor,) sa se retraga. Dar ma rog, s-ar putea sa fie lipsa de discernamant a varstei.

    • oana spune:

      sunt profesor, dar nu lucrez momentan in invatamant. Da, cam arogant se exprima domnisoara. Si apoi, daca ii zici ca ai o varsta, niste scoala in plus si niste viata in plus, se supara si te trimite la colt un pustan/ o pustoaica. Asa de lipsiti de respect sunt si la clasa. Eu am parasit sistemul si nu cred ca ma mai intorc ever.

    • Sz Erika spune:

      Nici eu nu am înțeles de ce este vina profesorului de la clasă, dacă nu se vede, nu se aude. Profesorul de română este informatician?
      S-au angajat informaticieni în perioada asta în scoli?
      Mai este ceva: hibrid este cea mai proastă soluție, față în față predai cu anumite metode, în on-line cu altele.
      A pus cineva problema informaticienilor, salariați atât de prost, de nu vă imaginați? Oare școlile au toți personal și bani pentru a cumpăra cele necesare?
      Probabil la o școală de top, nu asta este problema, dar în majoritatea școlilor din țară DA!

    • o femeie spune:

      se refera la faptul ca, in momentul in care a auzit de la primul copil ca nu poate auzi si vedea, trebuia tot suspendat in secunda imediata si trecut pe zoom si share screen si profesorul sa deseneze /scrie nu pe tabla ci in word/paint. Cu fise pregatite online profesorul nici nu mai are mult de desenat ci doar de aratat si explicat prin metode diferite problema.
      Laptopurile au microfon integrat cu putere mica, vorbind la 30 cm de microfon functioneaza, la 2 m nu.

  • Simo spune:

    Sa știi ca noi, in Statele Unite, nu avem asemenea probleme, iar învățământul este exclusiv online din martie.😊

  • Lia spune:

    Sau poate ca scoala online pur si simplu nu funcționează, unele lucruri nu se pot face la distanță, iar toate celelalte state au înțeles si au deschis școlile, numai la noi se încăpățânează sa distrugă o generație.

    • Nilufera spune:

      Se pare ca in celelalte state functioneaza, functioneaza si la noi daca profesorii sunt deschisi la nou si se straduiesc mai mult decat o faceau pana acum, cand nu se straduiau deloc.
      Distrus o generatie?!tot aud aceasta sintagma prin mediul online.
      Serios?? scoala romaneasca distruge generatiile prin nepasarea, aroganta si prostia cadrelor didactice si a nspelor comitete si comisii care o conduc.
      NU se distruge nimic invatand de acasa, e aceeasi materie stufoasa, inutila si atat de greu de inteles incat copiii fac pregatiri din clasele primare.
      Mai aud ca se distrug nesocializand…pe bune?!socializarea in scoala roamaneasca inseamna bulling 80%
      Ai mei nu au invata nimic frumos de la ceilalti colegi, doar injuraturi noi si cuvinte pe care nu le inteleg nici cei care le spun.
      Toti care sunt pentru scoala fizica dupa parerea mea cauta doar scuze pentru a scapa de copii sau nu au cu cine sa ii lase in timpul zilei.

  • Andreea L. spune:

    Aceasta situatie e asemanatoare cu situatia din scoala baiatului meu: o saptamana jumatate de clasa fac on line si jumatate la scoala, iar apoi cei care au facut on line( si n-au inteles mai nimic pt ca nu se vede, nu se aude..etc) dau teste. Baiatul meu saptamana aceasta e la scoala fizic. Da in fiecare zi 2-3 teste, ma gandesc ca poate se inchid scolile (in Lugoj) si profesorii se pregatesc de incheierea mediilor. E un haos total.; sunt profesori care au telefoane cu butoane..ce ore on line sa faca? Magazinul Altex se deschide la Lugoj maine, cu baloane, inghesuiala si toate cele..iar scolile (se zvoneste) se inchid. De ce?

    • Morera spune:

      E bine ca se deschide Altex, sa isi cumpere profesorii telefoane cu touchscreen 😀
      Glumesc.
      la scoala fiicei mele profesorii pot veni sa predea online de la scoala, beneficiind de asistenta tehnica a personalului IT de la scoala. Mi se pare o solutie foarte decenta

  • Anca spune:

    Eu m-am gândit,încă dinainte de a începe școala on-line,că cel mai potrivit ar fi ca profesorul sa-și înregistreze tema predată,cu explicații,exemple,exerciții,ca un clip , copiii îl vizionează,apoi sa intre cu profesorul on-line(cand au ora respectivă) si să-i pună eventual întrebări referitor la ce nu au înțeles. Astfel de lecții au mai fost înregistrate si încărcate pe youtoube,mă uitam cu fiul meu prin clasa a 4-a , la mate de ex. și înțelegeam destul de bine. Nu dau rezultate deloc aceste lecții predate din clasă,mai mult îi frustrează fapul ca nu înțeleg , nu văd , nu aud si trebuie totuși sa stea conectați , eu îi înțeleg pe copii. Grijile lor sunt justificate , mulți sunt îngrijorați de cum vor fi afectați la examenele finale,de banii pe care părinții îi vor plăti sa recupereze materia,pe meditații. De ex. fiul meu face meditație la mate pe zoom,este foarte mulțumit , înțelege,este doar el si profesorul,durează 2 ore. Chiar el spune ca se pregătește in mare parte pt. bac , este a 11-a și la fel foarte îngrijorat de tot ce sa întâmplă.

    • o femeie spune:

      Asa fac unii profesori – inregistreaza inainte si fac fishele de lucru inainte. Astfel copilul are cum pune pauza, mai lucra putin pe fisha si continua.
      Nu sunt in romania.

  • o femeie spune:

    acum 7 luni vorbeam cu un profesor din Romania ce a recunoscut din primele saptamani ca e depasita de situatie si a cerut ajutorul…elevilor. Faptul ca are aproape 60 ani si 35 ani la catedra dar a recunoscut ca are mereu de invatat si a cerut parerea copiilor cum a face grupuri de discutii si oferi fise de lucru si mici dezbateri virtuale. Daca ea a putut, e pentru ca a vrut.
    Ar fi momentul ca toti profesorii sa renunte la metodologiile de predare prin dictare si predare 1:1 si 1:30 si sa incurajeze lucrul pe fise, individual sau in grupuri mici, si profesorul doar sa ii ghideze si sa explice prin alta abordare daca nu au inteles ceva. Programa e invechita si vine de sus, ok, asta e dar metodologia si pedagogia predarii depind de profesor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *