„Bunicii trebuie să fie serioși!” Dar de ce musai? Eu cred că bunicii pot fi și jucăuși!

Acum trei săptămâni am lansat o carte nouă în seria de ciudățenii, serie care e atât de iubită de copii, TOCMAI pentru că în cărțile acestea, adulții fac o mulțime de lucruri pe care le fac, de obicei copiii, și sunt certați pentru ele (copiii!).

Ei, iată că în cărți (Mami și tati se poartă ciudat), părinții sunt cei care plâng dimineața în hol pentru că nu vor la serviciu, când sunt răciți trebuie alergați cu aspiratorul de muci prin casă și vor fi mituiți cu desene ca să ia siropul de febră, cer tot felul de prostii de pe internet, mama se duce șapte zile la rând la serviciu cu rochia de Elsa, pe care NU o spală, pentru că nu vrea să se despartă de ea, se ceartă în parc cu alți părinți, tata aduce acasă o creangă din pădure, pentru că nu vrea să se despartă de ea și așa mai departe.

Cât de amuzant e pentru copii să intre într-un astfel de univers de poveste în care părinții nu mai sunt perfecți, ci simpatici, jucăuși, vulnerabili, certăreți, copilăroși!

De fiecare dată când am o lectură cu copiii și le dau de ales între cărți, mereu, mereu aleg una din seria asta, râd tare, iar la final zic: Ah, ce bine ar fi să facă și mama și tata așa din când în când!

Au nevoie să ne vadă și așa, sau măcar să-și imagineze că putem fi așa și noi, părinții lor!

Cartea poate oferi părinților idei de jocuri și acțiuni care să aducă mult joc și conectare în momentele tensionate. Dar una peste alta, e amuzantă, cu toții avem nevoie să râdem!

Acesta e toată seria!

Avem trei cărți în care părinții se poartă ciudat (una e specială de Crăciun), una în care Doamna Educatoare se poartă ciudat (nu vrea să rămână la grădiniță, sau vine, dar e în pijamale, nu vrea să doarmă la prânz, mănâncă cu mâna, nu știe poezia, iar după-amiaza, nu mai vrea să plece acasă, la soțul ei), șiii de curând am lansat și Bunica și bunicul se poartă ciudat.

Am avut și piesă de teatru după carte, am jucat-o pe scena sălii Rapsodia, care a fost plină, și doamne, cât s-a mai râs! Au fost și mulți bunici în public, ce s-au mai distrat și ei! 🙂 Las la final multe poze! 🙂

Dar pe Facebook, pac, comentariile: Hai că numai de bunici nu vă mai bătuserăți joc! Bunicii trebuie să fie serioși, au o vârstă, nu se mai țin de toate prostiile! LĂSAȚI BUNICII ÎN PACE!

M-am întristat un pic, de ce bunicii nu pot fi glumeți, când eu știu că sunt? Bunicul meu Petrică, Dumnezeu să-l țină în brațele lui, mereu îmi făcea ghidușii, glume, poante, sărea de unde nu mă așteptam și-mi proiecta pe perete umbre cu iepuri și vrăjitoare. Ce l-am mai iubit, era o bucurie să stau cu el!

Celălalt bunic al meu, Jean, să-i fie aripile ușoare, era atât de hâtru! Mă făcea să mă gândesc la Moromete. Tăcea el mult, dar și când dădea câte-o directă, ne prăpădeam de râs, și copii, și adulți!

Bunicii sunt extraordinari! Plini de iubire, de înțelepciune și de surprize!

De ce să nu citească ei cu nepoții o carte amuzantă despre bunici care s-au apucat de vlogging? Despre bunicul, care merge la universitate și bate la tobe într-o trupă rock? Despre planurile lor de a sări cu parașuta la 100 de ani?

Vă asigur că nepoții vor râde și se vor bucura cot la cot cu bunicul care nu e scorțos, ci dimpotrivă, are umor, știe să fie autoironic și nu se ia prea în serios.

Copiii au nevoie să se joace și cu bunicii, care au atât de mult potențial să fie haioși!

Faptul că râzi cu un om drag nu înseamnă că nu-l respecți. Profesorul nostru de olandeză se tăvălește pe jos la aproape fiecare lecție, are 71 de ani, îl adorăm și progresăm cu mare viteză cu el, tocmai pentru că e atât de simpatic!

Eu știu sigur că îmi doresc să fiu o bunică trăsnită!

Cartea se găsește deja în librării, e și pe Libris, și pe Elefant.ro, și pe Cărturești, dar și pe site-ul editurii Univers, aici, redusă 30% (costă 34 de lei).

Pachetul e aici (fără cartea de Crăciun), are preț bun, 86 de lei patru cărți (reducere de 45%).

Vă las cu poze de la lansare (aici sunt toate), mulțumesc fetelor de la Trupa de teatru Sufletos, alături de care am jucat premiera. O vom juca din nou în august în Herăstrău, să poată veni toată lumea! Cine-ar fi zis că o să ajung să joc teatru! 🙂

Și editurii Univers, desigur. Ilustrațiile amuzante ale întregii serii sunt realizate de Karda Zenko.

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4167

2 comentarii

  1. Arată super-bine coperta.

    Nu mi-am cunoscut bunicul din partea tatălui, nu mai era printre cei vii când m-am născut.

    Cât despre cel din partea mamei nu am trăit prea mult lângă el. Îmi aduc aminte însă că îmi dădea să beau must când ajungeam la el, sau câte un fagure de miere, dulce, pentru că ținea stupi. Îi îndrăgeam livada cu tot felul de pomi fructiferi, viiță de vie și iazul lui. Era un om gospodar.

  2. Cred că este important să privim rolul bunicilor dintr-o perspectivă echilibrată, în care bucuria jucăușă și seriozitatea coexistă armonios. Desigur, este adevărat că bunicii pot aduce un element unic de distracție și aventură în viețile nepoților lor, și acest lucru este minunat. Interacțiunile pline de veselie și joacă dintre bunici și nepoți pot crea amintiri prețioase și legături puternice între generații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *