Găsește oameni care sunt buni la ce vrei să faci și învață de la ei în fiecare zi! (interviu cu Kira Lehtomaki, head of animation la Disney)

Zilele trecute i-am luat un interviu Kirei Lehtomaki, care este Head of Animation la Disney și a coordonat echipa de animatori pentru filmul Encanto. Kira e mai tânără ca mine cu doi ani, iar munca ei ajunge la milioane de copii în fiecare an. Milioane!

Am urmărit online multe dintre interviurile date de Kira despre munca ei și despre Encanto, admir mult munca acestor oameni, responsabilitatea mare pe care o au (și de care sunt conștienți), unde mai pun că Ivan e pasionat de animații și mi-a dat și el o listă de întrebări pentru ea.

Am avut doar 20 de minute împreună, am încercat să vorbim despre lucruri care să fie interesante și pentru voi, nu doar pentru mine. 😀 Am povestit despre cum e să știi că ai o influență atât de mare asupra atâtor generații de copii, despre diversitatea în filme, despre cum poate un tânăr pasionat de animații să ajungă s-o înlocuiască pe Kira peste câțiva ani. Am admirat deschiderea ei și sinceritatea răspunsurilor.

Sper să vă placă și să vă inspire!

Noi am văzut Encanto de muulte ori, știm pe de rost coloana sonoră (nu doar în engleză, dar și în spaniolă și franceză), ne-a plăcut enorm. Mi se pare o poveste frumoasă despre acceptare în familie, chiar dacă ești diferit, despre cum fiecare dintre noi, chiar și cei mai puternici, au puncte slabe și au nevoie să fie ajutați și înțeleși, despre presiunea familiei și curajul de a-ți găsi drumul alături de familie, nu împotriva ei. Are multe personaje principale, niciun personaj negativ, pentru că nu e nevoie, fiecare dintre noi ajunge în rolul de bad-guy la un moment dat, așa e viața!

Mi se pare unul dintre cele mai bune filme Disney! De altfel, a și primit Oscarul anul acesta pentru cel mai bun lung-metraj de animație,  s-a bucurat de cea mai de succes primire pe Disney+, fiind vizionat in medie de 5 ori de abonați. A cumulat 180 milioane de vizualizări de la lansare!

Revenind la interviu, vă spun despre Kira că s-a născut acum 40 de ani în Anoka, Minnesota, USA. A mai lucrat în trecut ca animator pentru filmele O poveste încâlcită – Tangled (2010), Bolt (2008) și Ralf Strică-Tot (2012 și 2018), dar și pentru Frozen 1 și 2 (2013 și 2019), Zootopia (2016), Vaiana (2016). Și da, Encanto.

ENCANTO – (Pictured) Kira Lehtomaki. Photo by Alex Kang/Disney. ©2021 Disney. All Rights Reserved.

Ioana Macoveiciuc: În interviuri anterioare, tu și alți membri ai echipei de animație care a realizat filmul Disney Encanto ați declarat că este “cel mai greu film la care ați lucrat vreodată”, din cauza complexității scenariului, care are 12 personaje, care apar toate pe tot parcursul filmului, plus casa magică, un personaj complicat în sine, multe scene de dans, cântec etc. Filmul are un success uriaș în toate colțurile lumii. Mă întrebam cum  este pentru voi, creatorii Encanto, să vedeți ce impact are rezultatul muncii voastre și cum e pentru voi să urmăriți felul în care oameni diferiși interpretează diferit mesajele filmului, poate chiar foarte diferit de ce v-ați propus?

Kira Lehtomaki: Mi se pare cu adevărat magic! Când te plimbi într-un oraș oarecare și auzi pe cineva cântând una dintre melodiile din film sau observi o fetiță sau un băiat îmbrăcat ca unul dintre personaje, rămâi fără aer când vezi cât de departe au ajuns lucrurile care la un moment dat au fost doar o schiță pe biroul tău. Acum toată lumea știe de ele!

Când vine vorba despre cum sunt primite mesajele, nu știi niciodată cum se vor conecta oamenii cu filmele tale. Încerci să spui ceva adevărat despre tine, încerci să te comunici pe tine și poți doar spera că autenticitatea și perspectiva ta vor fi adevărate și pentru altcineva. Sigur că privitorii pot lua miezul acesta de adevăr și-l pot interpreta diferit, dar conexiunea pornește de la universalitatea acestor emoții, de la faptul că unele lucruri sunt la fel pentru toți. Mulți copii și adulți se regăsesc în aceste personaje, relaționează cu ele, se recunosc. E o binecuvântare când se întâmplă asta, chiar dacă interpretarea nu e întotdeauna aceeași cu intenția noastră, a echipei de creație.

Personajele Disney au evoluat mult în ultimii ani, de la prințese perfecte sau bestii înfricoșătoare, fetițe cuminți și băieți obraznici, la versiuni mult mai nuanțate, mai aproape de firea umană. Avem acum eroi în care ne regăsim foarte ușor, pentru că sunt mai complecși și mai umani. Care este opinia ta despre această tranziție?

Kira Lehtomaki: Părerea mea personală e că e loc și pentru personaje mai stereotipice, cum este Frumoasa din Pădurea Adormită, care e filmul datorită căruia am ajuns să practic această meserie, aceste personaje creează idealuri. Un personaj la care aspiri.

Și sunt și alte personaje cu care ne simțim conectați, pentru că nu suntem perfecți, iar când vezi un astfel de personaj care își descoperă și își arată defectele, celebrând totuși cine este și care are oameni care îi susțin, cred că toți visăm la asta.

Îmi aduc aminte când eram mică și am văzut pentru prima oară Mica sirenă, am observat că ea, Ariel, e diferită de celelalte personaje din desene animate, ea nu făcea totul ca la carte, răspundea urât uneori, era un pic arogantă, îl contrazicea pe tatăl ei, era un pic lacomă, nu e tocmai personajul care ai vrea să fie modelul fiicei tale.

Cred că multe fetițe au simțit atunci, văzând Mica sirenă, că Ariel e ca ele!

E important să arătăm în artă, filme, cărți, bunătatea și frumusețea care pot fi în oameni, dar să arătăm totuși și realitatea, efortul pe care-l depunem pentru lucrurile importante pentru noi!

Personajele acestea sunt iubite și merită iubite!

Vedem în animații tot mai multă diversitate, avem eroi care poartă ochelari și nu au siluete de Barbie sau Spiderman, avem personaje care nu-s musai fete sau băieți. Cât de important este diversitatea pentru tine, pentru Disney?

Kira Lehtomaki: Diversitatea e importantă pentru Disney și cred că intenția principală e aceea de a ne putea regăsi în aceste filme.

Pentru mine, când mă uit la filme ca Zootopia, care are un mesaj foarte important, unde avem un personaj principal ca Judy, iepurica, care e visătoare, curajoasă, vedem că ea face o greșeala groaznică: se ceartă cu Nick, vulpea, cel mai bun prieten al ei. Să vezi eroina spunând la final Am greșit, te rog să mă ierți, acesta a fost un moment foarte important, toți greșim și avem nevoie de iertare, e important să vedem asta pe ecran.

Judy e un iepure, noi nu suntem, dar ne recunoaștem în ea.

Suntem toți oameni, cu aceleași emoții indiferent de gen sau de alte particularități, trecut, detalii în stilul de viață.

Disney vrea să spună povești în care să se regăsească cât mai mulți privitori.

Ca orice om care creează, îndrăznesc să bănuiesc că te atașezi de personajele pe care le creezi, ele devin prieteni, familie. Ați primit, tu și echipa de animatori Disney, comentarii negative despre film sau despre personaje și dacă da, cum gestionați asta?

Kira Lehtomaki: Nu, nu am primit niciun feedback negativ despre Encanto.

Uite, ceva din culise: când m-am întâlnit cu echipa, le-am zis: Îmi doresc mult să lucrăm împreună la acest proiect, dar nu știu dacă sunt persoana potrivită, filmul e despre dinamica unei familii mari, iar eu sunt singură la părinți. Nu știu dacă o să am perspectivă bună asupra acestei narațiuni, dar ei au spus: Hei, fiecare familie e unică și perspectiva de copil singur la părinți va fi valoroasă pentru film!

Mi s-a părut generos din partea lor să spună asta, dar interesant e că pe măsură ce lucram la film, mi-am dat seama că deși Familai Madrigal e floarte diferită de familia mea, seamănă totuși foarte bine cu familia mea.

Încă mă văd în ele, în toate personajele.

Lucrul care-mi place cel mai mult la animațiile Disney este că poveștile sunt sincere, e multă iubire, speranță, bucurie, emoții pe care oamenii le simt alături de noi. Dar Disney nu se teme de suferință, de dificultățile prin care trec personajele, iar cu Mirabel vezi cum ea simte că nu aparține acestei familii magice. Câți dintre noi nu am simțit că nu ne ridicăm la înălțimea celor din jurul nostru? Cred că atunci când pui în balanță și scoți la iveală durerea din lume (mai ții minte până la Bambi, care se confruntă cu moartea mamei lui), situații dificile, totuși mereu în poveștile Disney la final e speranță, care îți dă puterea să perseverezi pentru ceea ce e important pentru tine.

Iar asta cred că a protejat Encanto de critică.

Sigur că nu există ceva care să fie perfect pentru toată lumea, dar cred ca realismul și speranța fac filmele Disney atât de apreciate și de ușor de conectat cu ele.

Prin munca voastră, tu și colegii tăi influențați milioane de copii din toată lumea. Sunt sigură că sunteți conștienți de responsabilitatea voastră în devenirea lor ca adulți. Care sunt cele mai importante mesaje pe care doriți să le trasmiteți copiilor prin filme animate?

Kira Lehtomaki: Oh, sunt multe! De exemplu, clasicul mesaj Disney rostit de Greierașul Jiminy (din Aventurile lui Pinocchio): Lasă-ți conștiința să te ghideze, mi se pare super important.

Nu știu dacă le pot numi pe toate, dar importante sunt cele despre speranță.

Visează departe!

Nu renunța, oricât de greu îți e!

Indiferent unde ești în viața ta, filmele acestea te ajută să rămâi pe drumul tău, să nu renunți.

Kira, ai jobul pe care ți l-ai dorit de când erai mică! Felicitări pentru asta! Ce ai vrea să transmiți unui puști sau unei puștoaice care vrea să devină Head of Animation la Disney?

Kira Lehtomaki: E amuzant, când am ajuns la Disney, am intrat boboc în echipa de animatori pentru filmul Tangled, eram ucenic, iar șeful meu de atunci mi-a zis: Jobul tău e să încerci să-mi iei mie jobul!

 Iar replica asta mi s-a părut extraordinară, pentru că el a vrut să mă vadă tot mai bună, mai bună ca el, nu să ascundă ce știe, fie care generație nouă face tot mai mult, așa că, tinerilor, fiți buni, fiți mai buni ca mine!

Ca sfat: găsiți pe cineva care are jobul pe care vi-l doriți, contactați persoana aceea și trimiteți-i munca voastră, apoi cereți feedback. Va fi super valoros pentru voi, pentru că asta facem aici în echipă, mereu ne uităm la cel fac colegii și ne dăm mereu feedback.

În liceu, era o fată care desena foarte bine, mereu mă așezam lângă ea s-o obsev. Am văzut cum își contruiește liniile, am învățat mult doar uitându-mă la ea. Găsește oameni care sunt buni la ce vrei să faci și învață de la ei în fiecare zi!

Mulțumesc, Kira!

Dacă nu ați văzut Encanto încă, din 14 iunie se poate vedea pe Disney Plus, aplicația va fi disponibilă și în România, cu dublaj și titrări în română. Vor fi disponibile toate filmele Disney, Pixar, Marvel, Star Wars, documentare National Geographic și multe filme celebre pentru adulți, dar despre asta o să scriu separat.
Până pe 13 iunie la 23.59 vă puteți abona pentru an la prețul a opt luni, trebuie să vă înscrieți pe Disneyplus.ro pentru a primi linkul de activare a ofertei. Tot acolo vedeți și ce titluri vor fi disponibile în aplicație.

Sper să vă placă și să vă inspire interviul cu Kira.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4200

5 comentarii

  1. Buna ziua,

    Sunt interesata sa stiu daca puteti aborda in postarile dumnevoastra viitoare, un subiect extrem de controversat : tehnologia timpurie. In jurul meu sunt 2 categorii de oameni: cei care sunt de acord , caci considera ca copiii lor vor fi marginalizati si cei impotriva, care sunt declarati ” comunisti convinsi”.Indiferent de argumente logice si medicale, cei care dau telefoanele mobile copiilor de la 2-3 ani , pun la zid categoric restul de parinti .
    As fi curioasa sa vad o dezbatere pe aceasta tema, cu toate ca am impresia se va deschide o cutie a Pandorei.
    Cu multumiri

  2. Daca exista vreun motiv pentru care imi doresc foarte mult sa plece copiii din tara sau si noi cu ei cand va veni momentul, este acela ca in alte tari sunt si joburi de acest gen: animator la Disney, designer la ….Tesla si multe altele.

    Am o fetita foarte creativa dar fara talent la orice inseamna lucruri practice. Inventeaza povesti, scrie deja mult si aproape fara greseli in engleza, face design pe hartie si in viata de zi cu zi pentru papusi, camera, orele de dansuri etc. Are aproape 9 ani.

    Ia spuneti-mi si mie in ce domeniu ar putea lucra acest copil in Romania in asa fel incat sa nu i se franga aripile cu „doamna, o las repetenta la mate ca nu pricepe mai nimic sau pricepe dar o doare la bascheti si clar nu ….”.

    Sunt frustrata. Ca exista asemenea joburi in alte tari, cu apa calda si caldura. Si alor nostri li se frang aripile de mici sa fim siguri de-o treaba.

    • Bună seara. Până ajunge la job trebuie să treacă prin sistemul de învățământ din România, care „nici gând” să prețuiască creativitatea decât la vreo activitate a școlii, când vor să iasă în evidență cu ceva nemaivăzut. Mate, neapărat mate …
      Vă înțeleg perfect. In timp ce eu am dus copilul in fiecare zi la activitățile creative: teatru, dans, desen, oratorie, dezvoltare personală, limba engleză, ceilalți colegi de clasă au făcut meditații la matematică și comunicare în limba română, reușind să ia premii la toate concursurile școlare, iar copilul meu câte o mențiune, iar impresia generală la finalul clasei a IV-a a fost că trebuie insistat la matematică ?. Chiar sunt și eu într-o dilemă cum să procedez începând cu clasa a V-a.

  3. Un popor fara educatie, cultura si credinta , nu exista. Lasand la o parte sistemul bolnav din Romania, educatia o primim acasa, nu ne educa societatea.Cei 7 ani de acasa se vad din ce in ce mai putin si mai rar.Copiii lasati de la varste fragede cu elefoane / tablete in maini.Parinti din ce in ce mai absenti si mai obositi.Sta copilul cuminte? f bine , asta conteaza.Care este procentul parintilor care citesc carti copiilor de mici? Carti , repet. Puterea exemplului unde este?Dar de , ne plangem mult si bine.Dar noi ce facem? Nimic. Ba mai mult, le facem rau cu buna stiinta.Ma uit in aprcuri, mamici cu copii stau cu telefoanele in mana.De ce mai ies afara?Intreb si eu. Ne plangem ca ne distruge sistemul?Si noi contribuim. Cine vrea sa auda , cine nu …..spor la cat mai multa tehnologie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *