Știați că doar 0,03% din populația globului sunt scriitori profesioniști?

Mi-a scris cineva mai de mult aici pe pagină să las aerele de scriitoare și să-mi găsesc de muncă. Că de habarniști care fac bani degeaba e plină lumea și că munca adevărată e cea pe care o faci cu brațele și cu spatele.

M-am supărat, dar apoi am înțeles. Pare ușor dacă te iei după filme. Stai într-un scaun comod în casa ta de pe malul lacului, bei un pahar de vin și mai faci câte-un ou de aur, adică scrii câte-o carte care-ți aduce 300.000 de euro, pac, iar alții muncesc 12 ore pe zi în picioare și fac 1.000 într-un an.

Doar că scenariul acesta e valabil pentru un procent infim de scriitori.

Majoritatea dintre noi avem și alte joburi pe lângă, n-avem casă la lac și nici vreo speranță la una, iar sutele de mii de euro se pot aduna într-o viață de om doar dacă ești extrem de norocos, de popular, de răbdător, de talentat, de muncitor, de perseverent, de dispus să investești ani la rând de muncă, resurse, bani, în speranța unui succes care poate vine, poate nu.

Știți cum e?

Uneori vrei atât de mult să scrii că te doare fizic. Dar nu poți, pentru că ai de gătit sau de luat ori dus copiii cine știe unde, la școală sau la înot, sau trebuie să muncești pentru jobul care îți aduce bani lună de lună, și îți scrii în cap sperând să nu uiți până prinzi două ore libere la laptop, dar uiți, pentru că le prinzi abia peste câteva zile.

Alteori trebuie să scrii, pentru că ilustratorul și editura așteaptă, dar nu merge, niciun cuvânt nu îți vine la vârful degetelor, și te simți ca un ratat, te gândești că asta e, s-a terminat inspirația pentru totdeauna, ești bun de aruncat la ghenă, n-o să fii niciodată un scriitor care contează.

Iar de fiecare dată când scrii, indiferent despre ce scrii, scrii despre tine. Indiferent că personajul tău e un iepuraș sau un bărbat, iar tu ești femeie, indiferent că e o carte despre plante sau despre tigri, scrii despre tine. Despre ce ai trăit sau visezi, despre copiii tăi și părinții tăi, toate textele pe care le scrii sunt TU.

Vă imaginați poate cum e atunci când lansezi o carte. Când știi că TU te vei perinda prin mâinile a sute, mii, poate zeci de mii de oameni care pot face cu tine ce vor și ce știu, unii vor înțelege, alții nu, și e normal și sănătos să fie așa, unii vor râde de tine, alții se vor plictisi, iar alții se vor enerva și-ți vor scrie direct, iar tu simți, cu fiecare mesaj bun, că respiri, și cu fiecare mesaj critic, că te sufoci.

Eu cred că de asta nu sunt mai mulți scriitori pe lume. Statistica spune că doar 0,03% din populația lumii e formată din scriitori profesioniști.

Suntem puțini și avem nevoie de voi.

Vă mulțumesc tuturor celor care mi-au scris azi, am primit cu mare bucurie fiecare mesaj și apreciere.

Am făcut o formă urâtă de COVID în vacanța asta (primul pentru mine), zac de câteva zile, trebuia să termin un manuscris, nu am reușit nici să mă ridic din pat mai mult de câteva minute.  Normal că mă simt vinovată și mă gândesc dacă nu cumva asta e, gata, n-o  să mai pot scrie.

Prețuiți scriitorii, mergeți să îi cunoașteți, nu piratați cărți, puteți să le căutați la bibliotecă dacă nu aveți bani de librărie, arătați-le copiilor autori contemporani, trimiteți-le mesaje frumoase când simțiți, când aveți ceva rău de zis, mai bine spuneți unui prieten decât scriitorului, tare rău ne face.
Vă îmbrățișez și vă mulțumesc, scriitor fără cititori nu există! Sunt recunoscătoare pentru tot ce trăiesc! Mai puțin pentru covid, de ăsta chiar mă puteam lipsi, pe cuvânt că da.

7 Comments

  1. Mihaela

    Nice. „I can’t write without a reader. It’s precisely like a kiss – you can’t do it alone.”
    Singura chestie cu care nu sunt de acord: eu nu vreau sa cunosc scriitorii :))) adica de ce sa ma duc sa ii cunosc? Eu si de la concerte plec dezamagita. Prefer arta. Oamenii, nah, sunt oameni 🙂

    Sanatate si la multi ani! 🙂

  2. (alta) Iulia

    În primul rând, sănătate multă, să scapi cât mai iute de ‘rona.

    În al doilea rând, ăstora care își imaginează că statul în cur și datul din taste e așa, un fel de fluierat prin parc, dar care produce averi fabuloase, le-aș da să citească până învață pe de rost „On writing” a lui Stephen King. Să vadă cum locuia ăla cu nevastă și copii într-o rulotă și scria ținând mașina de scris pe genunchi și întrebându-se dacă vor avea bani de mâncare zilele următoare.

    Dar mna, e ușor să dai din gură când cel mai lung text produs de tine a fost în clasa a doua, când ai scris lamulțean pe o felicitare pentru colegul de bancă.

    Nu te mai enerva pe genul ăsta de amibe, nu merită. Clișeu, știu, dar nevertheless adevărat ?‍♀️

  3. Andra

    Draga printesa, nu lasa vanitatea sa-ti umbreasca ratiunea. Daca unii te vorbesc de rau, problema e la ei, nu la tine, nu? Cred c-ar fi mai bine sa nu-i mai mentionezi deloc si sa te concentrezi pe cei care te apreciaza si care nu-s putini ?. Si poate reusesti sa scapi mai repede de virus cu putin sport. Iei un ibuprofen si iesi la un jogging pe langa casa. Multa sanatate si inspiratie! ?

    • Livia

      Ce recomandare de însănătoșire. Mor de ris deși ma înfurie recomandarea.

  4. Brîndușa

    Cărțile cu Ema și Eric au fost importante in procesul de creștere a pruncului meu. Și pentru asta pot doar sa îți mulțumesc și sa îmi arat recunoștința cumpărând scrierile tale și urmărindu-te! Sa te faci bine repede și sa nu te oprește niciodată din scris! Contezi pentru mulți!

  5. Sa scrii zilnic si sa fii inspirat, nu este simplu. O inteleg toti cei care, intr-un fel sau altul se indeletnicesc cu scrisul. Pare ceva atat de simplu, precum ai bate din palme, dar cand lipseste inspiratia, sentimentul e ciudat tare, parca ai avea un gol in creier si orice ai face, el sta incapatanat acolo. Nimic ce necesita talent si inspiratie nu este simplu, iar cei care totusi se indeletnicesc cu creatia stiu exact cata sudoare exista in spatele oricarei opere. Insanatosire grabnica. Nu da atentie carcotasilor si mai ales acelora care habar n-au ce inseamna sa scrii. Te urmarim cu drag si iti apreciem povestile. Te-ai nascut pentru a scrie, fa asta in continuare, o faci bine de tot !

  6. Da, pare usor sa scrii… o poveste, un articol, o carte … Din prisma celui care nu si-a incercat niciodata talentul la scris, la scrisul artistic ma refer, pare simplu. Au fost cateva persoane care m-au rugat sa le ajut sa-si faca un blog, sa-i invat ce au de facut. … cum se lucreaza in wordpress… I-am rugat sa revina in momentul in care vor avea 10 articole scrise de ei. Nu mai stiu nimic de acele persoane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *