Un an de când am luat avionul doar cu bilet dus!

Bune si rele la fix un an de la emigrarea in Olanda!

Azi se face un an!

Un an de când ne-am făcut cuib în alt loc, altă țară, altă climă, altă limbă, alt tot!

Aveam de gând să fac o mega petrecere de emigrare azi, dar sunt atât de obosită (mi-ați zis ieri să nu mai zic că sunt proastă, bine, atunci pot să zic că I haz the dumb?), iarna expatului, burnout, perimenopauză, ce-o fi, cert e că am decis să stau cuminte și să dorm în această mare zi aniversară.

Bărbatul a dus copiii la școală, eu m-am plimbat de colo colo sa fac paturile și să deschid geamurile! Azi vreau să scriu!

Au trecut 365 de zile.

Am sărbătorit cu colegii de la curs un pic, le-am dus cornulețe cu gem făcute de mine după rețeta bunicii, le-au devorat!

Și m-am gândit să fac un top cu 10 cele mai faine lucruri din acest an, 10 cele mai surprinzătoare și 6 mai grele sau neplăcute (atâtea am adunat deocamdată), pe care să-l refac an de an.

Top 10 lucruri surprinzătoare

  • Ne-am îmbolnăvit foarte puțin spre deloc în acest an (Sofia a făcut un covid light, noi nu am avut niciun simptom, au mai fost ceva muci, fără alte evenimente, câte-o durere în gât, eu am făcut o infecție urinară, că deh, nu mă dezmint, dar în rest, nimic, cred că ne priesc aerul, timpul afară, lipsa frecușului zilnic cu toate nimicurile care ne consumau)
  • Ploaia cu fulgi (nu e burniță, nooo, am văzut aici ploaie cu fulgi, fulgi mari, pufoși, care veneau spre pământ cu mega viteză, zici că erau trași cu pușca din cer)
  • Felul în care olandezii se bucură de vânt (ies să alerge, să se plimbe pe câmp, se țin unii de alții să nu decoleze, vorbesc și se plimbă)
  • Piscinele fără haine (dacă vrei să mergi cu slip pe tine trebuie să cauți atent zilele cu textile permise)
  • Lipsa prânzului (aici cina e de bază)
  • Liniștea care se lasă în cartier după ora 9. Zici că suntem la azil. Ador asta! 🙂
  • Ce scot din canale când fac curat (biciclete, trotinete, frigidere, persoane)
  • Cursurile de înot și examenele (la test înoți îmbrăcat și încălțat etc)
  • Muzica olandeză. Sunt și trupe care ne plac, dar majoritatea ne sună ca șlagărele din 1980 ale lui Florin Bogardo, dacă nu știi cine e, las-o așa. Am pus la stories ieri un clip de exemplificare, vedeți pe https://www.instagram.com/printesaurbana/ sau https://www.facebook.com/printesaurbana
  • Hainele de la copii, care-mi sunt chiar mari
  • Am primit în poștă o invitație la informare și dezbatere pe tema faptului că încep lucrările la o bretea de autostradă în partea de nord a orașului, constructorul și primăria oferă informații despre devieri, deadline-uri, inclusiv materiale folosite pentru ca șoseaua să fie silențioasă, iar cetățenii întreabă și dezbat, live și online
Trupa, cu prof cu tot!

Top 10 lucruri care-mi plac aici (au ieșit un pic mai multe, ups)

  • Mediul internațional, diversitatea (suntem 13 în poza de mai sus, din 13 țări diferite, cred că interacțiunea cu oameni atât de diferiți e de mare folos pentru minte și suflet)
  • Bicicletele
  • Miile de opțiuni de petrecut timp cu familia, parcuri, muzee, trasee
  • E foarte frumos totul pe aici, în orice sat sau orășel mergi sunt canale, case mici sau mari cu grădini bibilite, geamuri maaaari pe toate părțile, fără draperii sau perdele, mult verde, rațe și iepuri peste tot, încă mă simt ca într-un basm
  • Limba (afurisită, dar frumoasă, abia aștept să pot vorbi și eu fluent)
  • Relaxarea, ritmul lent, timpul pe care ți-l dau ceilalți, lipsa de presiune
  • Lipsa traficului
  • Curățenia
  • Aerul curat și cerul ca desenat
  • Casa în care stăm
  • Românii pe care i-am cunoscut aici, ne tot întâlnim și mereu mai cunosc câte-un om fain, ne ajutăm între noi, mi se pare super fain!
  • Verdeața, natura, mereu vie, chiar și iarna
  • Străzile, autostrăzile, faptul că majoritatea oamenilor respectă regulile
  • Siguranța (mă simt în siguranță peste tot, metrou, tramvai, tren, noaptea pe bicicletă)
  • Comunicarea cu școala, eforturile depuse de toată lumea pentru ca Sof și Ivan să se integreze

Încă mi se pare că trăiesc într-o poveste. Atât de mult îmi place Amsterdam, de fiecare dată când mă urc în tramvai și cobor în centru mi se pare ireal. Că suntem aici, trăim aici!

Oriunde călătorim, Elveția, Germania, Grecia, ne lipsesc curățenia și ordinea de aici. Vrem acasă în Olanda!

Top 6 lucruri care îmi displac sau cu care (încă) îmi e greu

  • Lentoarea cu care se rezolvă unele probleme
  • Felul în care m-a tratat medicul de familie (la care am mers o singură dată, la aproape un an de la înscriere, mi-a dat analizele pe care le-am cerut, dar în dosarul medical, accesibil online, a scris un singur lucru, nu despre simptome sau rezultatul analizelor, ci că am făcut eu un comentariu despre sistemul de screening din Olanda vs. România, comentariu pe care culmea, l-a făcut ea, eu n-am zis nimic, că fusesem instruită că e o temă sensibilă și e mai bine să tac)
  • Faptul că nu am găsit loc la școlile din cartier, iar asta e complicat pentru noi și pentru copii (nu pot socializa după școală cu colegii, nu pot veni acasă la prânz etc)
  • Proprietarul rău care a vrut să ne păcălească să plecăm din casă mai devreme, foarte foarte urât din partea lui
  • Umezeala mare din multe case (umidificatorul nu face față, nici dacă merge încontinuu), stăm cu geamurile deschise
  • Biletele mult mai scumpe la avion ca cele din România

Una peste alta, e bine.

Când merg seara la culcare și intru în dormitor, simt mirosul familiar de cameră nouă, dar totuși cunoscută. Copiii socializează, au învățat bine limba, fac progrese, sună copii din vecini la ușă după ei, facem des întâlniri, mai vin prieteni din România, ne mai ducem noi.

Acum avem două case, ne e bine în ambele, avem prieteni noi, dar i-am păstrat și pe cei vechi (cu câteva excepții dureroase, dar bănuiesc că inerente).

Am călătorit mai mult decât din România, suntem mult mai aproape de Belgia, Franța, Germania, curând merg la Bologna, apoi urmează Danemarca.

Am fost alături de multe familii care au parcurs și ele un drum similar, am oferit informații și linkuri și cărți.

Vom lua din nou pui de găină curând, abia îi aștept, traversez jumătate de Olanda să mă duc după ei.

Învăț pentru B1 la neerlandeză, pot deja citi articole simple, pot purta conversații ușoare, înțeleg tot mai bine la radio, filmele deja le pot privi fără titrare. Mai e mult de muncă, dar văd rezultate și am de gând să nu renunț până nu ajung măcar la B1, poate chiar B2, apoi o să-mi caut un proiect de voluntariat, să rămân în contact cu limba.

În continuare sunt supărată, ba nu, tristă că a trebuit să plecăm. Mă simt alungată, obligată să fug. Citesc constant știrile de acasă și frecvent simt că am făcut bine. Asta nu înseamnă că nu ne e dor, că nu e greu. Ne-am înhămat la tristețea asta, la dor și la schimbare pe termen lung. Stam în proces, suntem procesul. 🙂

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4198

73 comentarii

  1. Buna,

    sunt in Germania de 7 ani si ultima ta fraza defineste exact ce simt, dar ma bucur ca am luat decizia sa plec. Oricat de bine am invata limba tarii adoptive vom ramane mereu emigranti si o oarecare discriminare va exista mereu insa una peste alta lucrurile pozitive sunt mult mai multe decat cele negativa

    • Mă bucur că v-ați acomodat. Sună tare fain ce povestești, o singură treabă mă „sperie” : clima. Nu știu cum și dacă m-aș adapta într-o climă așa umedă și ploioasă. În rest, pare așa fain că e multă verdeață, natură, puține mașini.

      Iar faza cu draperiile și perdelele lipsă ?… Well. Voi aveți perdele și draperii?

    • Nu, nu avem. 🙂

      Avem rulouri pe care le tragem noaptea, ca toata lumea pe aici. In rest, se vede dintr-o parte in alta a casei. 🙂

      Clima nu e atat de rea pe cat se spune, mie mi se pare ok, anul trecut a fost chiar soare si cald din martie pana in noiembrie.

  2. Draga Ioana,

    Te urmaresc activ dintotdeauna. Acum mai mult, pentru ca am hotarat sa emigram in Elvetia. Suntem instalati de aproape un an iar lucrurile merg ca pe roate. Totul e fain aici! Singurul lucru care ne tine (cumva) in loc e dorul. Cu atat mai mult cu cat il vedem si il auzim din gurita baiatului nostru de 4 ani. Sunt zile in care ma regasesc intr-o indoiala extrema. Baietelul nostru s-a transformat dintr-un butoi de veselie intr-unul cu pulbere de nervi, furii, suparari si…inadaptari. E foarte frustrat ca nu intelege limba si tanjeste dupa prietenii lui din gradinita din Bucuresti. Cum pot sa il ajut sa treaca mai lin si senin prin aceasta (pare lunga) acomodare? Multumesc!

    • Of, e greu, stiu ce spui, si Ivan e uneori stresat si incordat de schimbare, e normal, e greu pentru toti, iar ei, micii, au mai putine resurse…

      Il asculti, il ajuti sa isi exprime furia, frustrarea. Ii povestesti cum e si o pentru tine (fara sa il impovarezi prea tare).
      Poti cauta si psiholog local si logoped, sa invete limba mai repede.
      Socializare cu romani din zona, dar si cu localnici.
      La noi au ajutat mult si activitatile extra scoala in limba locala, au invatat foarte repede si si-au facut amici.

    • Buna Ioana,
      Unde sunteti in Elvetia ? Noi ne-am mutat acum un pic mai mult de un an, fetita noastra implineste in aprilie 4 ani. A fost frustrata si nervoasa ça nu intelege limba la inceput (si mai ales ça nu se putea exprima). Ce a ajutat-o foarte mult a fost sa mearga doar 3 ore pe zi de 3 ori pe saptamana la cresa, destul de putin cat sa nu se simta pierduta, dar destul de mult cat sa prinda limba. Dupa cateva luni a trecut la program intreg. In rest, am încercat sa ne întâlnim cu familii de romani aici, a ajutat-o pe ea sa aibă o viața socială in limba romana, e important.

    • Unde sunteti in Elvetia? Noi suntem de aprox 8 luni in Winterthur, baietelul meu avea 5 ani si putin cand am plecat din Ro, face 6 ani in cateva sapt. Si lui i-a fost greu si cred ca a fost foarte frustrat la inceput cand nu intelegea nimic, ii era greu sa se joace cu copiii de la bloc. Apoi a inceput gradinita si iar i-a fost greu pt ca nu intelegea ce se discuta, dar incet incet a invatat, a ajutat ca pt copiii expati exista ore de DAZ, pe care el le face singur cu o profesoara de germana si se vede progresul. Tocmai ce am fost la discutia de la jumatatea anului cu educatoarea, care ne-a spus ca se descurca mult mai bine, si se vede si in comportamentul lui de dupa ce vine acasa, nu mai este nervos, ne povesteste ce s-a intamplat la gradi.
      Asa cum spunea si Ali, ajuta sa va mai intalniti si cu romani din zona voastra, sa poata discuta si cu altcineva in afara de familie. Si in functie de cum puteti, sa mergeti la ceva playdates/kita/activitati pt copii, ca sa aiba contact cu limba. Puteti incerca sa cititi si carti simple, pt copii in limba cantonului vostru, ca sa prinda cateva cuvinte. Mult succes!

    • Draga Ioana,

      Unde in Elveția sunteți? Eu locuiesc în zona Zürich și am de asemenea un băiețel de 4 ani. ?

    • Ioana, imi permit sa-ti dau niste sfaturi ca imigrant de 4 ani deja, cu un copil ce avea aproape 5 ani cand am plecat si care s-a adaptat perfect si nu a regretat plecarea in alta tara.

      1. este momentul ca parintii sa incerce sa tina parerile negative pentru ei insisi. Stiu ca nu toti pleaca asa fericiti ca noi, stiu ca nu e usor sa o iei de la capat in tara noua, ca, vorba aia, ca si voi, am trecut prin asta. Dar copilului nu i-am spus „vai ce greu este”, „vai ce pacat ca nu imi vad prietenii” etc. Pentru ca este prea mic sa inteleaga „dar totusi e o oportunitate” si se fixeaza pe tristetea voastra. Noi am spus ca e bine ca am plecat, ca suntem incantati sa vedem ce putem realiza, ca, desi pare o idee mai complicat, ne vom aseza. Pana la urma ne-am asezat chiar la casa noastra dupa 2 ani jumate.

      2. este OK pentru copil sa simta tristete, dar si asta se poate canaliza. Fiica mea a avut nevoie de vreo 6 luni sa invete engleza si era extrem de frustrata ca nu intelege ce i se spune. I-am spus ca va fi tot mai bine, am apreciat fiecare micuta imbunatatire si am lucrat suplimentar cu ea, incat sa o ajut sa recupereze mai rapid. A invatat sa scrie si sa citeasca in alea 6 luni, incat, la 5 ani jumate, cand a mers la „clasa 0”, se mira toata lumea in scoala ca nu e nascuta aici. Va intelege si micutul, are totusi 4 ani (a mea pe atunci abia vorbea in romaneste, ca intrasem la idei).

      3. faceti cat mai multe calatorii. OK, nu plecati cu saptamanile, dar cate o vizita de o zi undeva frumos ajuta. Eu, in primele luni, am dus fata la ocean, la cele 4 gradini zoologice fin oras, acvariu, in parc, la cumparaturi. cand am plecat din Romania am vandut ceva jucarii de-ale ei si banii a avut voie sa-i foloseasca ea sa cumpere ce vrea. Ne-am imbogatit cu perina decorativa cu paiete, cu matzalai etc. Banii ei, treaba ei. Ajuta enorm plimbatul prin oras/sat si verbalizat „ce fain e aici”, ce bine ma simt etc. Noi ne-am mutat din NY intr-un sat in New Jersey si e clar alta viata (cu bune si rele). Acum spun mereu „ce frumoasa e padurea”, ” ce noroc avem ca mergem la plaja la lac” etc. Si asta mica a prins ideea si se bucura si ea de plecare. A pierdut prieteni de 2 ori deja (in Romania si NY), dar mereu ne-am lipit de alti oameni si i-am spus ca in viata nu trebuie neaparat sa pierzi prieteni (ca sunt in legatura cu cei din Romania, Italia etc.), ci mutarea iti da ocazia sa castigi noi oameni in viata ta.

      4. verbalizati fiecare progres. Noi am spus in fata copilului ce bine e ca suntem aici, cat de frumoasa e casa in care stam, ce bine ca are tata job etc. Eu cred sincer ca este imposibil sa nu te realizezi, mai ales ca roman, pe unde te duci. Pentru ca suntem o natie de supravietuitori, suntem destepti si foarte harnici. Si nu doar noi o spunem. Avem toleranta la greu si o dorinta mult mai mare de a reusi. Trebuie doar sa stim sa privim in urma, acum 3 luni, acum 1 an etc, si sa vedem progresul. Sa-l rostim cu voce tare, ca ne ajuta si pe noi, in viata asta noua.

      Nu cred ca pleaca nimeni din Romania de fericit ce este. Pentru unii situatia e de nesuportat, altii (ca noi) descopera niste oportunitati in plus si e pacat sa le piarda. Sa nu uitam ca nu este exil, ne putem intoarce oricand, nu am pierdut cetatenia, nu suntem pe vremea lui Ceasca sa nu poti reveni dupa ce ai „fugit”. E bine sa tinem ochii inainte, sa ne deschidem un cerc cat mai mare de amici in noua tara (nu doar romani, sa nu ne enclavizam), sa ne implicam (voluntariat in comunitate, la scoala etc.) si sa avem incredere in puterea noastra.

      Va imbratisez cu drag si mult succes in calea voastra. VA FI TOT MAI BINE, cel mai greu a fost primul an. Nimic nu va mai fi atat de greu 🙂

  3. De curiozitate, au fost si interacțiuni pozitive cu localnicii? Mă refer la interacțiuni mai serioase, nu ma refer doar la salut. Din ce povestești mi se par chiar mai xenofobi decât îmi imaginam, doctorița clar a fost rea pe motiv că sunteți imigranți, probabil si proprietarul tot de asta, nu-mi explic altfel nici faptul că nu s-au găsit locuri la școala de care aparțineți, că doar stați legal acolo. Profesorul de limbă pare ceea ce as numi o interacțiune pozitivă cu un localnic, însă cursurile alea nu sunt obligatorii, așadar e in interesul lui să fie drăguț cu imigranții, că altfel pierde clienți. Chiar așa sunt ei, atât de xenofobi încât imigranții vor rămâne doar între imigranți sau ai povestit doar aspectele negative?

    • Locuri la scoala nu mai sunt pentru ca nu mai sunt locuri, clasele sunt complete si nu este legal sa ia mai multi copii decat prevede regulamentul. E important cand traiesti in alta tara sa incerci sa nu ai acest bias, sa crezi ca tot ce ti se intampla rau e pentru ca esti din alta tara. Unele da, sunt asa, cum a fost doctorita, altele sunt obiectiv asa. Am prieteni care se simt discriminati de cand ies pe usa, altii nu observa niciun fel de discriminare. E important sa incerci sa ramai cat de cat obiectiv.

      Sunt si aici rasisti ca peste tot, nu cred ca mai multi ca in alte parti.

      Ce e de asemenea de luat in calcul e ca in ultimii ani au venit extrem de multi imigranti in Olanda, multi sunt asistati social (refugiati politic), pun presiune mare pe sistem, traiesc in enclave, cresc rata criminalitatii, sunt cartiere in unele orase in care eu nu as intra, dar nu sunt reprezentative pentru intreaga tara, eu ma simt in siguranta aici, cum am si scris. Dar inteleg cumva de ce unii olandezi se simt agasati de straini.

      Nu toti. Majoritatea celor pe care ii cunosc (soti de romance, prieteni, profesori, vecini) sunt prietenosi si relaxati.

    • Eu nu m-am simtit discriminat nici un moment.
      Oameni neplacuti sunt peste tot. Da, proprietarii de exemplu au vrut sa ne traga pe sfoara crezand ca nu stim sa citim contractul in olandeza, dar nici macar de aici nu trag concluzia ca au facut-o pt ca suntem imigranti – au facut-o pt ca au crezut ca pot sa speculeze asta.

      Intr-o seara, m-a abordat in statia de tramvai un tip clar afumat si cand i-am zis ca sunt din Ro, a zis ca lui ii plac f mult romanii, ca sunt seriosi si muncitori. Nu stiu daca e reprezentativ dar na, acelasi lucru l-am auzit si de la italieni de exemplu.

      Aici in zona Amsterdam unde suntem noi este foarte greu sa te simti discriminat, avand in vedere ca sunt foarte – foarte – multi oameni de alte nationalitati decat olandezi. Practic as zice ca problema nu exista. Nu stiu cum e in alte parti ale tarii, dar as zice ca nu semnificativ mai rau.

      Si mai trebuie spus ca nu e usor pentru olandezi. De exemplu, locuintele au devenit atat de scumpe (si) din cauza imigratiei incat in unele orase, copiii olandezilor nu isi permit sa mai cumpere locuinte acolo unde s-au nascut. De asemenea, universitatile sunt inundate de imigranti (Brexit) si este din ce in ce mai dificil pentru copiii olandezilor sa gaseasca locuri.
      Astea sunt lucruri pe care mi le-au spus olandezi. In aceste conditii, pot sa spun ca se descurca mai mult decat onorabil cu xenofobia, ca oricine ar fi enervat ca nu mai poate sa cumpere o casa sau sa mearga la scoala in tara lui din cauza imigratiei.

    • Eu nu stiu ce asteptari sa avem de la straini daca noi intre noi suntem xenofobi.
      Noi ne-am mutat in alt oras in Romania. Veneam din zona Moldovei in Brasov. Mai locuisem acum 6 ani aici dar eram atat de prinsa cu jobul incat nu aveam timp de socializare. Acum fiind acasa cu copiii, am avut diverse interactiuni cu oamenii de aici. Pana iti vad nr de la masina, mai scapi un cuvant cu accent de moldova sau aduci in discutie din ce oras vii, toate sunt ok. Apoi brusc se schimba.
      Am tot vazut acest hate referitor la oamenii din diferitele orase ale moldovei care s-au mutat in “orasul lor”.
      Pot sa ii inteleg ca se simt sufocati, ca s-a aglomerat orasul iar unii au comportament urat (desi nici cu cei din BV nu imi e rusine) dar atitudinea asta de “mi-a luat mama oras” pe mine ma scarbeste:))

    • Eu locuiesc in Olanda de 10 ani si nu m-am simtit niciodata discriminata. Poate in cercurile din care fac parte sunt oameni mai deschisi la minte,nu stiu. Oamenii par curioasi sau admirativi cand le spun de unde sunt, sau cel putin asa interpretez eu :)))

    • De unde ai tras concluzia ca medicul a fost rau fiindca este imigranta? Si eu scriu in dosar cand mi se cer anumite lucruri pe care eu nu le consider potrivite: gen mamografie la o femeie de 40 de ani fara niciun antecedent familial si asimptomatica. Fiindca este in afara recomandarilor oficiale si o iradiezi degeaba. Te poate da in judecata ca i-ai prescris un examen inutil.
      In ro se face un papanicolau anual, in Franta o data la 3 ani daca nu sunt probleme. Sunt sisteme diferite, cele din vest in general bazate pe dovezi stiintifice si e bine sa le explici noilor veniti la ce sa se astepte.
      Cand i-am cerut ginecologului test DPNI direct in loc de triplu test la fel, a notat.
      In fisa ai dreptul sa scrii ce vrei.

    • Chestia asta cu discriminarea, in unele locuri este adevarata, iar in altele e in capul imigrantului. Vorbesc despre tari din Europa in general.
      Locuiesc intr-un oras mic (dar nu in Olanda) unde procentul de imigranti e foarte mare, absolut niciodata nu m-am simtit discriminata.
      Din cand in cand ma intalnesc intamplator pe afara cu o alta romanca care are o fetita de vreo 5 ani, s-a bagat in seama cu mine mai demult auzind ca vorbeam romana. Ocupatia ei principala este sa se planga cum sunt discriminati peste tot, cum toata lumea e rasista, cum la doctori are acces foarte greu, la scoala ii dau note proaste copilului, ca nu ii place orasul, ca sunt tigani multi, etc. Absolut mereu cand aduce vorba i-am spus ca eu nu am aceeasi parere si nu am intalnit ce spune ea.
      In final am ajuns sa o ocolesc de fiecare data cand pot, pentru ca n-am nevoie de atata energie negativa.
      Deci e si chestie de perspectiva in unele situatii.

    • De acord cu tine, Vasi. Aceeasi e si parerea si experienta mea. Si tot asa nu am rabdare sa interactionez cu persoanele foarte negative care vad doar raul in oameni si situatii. Am locuit si in alte tari si peste tot vei intalni oameni xenofobi, inclusiv in Romania. Dar e important sa te poti detasa un pic si sa nu generalizezi pentru ca nu te ajuti pe tine in primul rand. Iti faci viata foarte dificila. Mie mi-a fost clar mult mai usor pentru ca sotul e olandez, iar in timp mi-am facut si cateva prietene olandeze (una prin intermediul lui si 3 independent de el). Si pot discuta cu ei prin ce trec, dar aflu si ce probleme au ei ca nativi. Si cum se raporteaza la anumite lucruri. Nu orice situatie neplacuta sau nedreapta tine de discriminare, ci …shit happens. Poti da peste oameni fel de fel oriunde. Cred ca atunci cand te apropii de localnici si faci un efort sa te integrezi in cultura lor – asta nu inseamna ca trebuie sa renunti la a ta – vezi lucrurile mai nuantat. Dar asta dureaza ceva timp, e o investitie emotionala de durata. O adaptare, un proces. Pe mine cel mai mult ma impresioneaza prietenii olandezi care cand mergem in vizita la ei la pranz ne asteapta cu o supa ceva, stiind ca eu nu sunt fan sandwishuri cu branza ca si masa de pranz, ci prefer ceva cald. Probabil am si un noroc fantastic dar in 10 ani aici m-am inconjurat de oameni foarte buni si calzi. Ceea ce le doresc si altora 🙂

    • Adina, eu de exemplu sunt un om care isi face foarte greu prieteni, deci nu ma astept ca am curand prieteni intr-o tara straina. Asa sunt eu, am si avut experiente proaste in trecut, nici nu accepti usor bullshituri de genul – ai zis ca maine mergem undeva, am stabilit cand si cum, dar tu te trezesti cu 2 ore mai tarziu si ma anunti senin ca eu am de astepat cu copilul, ca mergem, dar mai tarziu, timp in care copilul e nerabdator, pentru ca stia ca am vorbit ca mergem undeva sau cand incep niste oameni (cu care ai iesit de cateva ori si par ok initial) sa imi dea sfaturi despre ce fac eu bine sau nu in educatia copilului meu, pentru ca stiu ei mai bine (si nu sunt vreo mama tampita, dar imi cunosc copilul si stiu ce poate si ce nu inca sau care ii sunt limitele). Aceste doua exemple sunt de fapt romani pe care i-am intalnit aici unde locuiesc, nu localnici. Ma rog, nu toti suntem deschisi sa primim usor oameni in viata noastra si oricum, dupa o varsta, nu-ti mai faci prieteni ca in liceu sau facultate.

      DAAAR, chiar si asa, socializez cu alte mame/tati/bunici(straini) in parc si toti au fost draguti, chiar daca nu le vorbesc limba perfect, daca le-am cerut un sfat legat de ceva despre scoala, sa zicem, sistemul fiind diferit fata de Ro, m-au ajutat cum si cat au stiut, la fel cand i-am intrebat despre anumite traditii locale, s-au purtat frumos cu copilul meu, etc. Peste tot unde am avut treaba, oamenii au avut rabdare, m-au ajutat sa imi fac treaba (primarii, politie, doctori, inscris la scoala, etc). Efectiv nu am ce sa le reprosez.

      Si da, consider ca ai dreptate, trebuie sa faci efortul de a te integra si adapta la noua cultura, nu sa compari mereu cu ce erai invatat inainte la tine acasa si sa tii cu dintii de Romania, pentru ca nu mai esti acolo.

      In UK am fost intr-adevar discriminati de vecinii de pe strada pentru ca stiau ca nu suntem de acolo, in Austria singurii care s-au purat aiurea cu noi au fost, ghici cine? Un roman care locuia in bloc cu noi si un negru imigrant si el, dar chiar si asa, nu pot generaliza ca cei din UK sau Austria sunt xenofobi.

  4. Felicitari pentru curaj si, mai ales, pentru rabdare – ca nu renunti cand apare un impas.
    Eu va urez si la multi ani (sa ramaneti acolo pana la batranete), pentru ca nu o sa regretati mutarea, mai ales pentru copii, care vor avea parte de un sistem modern si corect, care ii va ajuta sa evolueze si sa se perfectioneze in ceea ce aleg sa faca.
    Am vazut multe tari din Europa, am spus si inca sustin asta, Olanda este cea mai curata tara din cate am vazut, cu cele mai frumoase/ingrijite curti (mai sunt si prin Croatia, dar nu toate ca in Olanda) si campuri, chiar si santurile sunt ingrijite – ei nu lasa nimic neintretinut. Par oameni reci, dar nu sunt chiar asa, stau la distanta pt ca nu vor sa deranjeze, dar daca ajungi sa ii cunosti sunt prietenosi si foarte educati, respectuosi si saritori atunci cand ai nevoie – imi place apropierea si felul in care se comporta vecinii intre ei, nu exista rautate si invidie.
    Nu ai cum sa nu lauzi sau sa nu iti placa o tara in care lucrurile functioneaza la nivel de 2023, o tara care incearca sa te ajute sa te acomodezi si te trateaza cu respect, care iti ofera ce are mai bun, fara a te marginaliza ca esti roman sau alta nationalitate.
    Sunt convinsa ca toate aceste “plusuri”, adica normalitati pe care ar trebui sa le gasim in toate tarile, va vor ajuta sa mai stingeti dorul de Romania si sa va acomodati pe termen lung.

  5. Da, Lia, toti strainii, olandezii inclusiv discrimineaza romanul destept si iscusit, pe tot pamantul asta. Cum ai tras tu concluzia pe care ai tras-o din acest articol, nu pricep insa multe din ce spui ti, nu pricep.
    Ma bucur pt voi, Ioana!

  6. Nu pot sa cred ca ai scris despre Elevetia ca este murdara:))

    In ce oras ai fost si ai vazut mizerie?

    Locuiesc aici si totul e f bine pus la punct, de la reciclare pana la curatenie.

    • Nu cred ca a vrut sa zica de mizerie in legatura cu Elvetie, ci de ordine/organizare.
      Mi s-a parut dificil sa ne descurcam, in calitate de turisti – mai dificil decat in alte tari si decat credem noi ca e cazul. Las la o parte ca lumea nu voia sa vorbeasca engleza, de a trebuit sa scoatem franceza si italiana de la naftalina.
      A fost greu sa gasim de unde sa comandam mancare. Nimic nu ne parea clar in gara. Nu am putut cumpara bilet de autobuz, nu am inteles ce voia de la mine aplicatia aia.
      Am stat o zi sa inteleg ce pass trebuie sa cumpar pentru munti, ca erau literalmente zeci de pass-uri. Samd

    • 9 ani de bilet doar dus, 9 ani de alta tara, 9 ani de alta viata, cu bune si mai putin bune.
      la mai putin bune, as trece sistemul medical greoi si plin de lungi liste de asteptare si asigurarile medicale private scumpe si oarecum nerentabile (peste 100 Euro pe luna de persoana si nu pot spune ca vad mari avantaje, dar da, exista).
      Altfel, da, exista rasism si discriminare peste tot, importanta este mentalitatea noastra: o prietena sustine ca ea s-a simtit tot timpul sclav printre straini, in timp ce eu vad lucrurile altfel.
      Am aplicat ca cetatean roman la un job in administratia publica locala, am trecut prin toate etapele si l-am primit in final. Am facut un master la o universitate locala de prestigiu iar in urma unei prezentari in grup, am primit foarte multe laude din partea profesorului si implicit din partea colegilor de grup si un mare A (un fel de 10 in sistemul de notare local).
      Atitudinea de invingator se cultiva, la fel ca si cea de a fi discriminat.
      Multa bafta si sa ne bucuram de fiecare zi oriunde am fi!

    • Si eu sunt nelamurita unde este lipsa de organizare/dezordinea/ iar de mizerie nu mai spun, din Elvetia. Toate evenimentele dintr-un sat/oras/scoala/grup sunt planificate cu un an inainte, au loc cand si cum au fost anuntate, oamenii au o incredibila disciplina a muncii, fie ca sunt fermieri sau cercetatori – incep sa lucreze de la 7 dimineata, fac 110% din fisa postului si totul cu zambetul pe buze. Intr-adevar, nu considera datoria lor sa te ajute sa te integrezi, nici sa-ti faca vacanta usoara ca turist. Eu n-o vad ca pe ceva rau, chiar poate ar fi mai bine ca mai multe locuri sa aiba un caracter mai bine definit pentru a coagula doar oameni cu principii similare.
      Pe langa asta, eu nu sunt in stare de cele mai elementare chestii tehnice, dar aplicatia de transport mi se pare self-explanatory.

    • Aplicatia de transport, pentru care mi-am facut cont, mi-a cerut sa-mi fac un alt cont pe un alt site. Tu probabil ai facut toate astea la inceput si ai uitat. Sau folosesti card de transport si nu ai treaba cu aplicatia.
      Nici cardurile de plata nu au mers din prima si nici biletele nu au venit imediat. Cand ti se intampla aceste lucruri in statie si vezi autobuzul venind, iti doresti ca lucrurile sa fie mai simple. Cum sunt in NL de exemplu, aici a mers totul din prima fara probleme.

    • @ Robo, voua chiar nu va da de gandit faptul ca experienta voastra intr-o tara recunoscuta drept „cea mai curata, cea mai organizata, cea mai frumoasa”, o tara cu referinte in vorbirea curenta „ceas evletian” etc, voi ati perceput-o ca fiind murdara, dezorganizata, nefunctionala? Nu va neg experienta, sunt convinsa ca asa vi s-a intamplat (mai putin partea cu murdaria, asta nu e adevarat pentru ca pur si simplu nu e) dar asta nu e experienta pe care o atrag 99% dintre cei care vin in vacanta sau locuiesc in Elvetia.

    • Hm, mie nu mi s-a parut Elvetia murdara, chiar nu, nu am zis asta deloc, nici Robo nu cred ca a zis, Elvetia ni s-a parut doar obositoare (ca turist). Dar clar o sa mai incercam, poate am avut doar un imens ghinion.

    • Printesa, probabil despre propozitia asta este vorba:
      „Oriunde călătorim, Elveția, Germania, Grecia, ne lipsesc curățenia și ordinea de aici”.
      Desigur, nu ai spus textual ca Elvetia este murdara, ci ca ti-a lipsit curatenia din Olanda cand ai fost acolo. Ceea ce, mno… se poate interpreta si asa cum au facut-o mai multe persoane care au comentat.

    • Sabina, eu am fost in Geneva recent si era un JEG imens, mai rau ca orasul unde locuiesc acum, care e un munte de mizerie (Barcelona).
      Elvetia nu inseamna doar satucele idilice si traseele de vis, nu?
      Am lucrat in Elvetia si am intalnit un misognism rar – domeniul medical.
      O sa imi zici ca am probleme oculare sau de perceptie, sau cum?
      Nu le negi experienta, dar le zici ca ar trebui sa le dea de gandit :)))
      Mie personal imi da de gandit faptul ca ma simt ca atunci cand eram la gradinita eu, ca acum copiii poate au mai evoluat emotional sau in spatele blocului printre baietasii mei din Berceni. Atatea reactii tip „a mea e mai mare” si „ba pe a ma-tii” si atata patos si atata dificultate in a intelege un text atat de simplu, mai rar, sincer.
      Chiar nu inteleg de ce trebuie sa gandim toti la fel despre Elvetia, de ce trebuie sa apara N. – nu stiu daca a aparut pe aici, aparatoarea raposatei Regine, care sa o ia la rost pe Ioana ca nu a plecat in UK, de ce ne arde sangele de Traian in vine si ne agitam ca o doza de Pepsi rasuflata daca zice careva ca nu ii place in Ro. Bine, inteleg, e clar de ce se intampla, dar mi se pare nasol tare de tot.

    • Cristiana, eu nu iau la rost pe nimeni. Gandesc altfel: stiu engleza fluent? Pai de ce sa-mi complic viata la peste 40 de ani si sa fiu nevoita sa invat o limba oribil de grea?
      UK nu va place, ca e dupa Brexit, ca economia e subrezita, am inteles. Irlanda va place? E fix ca Olanda, la toate capitolele.
      Australia va place? Canada?
      Sunt prea departe? Rationamente, atata tot.

    • Sa aleg o tara in care sa ma mut doar pentru ca in ea se vorbeste engleza mi se pare copilaresc, sincer. Exista atat de multe alte lucruri mult mai importante cand iei o astfel de decizie!

      La fel si concluzia ta ca Irlanda si Olanda sunt fix la fel. :))

      Sunt curioasa de ce e atat de important pentru tine sa ne convingi ca doar in tarile vorbitoare de engleza e bine sa te muti. Au trecut multe zile de la conversatia anterioara, nu ma asteptam sa revii cu insistente pe tema asta. Pare ca vrei sa ne salvezi de ceva care pentru noi nu e problematic.

    • Adica limba nu e problematica? Faptul ca va vor trebui minim 10 ani sa vorbiti cat de cat fluent?
      E o limba oribila, nu m-as inhama la asa ceva pentru nimic. Engleza e de baza!

    • Sunt curioasa de unde unde scoti aceste axiome. 10 ani ca sa vorbesti cat de cat fluent? Doamne…

      Poti vorbi fluent olandeza dupa 1 an si jumatate de cursuri neintensive, chiar si mai devreme daca faci intensiv. Copiii ajung la nivelul unui nativ in 2-3 ani.

      Sunt oameni care dupa 3 ani scriu carti in olandeza si castiga premii literare.

      In plus, toata lumea aici vorbeste si engleza, nu ai nevoie sa inveti olandeza daca nu doresti sau ti se pare ATAAAAT de greu. 🙂

    • Eu nu iau la rost pe nimeni :))) daaaarrrr Engleza e de baza, cum de nu ati meeers in Irlandaaa sau in Australiaaaa, nu m-as inhama la asa ceva pentru nimic in lume, go, fight, win! Q.E.D.

    • In orasele din partea de nord este o problema mare cu gunoaiele. Noi stam aici de aproape un an si am fost si noi surprinsi sa vedem prin multe locuri gunoaie aruncate. Am vorbit la primarie si au spus ca au observat si ei aceasta problema ce s-a amplificat foarte mult in timpul pandemiei. Cheltuielile cu curatenia le-au redus si acum este o singura persoana ce merge cu o masinuta ce face curat pe trotuare, dar gunoiul de pe spatiile verzi de langa trotuar ramane. Si ca sa iti dau si un exemplu concret, chiar astazi am fost la Zoo Zurich si pe drumul spre Zoo, si pe o parte si pe cealalta erau o multime de PET-uri si cutii de aluminiu :(. Eram convinsi ca aici lumea nu arunca gunoaie pentru ca se dau amenzi, dar din ce am aflat de la „Politia locala” ei pot da amenzi doar daca prind oamenii in timp ce arunca, dar nu arunca nimeni daca vede politistul…

  7. Pt Madalina care pomeneste de BV. Foarte bine punctat…si din pacate foarte trist dar adevarat.
    Nu ne uitam la noi cum ii tratam pe unii romani in propria tara: romi sclavi sute de ani (si ii discriminam enorm si in ziya de azi) dar ii judecam pe americani pe tema asta, pomogromul de la Iasi dar ne luam de nemti, orice om din alt sat in satul aloe mei e „venetic”-adica „nu de al nostri”, moldovenii sunt „moldoveni”, oltenii de asemenes, etc….dar fiarte usor aruncam cuvinte in stanga si dreapta cand vine vorba de xenofobia si rasismul altora.
    Daca era romanul atat de „cel mai cel!” aveam o autostrada in 30 de ani si o vorba buna pentru un om la nevoie sau un castron cu mancare pt un caine flamand.
    Egoul imens „ranit”de roman ca „nu suntem recunoscuti” …nu lasa loc de un gand bun si tot cauta nod in papura altora…care da, Lia, sunt mai buni, eficienti, productivi ca noi.

    • Asa este! Bine punctat! Mereu vedem paiul din ochiul altuia și nu bârna din ochiul nostru. Suntem victimele perfecte și tot ce este rău are o alta cauza pe care noi nu o putem controla…când vom învața sa fim asumați și sa ne acceptam greșelile, când vom învața sa luptam pentru o viața mai buna, ne va fi mai bine. Pana atunci , străinii sunt xenofobi, noi “acceptam” orice naționalitate, nu ne uitam scârbiți la anumite etnii, etc….

  8. Eu locuiesc in Belgia de vreo 15 ani. Vorbesc limba olandeza/ neerlandeza fluent. Lucrez de ani de zile doar in limba olandeza, deci engleza a inceput sa se deterioreze?. In româna nu am avut decat tangente cu serviciul. Sunt casatorita cu un belgian si avem impreuna un copil. Eu interactionez mult cu localnicii, am si prieteni români, chiar si vecini români. Ne ajutam intre noi, dar trebuie sa recunosc ca am avut surpriza de la anumiti români sa ma/ne trateze altfel pe cei casatoriti cu localnici. De parca am fi altfel?.
    Cele 10+ puncte ale tale le recunosc ca fiind si ale mele?
    Discriminare, rasism? Am intalnit si eu, mai ales in cautarea unui job. Ba chiar rasism de la straini si de la concetatenii nostrii?‍♀️
    in ce priveste scoala, ai dreptate. Daca sunt clasele complete nu ai cum sa-i inscri pe copii la scoala cea mai apropiata. Sfatul meu? Vorbeste cu directia scolii. La noi se fac liste de asteptare si copiii pot primi loc la scoala daca se elibereaza un loc in anul lor. Copiii tai pot avea prioritate in functie de distanta. Merita incercat.
    Dupa 15 ani incep sa ma simt in România ca in vacanta. Desi toate neamurile mele se afla inca in România. Dar copilul meu, sotul meu se afla in Belgia. Asa ca ma bucur de fiecare data ca ajung acasa in Belgia.
    Spor la invatat limba. Cu timpul vei capata fluenţa in vorbire. Si da, un loc de munca sau voluntariat ajuta la invatarea si mentinerea limbii.
    Veel plezier en succes in de toekomst met de taal ?

    • Foarte interesanta postarea. M-a surprins însă comment-ul despre ordinea și curățenia din Elveția si Germania (experiența mea fiind alta). Eu sunt plecata din Romania din facultate (2004) – întâi în Austria, apoi în Germania, SUA și Canada. In State și Canada nu m-am simțit niciodată tratata ‘altfel’, insa in Austria și Germania da. In Germania am observat că eram tratata mai bine daca vorbeam in engleza (pe care ei percepeau că o vorbesc la nivel nativ), decât dacă vorbeam in germana (fluent, dar cu accent). Natura umana e aceeași, dar cum a spus și Robo intr-un comment, discriminarea descrește proporțional cu procentajul imigranților. Canada și SUA sunt tari create pe imigrație (există și un minister care doar cu asta se ocupa), iar oamenii DE RÂND de aici înțeleg valoarea și nevoia procesului de imigrare și de integrare a imigrantilor in societate (și de tratare de la egal la egal). In Europa mai nevoie de vreo 2 generații până se va ajunge la asta.

    • Întrebare paralela de la mama unui pitic care va citește din Romania. Cum este sa (reîncepi sa) scrii pentru un public în al cărui viitor nu mai credeți? Mulțumesc.

    • Hm, nu cred ca romanii nu au niciun viitor, nici nu am spus sau scris vreodata asa ceva, e interpretarea ta, Larisa.

      Am in Romania atat de multi prieteni, familie, nepoti, fini, cititori pe care ii cunosc din burta mamelor lor, cum sa gandesc asa ceva despre ei? Suntem si noi romani si vom fi mereu, indiferent la ce cod postal ne vin scrisorile.

  9. Ioana, eram sigura ca va urma articolul asta care sarbatoreste anul si abia asteptam sa vad cele doua tabere: „da, wow, ce fain ce bine” si „huo, cum sa iti parasesti tara” :)))
    In primul rand, felicitari si la cati ani vreti voi! Sa fiti bine!
    In al doilea rand, pt parerile asa da/asa nu….oameni buni, 27 ianuarie 1945 a fost o zi naspa pt oamenii care au mers la Auschwitz-Birkenau. Asta nu înseamnă ca alti oameni nu pot avea un start bun in aceeasi data. Daca pt Ioana si Robo e ok in Olanda si le place si ii defineste, nu inseamna ca tuturor ne este asa, dar nici nu tre’ sa le dam peste gura. Fiecare cu realitatea lui. Experienta mea cu Olanda, not so good, poate voi mai merge vreodata ca turist, dar asta nu inseamna ca o sa ma contrazic cu ea, fix de aniversarea mutarii ei, sa ii zic „vaiiii, cum sa te simti in siguranta, ca eu… Blablabla…insert factual negative experience”…
    Daca ne-ar fi invitat ea sa zicem ” haideti ziceti cum a fost pt fiecare, Gigele, ti-a placut in Olanda ?” atunci puteam sa dam cu argumentele ei de pamant, dar asa…?!

  10. Nici nu stiu de ce mai intru pe acest blog, la fiecare 3-4 articole hop un articol despre Olanda, comparatii, vai a trebuit sa fugim, am fost goniti etc.
    Cam asa si refugiatii din Ucraina care se plimba prin Bucuresti cu masini de 100 000 de euro, mananca la Yoshi sushi cu 1000 de lei masa si se dau napastuiti.
    Nu ca nu ar fi si refugiati adevarati asa cum sunt si romani care chiar au trebuit sa fuga de foame si saracie dar nu cred ca facea si Ioana parte din cei care mureau de foame si de frig in Romania.
    Plus toate aceste comparatii, nu neaparat ale Ioanei, ca ea incearca sa ofere un punct de vedere cat de cat echilibrat. Cele din comentariile de sub fiecare articol.
    Se plangea cineva in comentarii ca Romania e plina de analfabeti functionali. Pai da, si mie mi se pare ca esti analfabet functional daca compari Olanda cu Romania. Pai unde eram noi acum 1000, acum 500, acum 300, 200, chiar acum 100 de ani si unde erau olandezii?!?! In Olanda s-au pompat bani din afara tarii cu miliardele probabil de-a lingul multor ani. Cum sa comparam Romania cu asta? Olanda a fost un jucator important pe scena mondiala, Romania unde era??? Si acum stam sa facem comparatii. Vorba aia „plunderen de wereld en noemen het de gouden eeuw” adica „jefuim lumea intreaga si numim asta epoca de aur”.
    Si bine ca e liniste in cartier, pai normal ca e liniste ca doar e un oras mic, un sat probabil. In fiecare articol ca e liniste. Pai si eu daca ma duc undeva la tara in Ro normal ca e liniste. Si uite ca iar comparam mere cu pere. Ah, ca satele olandezilor nu seamana cu cele din Romania, pai normal, vezi punctul meu de mai sus.

    • Nu stam la sat, ci la oras. In 20 de minute cu tramvaiul suntem in Amsterdam. Aici orasele sunt asa, linistite (exceptie fac cele turistice, dar si acelea au cartiere linistite).

      Diferenta fata de un sat din Romania este ca aici exista 20 de scoli primare, 5 licee, exista zeci de terenuri de sport in toate cartierele, piste de bicicleta, doua spitale, nenumarate spatii de socializare pentru seniori si adolescenti, magazine mici si mari, parcuri amenajate si curate, spatii de joaca indoor si outdoor, piscina, scoli de muzica si de dans, cluburi sportive pentru copii si asa mai departe.

      Parca nu e chiar ca in orice sat, Christina.

    • Mai Christina, nici eu nu inteleg ce cauti pe aici! Te cam plictisesti, nu? Uite o idee ?: nu faci tu mai bine o petitie sa se miste putin lucrurile si sa aibă autoritățile grija de animalele flămânde și abandonate din România? Oare nu ai avea satisfacții mai mari decât sa pierzi vremea aiurea pe blogul acesta?

    • Prințesa, recitește te rog comentariul meu. NORMAL ca in Olanda este așa cum spui. Pentru ca după ce jefuiesti tot ce poți din toată lumea timp de sute de ani ai bani sa faci scoli, sali de sport si ce mai spui tu acolo. Si situ f bine cum este pt ca sunt 50% olandeza ???

    • Buna, pare ca tu crezi ca problemele Romaniei au ca sursa lipsa banilor, or, asta nu mai este adevarat de multi ani, cel putin de la intrarea in UE. Uita-te de curiozitate la gradul de absorbtie a fondurilor europene daca nu ma crezi – e printre cele mai scazute din UE.

      Problema Romaniei nu este in nici un caz lipsa banilor. In afara de faptul ca primim bani de la UE, Romania este ea insasi o tara cu resurse suficiente, daca nu chiar mari.

      Motivele pentru care aceste resurse nu se vad in nivelul de trai tin de romani, si anume tin de coruptie, de incapacitatea statului de a colecta impozite si de incompetenta (adica nu vrem si/sau nu stim ce sa facem cu banii).

      De exemplu, tu crezi ca Romania nu are autostrazi sau scoli sau spitale sau turism dezvoltat pentru ca nu are bani sa le faca?

      Daca da, iti recomand investigatia de mai jos sau oricare de pe acest site.

      https://recorder.ro/video-dumnezeul-achizitiilor/

    • Cristina fara h e cam fix problema mea pe ce blogguri stau, ce fac eu in timpul meu liber. Asa ca fa tu ce petitii vrei ca eu nu sunt interesata de petitii ???

    • Christina, si eu stau intr-un sat. Sau comuna, ca nici nu stiu ce este. Are primarie, deci o fi comuna. Cu 6 scoli, 22 de autobuze galbene moderne, care deservesc aceste scoli (fie-mea are scoala la 10 km de casa), cu statie de urgente si pompieri in comuna, dar cate una si in „sat”, incorporat ca si comunitate privata, cu magazine de toate felurile, statie de Politie, drumuri impecabile, desi sunt ceva similar cu Transalpina, 10 terenuri de tenis (4 in comunitate, 6 la liceu), terenuri de fotbal (de-al nostru si american), baseball, lacrosse, dracu’ le mai stie. Conditii de scoli private, totul e impecabil, programe pentru copii etc. Acu’ incerc sa o conving pe fie-mea sa nu mai aduca Chromebook-ul de la scoala, ca aici in comuna fiecare elev, de la clasa a III-a in sus, are laptop de la scoala. In Romania, in comuna in care avem casa de „vacanta”, nu au nici veceu in curte, dar e OK, tot romanii sunt napastuiti 😀

    • Dojo, pai fix asta zic si eu. Hai sa nu mai comparam mere cu pere. Hai sa nu mai facem comparatii intre Romania si Olanda sau SUA.
      Robo, nu are legatura doar cu lipsa banilor dar sunt un factor major. Da, in timp ce in Olanda s-au pompat sute de ani bani care au dus la o crestere a nivelului de trai, civilizatie, schimbarea unor mentalitati etc in Romania au inceput sa se miste lucrurile de 30 de ani incoace. Hai sa nu ne asteptam ca o sa recuperam diferente de sute de ani in 30 de ani ca nu e realist.

    • Ok, eu spun ca nici banii pe care ii avem nu ii folosim, tu zici in continuare ca lupsa banilor e un factor major.
      E clar ca stii tu cum stau lucrurile de fapt si nu are sens sa te impiedici de realitate cand iti formezi opiniile.

    • Robo, citeste cu antentie. Nu ai cum sa compari o tara care are bani de mult timp vs o tara care abia acum scoate capul la iveala.
      Ca sa fac o analogie: cum ar fi sa compari pe membrii unei familii care de generatii au avut bani / resurse / acces si cum sunt membrii unei familii care abia acum incep sa se ridice din saracie.
      Mentalitatile se schimba pe parcursul a generatii intregi nu in 30 de ani.
      Daca X a trait in saracie toata viata si doar la maturitate a iesi sa zicem din saracie o sa se comporte altfel decat cineva a carui stra stra stra bunici aveau deja ce X abia acum incepe sa aiba.
      Nu doar banii in sine, de aici si de acum conteaza. Tot contextul istoric, economic etc este si a fost diferit. Si se fac comparatii fara sa se tina cont de asta.
      Ce influente am avut noi? Rusii si turcii. Ce influente au avut olandezii? Crezi ca putem sterge cu buretele si acum sa facem comparatii?!
      Si stiu destul de bine cum stau lucrurile in amandoua tarile avand in vedere ca sunt jumatate romanca si jumatate olandeza. Si am trait multi ani in amandoua tarile.
      Hai sa nu mai incurajam atat comparatiile, hai sa nu mai dezbinam.

    • Tu ai zis ca lipsesc banii. Eu spun ca bani avem si ca avem cu ce construi spitale si autostrazi, nu numai catedrale. Nu conteaza ca nu am avut bani, ideea e ca ii avem acum si ca nu asta e motivul pt care nu avem noi spitale sau scoli.

      Acum, referitor la refrenul nationalisto-oropsit cum ca noi nu avem lucruri frumoase pentru ca noi ne luptam cu turcii in timp ce altii construiau catedrale, as vrea sa te intreb daca mai cunosti si alte tari in afara de RO si NL, tari cum ar fi Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia etc.

      Adica tari cu aproximativ acelasi trecut comunist ca al nostru, care astazi insa sunt mult mai dezvoltate ca noi, in principal pentru ca la ei se fura mai putin ca la noi. Si sunt sigur ca s-au luptat si ele cu turcii.

      In plus, ideea ca bogatia unei tari este o conditie suficienta pentru dezvoltare este pur si simplu falsa, dupa cum ne dovedesc unele tari din America de Sud sau Africa sau chiar si Rusia.

      Ba chiar in literatura economica exista ceea ce se numeste „blestemul bogatiei”.
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/Resource_curse

      Daca vrei motive pt care Olanda o duce azi bine, atunci unul din ele este protestantismul si etica muncii care decurge din el. Nu zice nimeni ca faptul ca a fost imperiu nu a ajutat, ce zic eu este ca sunt si alte cai pentru o tara sa ajunga prospera.

    • Ungaria si Polonia???? Ma scuzi, prefer oricand hotii din Romania de care spui tu regimului lui Orban din Ungaria sau unei tari ca Polonia unde drepturile femeilor sun flagrant incalcate. Fiecare tara cu problemele ei.
      Si repet, hai sa nu mai facem comparatii, fie intre Romania si Olanda, fie intre Romania si alte tari.
      Dar nah, asta prinde. Pune Printesa un articolo despre orice altceva si are 10 comments. La articolelel NL vs RO hai cu sutele de comentarii si comparatii.
      Hai sa o compar eu pe fetita mea cu Sofia si Ivan si sa vedem daca iti mai convine sa faci atatea comparatii. Asa cum fiecare individ este unic, fiecare tara este unica. Sa luam ce e mai bun din fiecare si sa nu mai aruncam cu noroi.

    • Eu nu am vazut nici o comparatie in articol, in nici un caz nu este un articol NL vs RO. Este un articol in care se face fix cum spui tu, se ia ce e bun si rau din tara in care ne aflam, dupa cum in ultimii 10 ani pe acest blog s-a luat ce e bun si ce e rau din tara in care ne-am aflat.

      Faptul ca sugerezi ca Ioana a scris acest articol pt trafic este… mai bine nu spun cum este.

      PS Ungaria si Polonia sunt tari care au facut mult mai multe in ultimii 30 de ani pentru dezvoltare decat Romania, de asta le-am dat drept exemplu. Ca au luat-o pe ulei in ultimii 10 ani este alta discutie, o discutie in care nici Romania nu sta grozav decat pentru cei care au uitat de Coalitia pentru Familie si referendumul lor de exemplu. Sau de partidul AUR. Sau de faptul ca desi oficial avortul e permis, in fapt nu prea mai ai unde sa faci avort, ca nu vor medicii. Eu nu am uitat.

    • Robo, daca citesti cu atentie ce am scris, m-am cam saturat sa ma repet si sa te tot fac atent sa citesti cu atentie. Eu am spus ca Ioana ofera un punct vedere echilibrat. Dar sutele de comentarii de pe Facebook nu prea. Si cred ca ar cam tb sa tii cont de asta cand publici un articol.
      Ca doar daca esti cel mai bine vandut autor din Romania cam ar tb sa tii cont de asta. Acesta nu mai e un blog pe care nu-l citeste nimeni si isi permite autorul sa scrie ce are chef ca nu conteaza.
      In fine, deja deviem de la subiect.
      Veel plezier in Nederland!

    • Nu inteleg, acum Ioana e responsabila si pentru comentarii? Si ce ar trebui sa faca mai precis, eventual sa nu mai scrie?!
      Dar in afara ca te deranjeaza pe tine ca se fac comparatii RO vs NL, mai exista si o alta problema? Ca eu nu vad nici una, ba mi se pare ok ca se discuta despre asta.

      Ce ar trebui sa facem, sa facem cantarea romaniei si nimic altceva?

    • Kom uit het land waar Geert Wilders alles mag vertellen
      Maar zeg nou zelf, is het dan nog wel gezellig?

    • @Christina, ti-am citit fiecare comentariu si raspuns, si am inteles f bine la ce te referi.
      +1

    • @Elsa, multumesc!
      Din pacate doar pentru ca acum avem acces la bani / resurse etc nu inseamna ca gata, peste noapte Romania si romanii vor fi la acelas nivel cu Olanda, Elvetia, Belgia. Mi personal nu mi se pare realist ca astea sunt asteptarile fara sa se tina cont de contextul istoric, economic si asa mai departe ?

  11. Foarte interesanta postarea. M-a surprins însă comment-ul despre ordinea și curățenia din Elveția si Germania (experiența mea fiind alta). Eu sunt plecata din Romania din facultate (2004) – întâi în Austria, apoi în Germania, SUA și Canada. In State și Canada nu m-am simțit niciodată tratata ‘altfel’, insa in Austria și Germania da. In Germania am observat că eram tratata mai bine daca vorbeam in engleza (pe care ei percepeau că o vorbesc la nivel nativ), decât dacă vorbeam in germana (fluent, dar cu accent). Natura umana e aceeași, dar cum a spus și Robo intr-un comment, discriminarea descrește proporțional cu procentajul imigranților. Canada și SUA sunt tari create pe imigrație (există și un minister care doar cu asta se ocupa), iar oamenii DE RÂND de aici înțeleg valoarea și nevoia procesului de imigrare și de integrare a imigrantilor in societate (și de tratare de la egal la egal). In Europa mai nevoie de vreo 2 generații până se va ajunge la asta.

  12. Simt nevoia sa scriu asta, mai mult pentru mine decat ca replica la articolul tau. Am locuit in Olanda cativa ani si da, totul e asa cum spui tu. Cand esti in familie, te poti organiza astfel incat sa ai o viata linistita. Cand divortezi, cum a fost in cazul meu, statul te ajuta, iti acorda deduceri suficiente cat sa iti fie ok. Sunt multe plusuri si avantaje care nu vor exista niciodata in Romania. Cu toate acestea, eu m-am intors in Ro. Din motive personale, pentru ca fiica mea are nevoie de 2 parinti in acelasi oras, nu in tari diferite, samd. Am fost deprimata un an de zile (uneori cred ca nu voi scapa niciodata de tristetea relocarii) si am crezut ca m-am intors in Romania doar ca sa mor. N-am murit, sunt bine, copilul e bine. Ne croim drum prin jungla romaneasca si calatorim, mult mai mult decat mi-as fi permis in Olanda. Mananc mult mai sanatos decat in Olanda si da, am inceput sa imi fac timp sa merg la sala. Din pacate, nu ies foarte mult la plimbari prin parcul de langa casa, dar cred ca e mai mult mindset decat altceva. Sunt un caz fericit, cunosc oameni de diferite nationalitati, chiar daca nu suntem neaparat prieteni. Dar e ok. Cred ca putem fi ok oriunde cat timp suntem impacati cu alegerile facute, cat timp ne alegem bine anturajul, activitatile, modul in care ne consumam timpul si energia. Si mi-as dori foarte mult ca oamenii sa isi schimbe un pic perspectiva asupra a pleca/ a ramane in tara. Fiecare decide pentru el, evident, cred cu tarie ca oamenii ar trebui sa traiasca experienta unei alte tari macar pentru cativa ani, pentru ca te schimba. Dar relocarea nu e o drama. Indiferent in ce sens se intampla. Este o decizie si, ca orice alte decizii, vine cu avantaje si dezavantaje. Cum le spuneam la un moment dat prietenilor mei: “acasa e unde e linistea si periuta de dinti”. Am norocul sa ma simt acasa in multe locuri din lumea asta, doar pentru ca imi gasesc linistea acolo.

  13. Buna Ioana,

    Când oamenii din afara te întreabă de ce ai plecat nu simți ca orice ai spune denigrezi tara puțin?
    Mie asa mi se pare și nu știu cum sa fac.

    Te pup
    Oana

    • Eu am fost nevoit sa raspund de multe ori la intrebarea asta la munca, ca am avut interviuri, colegi noi etc si m-am gandit si eu la ce zici tu.

      Raspunsul la care am ajuns eu este sa spun ca Romania este o fosta tara comunista, ca se schimba si ca s-au facut progrese f mari, dar ca se schimba prea incet pentru varsta pe care o am eu.

      Cred ca e un raspuns care e adevarat si care nici nu denigreaza tara.

      Dar da, si eu simt ca nu e ok sa-mi denigrez tara pe afara, chit ca am multe lucruri de zis la adresa ei.

      Un alt raspuns pe care poti sa-l dai este ca ai venit pt o calitate mai buna a vietii. E un raspuns pe care cel putin in Olanda il dau foarte multi expati veniti din tari ca Italia, Spania, Portugalia etc. Si asta nu denigreaza tara de origine deoarece Olanda e recunoscuta pt calitatea ridicata a vietii.

    • @Oana,
      și dacă ar denigra-o care e problema? Poate că merită. Ca atunci când cerți un om sau îi faci un reproș. Probabil e justificat.
      Pe de altă parte, în toate postările Ioana & Robo au fost cât se poate de echilibrați și de diplomați pe subiectul ăsta deși – fără a-i cunoaște personal – eu sunt sigură că au sentimente mult mai puternice (negative) față de traiul în România decât au scris aici. Nu te iei și pleci la 40+ cu doi copii doar pentru că ești „puțin supy”. Și cu toată expunerea pașnică și elegantă, tot și-au luat o grămadă de hate de la toți frustații pseudo-naționaliști, nu era cazul să fie atât de vehemenți pe cum (cred eu că) se simt în realitate. De ce cred asta – pentru că le împărtășesc în mare parte opiniile și motivele de plecare, doar că eu nu-s persoană publică așa că pot să mi le exprim liber că nu-i pasă nimănui de părerea mea. De asemenea, eu nu trăiesc în București, prespun că dorința de scăpa din balamucul ăla e și mai mare decât la românii din alte orașe cu o calitate a vieții mult mai bună decât în rușinea aia de capitală. Na, puteți da cu hate.
      De câte ori m-au întrebat străinii despre România le-am zis despre toate locurile frumoase care merită vizitate, în special în zonele de munte, pentru că îmi doresc să vină cât mai mulți turiști la noi în țară, dar le-am zis și adevărul meu personal despre ce înseamnă traiul zilnic aici care e altceva față de experiența turistică. La fel ca în orice țară, de altfel.

      @Robo, pe mine când m-au întrebat am zis clar că pur și simplu vreau să emigrez, să trăiesc în altă parte. Nici măcar n-am căutat o țară anume, aș fi plecat oriunde în UE-SEE unde puteam să lucrez cât de cât în meseria mea. Niciunui străin nu i s-a părut ciudat, sunt o grămadă care pleacă pur și simplu pentru câțiva ani ca să experimenteze viața în altă cultură, nu neapărat că-s sătui sau nemulțumiți de țările lor.

    • @Oana, faptul ca iti asumi o alegere pe care o faci si vorbesti despee asta nu inseamna ca iti denigrezi tara. Inseamna ca esti un adult care isi asuma ceea ce gandeste, simte. Faptul ca vorbin despre toate cate nu merg in Ro….toate care nu merg este o realitate tare trista. Si nu, nu denigrezi Ro ca loc (natura tot faina e…ca in orice loc pe pamantul asta!) ci ai maturitatea emotionala sa recunosti…ca oamenii nu au reusit sa faca lucruile sa mearga acolo de zeci de ani si asta se poate explica politicos. Ce sa explicam? Ceea ce ceilati vad oricum.
      Isr daca iti e necomfortabil orice raspuns…cel neutru si fara jena: asa am ales eu.
      Eu legat de munca si interviuri nu am fost intrebat de ce am plecat din Ro, pt ca nu este o intrebare relevanta pt de ce aplici la un anume job…si cei xare o adreseaza ar trebui sa urmeze un curs de HR

    • Daca lucrezi deja intr-o tara si la interviu te intreaba de ce ai plecat din tara de origine, da, e aiurea.
      Insa daca vrei sa schimbi tara, cum a fost cazul meu, mi se pare o intrebare valabila.
      Mi se pare ca este din aceeasi categorie cu „de ce vrei sa pleci de la actualul loc de munca” sau „de ce vrei sa lucrezi la noi si nu altundeva”.

  14. @Robo, unde sunt eu sunt f multi emigranti. legea zice ca de unde vii, tip de religie, sex, etc. nu au importanta si daca esti intrebat asta la interviu e imptriva iva legii: pt ca nu conteaza in procesul de angajare.Nu te intreaba nimeni asa ceva la interviu nici daca ai trait aici 10 ani nici daca ai venit ieri. Mie imi pare o intrebare necomfortabila in timoul unui interviu si as raspunde politicos exact asa. Si nu imi pare egala cu „de ce vrei sa lucrezi pt noi?” sau „de ce plec de la locul actual de munca?”….insa no, fiecare cum crede, evident.
    @Oana, desigur ca este pogrom. Iuteala tastarii a dus la ce am scris mai sus si am crezut ca poate nu se taxeaza dar vaz ca da :). OK, no problem.

  15. @Chrstina
    Care lucruri au inceput sa se miste in cei 30 de ani incoace? Mall peste mall si posibilitatea de a cumpara suflete (animalute) si de a le abandona dupa?
    Din ce spui cred ca ai un cui nescos cand vine vorba de Olanda si asta e problema ta pur personala insa sa tot repeti ca lipsa banilor e problema in Ro, e chiar obositor.
    Nefiind interesata de petitii pt ajutat animalutele in Ro… spune multe…insa nu ma mir la cat se abuzeaza si ignora acolo.

    • Nu am nici un cui nescos :))))) iubesc Olanda, sunt pe jumatate olandeza, am trait multi ani acolo.

      Tot ce am spus este ca doar pentru ca acum avem acces la bani / resurse etc nu inseamna ca gata, peste noapte Romania si romanii vor fi la acelas nivel cu Olanda, Elvetia, Belgia. Mie personal nu mi se pare realist ca astea sunt asteptarile fara sa se tina cont de contextul istoric, economic si asa mai departe. Si mie mi se pare obositor sa vad 400+ de comentarii despre cat de naspa e Romania dar mno.

      Faza cu petitiile era de fapt un raspuns la un alt comentariu care imi sugera mie pe un ton destul de agresiv ca in loc sa stau aici pe blog mai bine m-as ocupa de petitii. Si eu am raspuns tot in acelas ton ca e cam fix problema mea ce fac cu timpul meu liber si daca ma plictisesc sau nu.

      Si mie mi se pare ca s-au schimbat multe in bine fata de anul 2002 cand am stat si eu mai mult de 1 – 2 saptamani in Romania.

  16. @Chrstina – tot din lipsa de bani oare romanii se duc la vot sub 50% din populatie si locuitorii Olandei 80-90% ?
    Daca e lipsa de bani cum se explica pensiile speciale , salariile imense ale unor persoane platite din bugetul statului roman (cautati Valeriu Nicolae)?
    Tot la lipsa de bani – cum isi permite statul roman sa ia BMW-uri pentru politie la supra pret ?
    Fondurile Europene nerambursabile nu sunt pentru Romania ca nu poate fura clientela politica din ele …
    Si as putea continua lista asta care nu se mai termina legat de ce bani nu are guvernul roman.
    In incheiere Olanda a furat/praduit coloniile (e.g. alte tari), Guvernul Romaniei din 1989 incoace isi fura/praduieste proprii cetateni.

    • Da, lipsa de bani!! Dar pentru educatia unei natii de vreo 400 de ani incoace.
      Nu de la aderarea in UE…
      Reveniti cu niste comparatii prin 2300 ! :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *