De ce nu pot avea și eu un cățeluș de buzunar?

Acesta e întrebarea pe care am primit-o pe adresa Dătătorului misterios de răspunsuri, unde copiii de orice vârstă pot trimite întrebări de orice fel, iar el le răspunde adevărat și simpatic (personajul din romanul Caietul a devenit confidentul multor copilași care cresc). Poate vă ajută și pe voi acest răspuns, dacă și copiii voștri vor un cățeluș mic și pufos cadou de Crăciun și voi simțiți că nu e momentul – noi avem pisică și hamster pitic și, deși copiii le iubesc și se străduiesc să aibă grijă de ele, majoritatea lucrurilor care trebuie făcute pentru animalele nostre trebuie să le facem noi, adulții, și nu toată lumea e dispusă să ia noi responsabilități).

Iată mesajul de la Ana, 5 ani, trimis prin intermediul mamei sale:

Dragă Dătătorule de Răspunsuri,

De ce crezi tu că părinții mei nu mă lasă să am un cățeluș de buzunar?

Este mic și pufos și eu promit să am singură grijă de el. Aș vrea să mi-l aducă Moș Crăciun.

Aștept curioasă răspuns. Mulțumesc!

image.png

Bună, Ana,

cu nume de napolitană!

Hm, eu sunt sigură că părinții tăi s-ar bucura să aveți un nou membru de familie atât de pufos! Cred și că ei au mare încredere că tu vei încerca să ai grijă de el!

Mai cred și că părinții tăi se tem că viața ta și a lor se va complica mult dacă veți lua un cățeluș.

Ooo, sunt atât de drăgălași, pufoși și iubitori, și eu mi-aș dori unul!

Mă gândesc de mulți ani să avem și noi un cățeluș, dar am decis să nu ne grăbim, uite de ce:

1. Cățelușii au nevoie de mult spațiu să alerge, iar noi stăm la bloc. Nu avem deloc curte. Cred că ar fi trist cățelusul pufos să stea toată ziua pe canapea. Iar eu să alerg după el pe stradă nu prea am timp…

2. Ei nu se simt bine singuri acasă, ca pisicile. Se întristează tare când rămân acasă singurei, așa că trebuie fie să stea cineva cu ei aproape tot timpul, fie să fie luați unde mergeți voi și asta s-ar putea să fie complicat.

3. Cățeilor nu prea le place cu mașina, știi că unii dintre ei au rău de mașină și vomită și-i doare burtă?

4. Ei nu fac pipi și caca la nisip în casă ca pisicile, trebuie scoși de două, trei ori pe zi la plimbare să facă pipi și caca, uneori foarte devreme dimineața. Nu știu despre ține, dar eu adooor să dorm târziu dimineața, nu vreau să mă trezesc la cinci să ies în ploaie sau vânt că face pipi cățelușul. Apoi, caca trebuie strâns de pe jos în punguțe și pus la gunoi, ca să nu lăsăm caca pe stradă sau în iarbă, să călcăm în el mai târziu.

5. Cățelușii, ca oamenii, trebuie duși din când în când la medic, îngrijiți, controlați, se mai îmbolnăvesc și e greu să îi vezi suferind.

Eu cred că părinții tăi așteaptă să mai crești un pic, ca să te poți ocupa de toate cele de mai sus. Cățeii nu sunt jucării, au nevoie de multă grijă și atenție, iar copiii de cinci ani trebuie doar să se joace, nu să aibă grijă de alte ființe, mai ales dacă ele au nevoi așa de mari.

Puteți începe poate cu o broscuță țestoasă sau cu un pește beta, sunt mai ușor de îngrijit și așa vedeți cum vă acomodați să aveți grijă de încă o ființă care depinde de voi.

Te îmbrățișez, Ana,

Să crești mare cât Coloana

Infinitului

PS: Adresa la care copiii pot trimite întrebări pentru Dătătorul de răspunsuri este CaietulMurei@gmail.com

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4259

5 comentarii

  1. E foarte simpatic răspunsul, dar din proprie experiență zic ca poate crea mai multe probleme, in situația in care părinții nu vor niciun animal in casă. Copiii mei, cel puțin, pentru fiecare problema au o soluție, iar eu pentru fiecare soluție a lor am o nouă problemă, așa ca discuțiile s-ar prelungi la nesfârșit. Serios, cel mic al meu a negociat de la tigru sau măcar un ghepard mic (ca a văzut el pe youtube că unii oameni au așa ceva) la o iguana sau altă șopârlă, trecând si prin câini si pisici, până i-am spus că singurul animal de companie de la noi din casă va fi țânțarul si asta doar până il prind. Acum se orientează spre a deveni youtuber ca să își ia tigru când crește mare, bine măcar ca are un scop si nu ma mai bâzâie non stop cu animalele.

    • Lia, sper ca glumesti cand ai scris urmatoarele: “Acum se orientează spre a deveni youtuber ca să își ia tigru când crește mare, bine măcar ca are un scop si nu ma mai bâzâie non stop cu animalele.”

    • Are aproape 5 ani, asta am uitat sa menționez, așadar multe lucruri ii par posibile, gândirea magică funcționează desi eu îi tot spun ca, de exemplu, e ilegal să deții animale sălbatice

  2. Ana,

    Animalele nu sunt pentru noi obiecte de joaca, de abuz sau de vanzare. Sunt suflete care ar trebui protejate, intelese si iubite.

    Decat un catelus venit sigur de la un producator care ii vinde si exploateaza, de ce nu mai bine, cainele care nu are casa de pe strada ta? Da, sigur este unul si acolo doar ca cei mai multi ne facem ca nu il vedem. Acel suflet are nevoie de mancare, apa si adapost si cineva care sa ii vindece si aline ranile de ani de zile.

    Daca iti doresti un animal…roaga-ti parintii sa mergeti impreuna la un centru de adoptie. Sunt sute de centre in Ro care de abia reusesc sa ofere hrana zilnica acestor suflete…daca o au (multe de stat, nu). Doneaza mancare si …timp. Imbratiseaza-le pentru ca poate o sa fii prima care le intinde o mana care nu ii loveste. Mergeti impreuna ca familie in loc sa dati o tura prin mall. Daca ai tai parinti prefera mall-ul, invata-i ca acele suflete au mai multa nevoie de voi.

    Ia unul din aceste suflete si fii familie pentru el…cand o sa ai varsta sa poti avea tu grija de el.

    Pana atunci raspandeste in jur: adopta, nu cumpara! Fii vocea celor care nu au voce.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *