Ce învață în clasa a șasea copiii din Olanda (9-10 ani)

În Olanda, copiii stau în școala primară de la 4 ani (când sunt în groep 1) până la 12 ani, când sunt în groep 8. Unii termină groep 8 la 11 ani, alții la 12, alții la 13, nu e ceva ieșit din comun să sară un an dacă sunt mai rapizi sau să repete unul dacă nu sunt pregătiți să meargă mai departe. Din școala primară intră într-unul din mai multe tipuri de învățământ secundar (profesional, preuniversitar), în funcție de rezultatele la testele date în anii 11 și 12, dar mai ales în funcție de recomandarea învățătorului, care ia în calcul motivația fiecărui copil, înclinațiile lui, posibilitățile lui academice.

Școala primară e destul de lejeră, de la secundar începe greul. Nu au teme decât de la groep 7 în sus, și atunci proiecte mici, săptămânale.

Scopul școlii primare e ca toți copiii să învețe aritmetica de bază, să scrie și să citească, să înțeleagă ce citesc și să poată discuta un text, să facă un rezumat și o prezentare, să înțeleagă biologia, geografia și istoria de bază, să aibă noțiuni de orientare, de ecologie și de voluntariat, să poată folosi programele de bază pe calculator și să folosească internetul cu discernământ.

Majoritatea copiilor fac mai multe sporturi (toți fac înot, până pe la 8 ani toți au cel puțin diploma A, pentru care trebuie să poți înota 100 de m în două stiluri diferite, cu haine pe tine și încălțat, să sari în apă și să ieși la punct fix, să calci apa 5 minute și așa mai departe, am scris aici mai mult despre asta).

Școala face și cursuri de mers defensiv pe bicicletă. 🙂

Copiii au doi sau trei profesori principali care se rotesc pe zile. Multe școli au la clasă și profesori tineri, în stagiatură, secondați de cei cu experiență, pentru că e criză mare de personal și formează dascăli în ritm accelerat (au venit zeci de mii de copii în ultimii ani și sistemul educațional e depășit).

Școala e gratuită. Noi plătim cam 15 euro/ copil pe lună oamenii care îi supraveghează în pauza de prânz, când profesorii au și ei pauză. Copiii care merg acasă la prânz nu plătesc nimic, desigur.

Începând cu groep 2 fac excursii cu clasa în grădini zoologice sau botanice, muzee de știință, parcuri de distracție. Părinții participă voluntar ca supraveghetori, iar copiii sunt învățați să se descurce în grup.

Orele sunt de obicei de la 8.30 la 3, cu excepția zilelor de miercuri și vineri (copiii mai mici), când școala se termină la 12, ca să poată copiii merge la diversele sporturi despre care ziceam mai sus, respectiv să stea cu familia (în multe familii părinții au vinerea scurtă, așa că pleacă toți cu rulota sau în alte orașe la bunici sau prieteni).

La afterschool (care e destul de piperat) nu fac mare lucru, teme oricum nu au, îi lasă să se joace supravegheat și cam atât. Unele firme mai oferă activități de bricolat, șah, înot și altele.

Mie sistemul mi se pare extreeem de relaxat, în România la Verita (care e pe curicula britanică) Sofia și Ivan făceau în clasa a treia ce fac aici la mate în clasa a șaptea. 🙂
Dar copiii merg cu drag la școală, se distrează, explorează, dezbat, scopul școlii e și să îi învețe cum să învețe fără stres.

Se dau teste extrem de des la toate materiile. Nu se comunică note, dar copiii sunt constant evaluați pentru ca profesorii să știe unde mai e de lucrat, cine e mai avansat și poate lucra în plus, cine e bun la ce etc.

Există acțiuni ale primăriei sau ale diverselor cluburi sportive în care sunt invitați și copii, ca participanți, jurați sau parte din public.

Există lunar cursuri și întâlniri pentru părinți organizate de școală, sondaje și discuții despre ce poate fi îmbunătățit în școală.

Bun, aici am scris despre ce trebuie să știe un copil care termină clasa a patra (aproximativ 8 ani).
Hai să vedem cum arată obiectivele naționale pentru groep 6. Cum și le îndeplinește fiecare școală depinde doar de profesorii ei și de directorul educațional.

Independență

Majoritatea copiilor de clasa a șasea vin singuri la școală, cu bicicleta sau pe jos. Se duc singuri la clasa lor și ies singuri când se termină orele. Unii sunt așteptați de părinți, alții merg singuri acasă, în grupuri mai mari sau mai mici.

Citit cât mai variat

Scopul principal al orelor de citit este acela de a ghida copiii să proceseze limbajul, să extragă esența și intenția.

Copiii vor citi și vor dezbate la școală știri, ziare, romane. Vor discuta la clasă și despre emoțiile pe care le stârnește fiecare text în ei.

Vor analiza cărți cu mesaj social pe teme legate de bullying, discriminare, drepturile omului.

Sunt încurajați să exprime opinii despre texte și să le argumenteze.

Copiii încep să dezvolte preferințe serioase pentru anumite tipuri de texte.

Recomandarea către părinte e să oferi copilului cât mai multe texte, din cât mai multe zone.

Școlile au biblioteci mari, copiii au de asemenea abonamente gratuite la bibliotecile din orașe, merg la bibliotecă și cu clasa, și singuri sau cu părinții ori cu prietenii.

Gramatica

În clasa a șasea încep și lecțiile de gramatică, dacă nu au început deja în groep 5. Subiect predicat etc. Vor discuta și despre sinonime, antonime șamd.

Matematica în clasa a șasea

Se aprofundează unitățile de măsură, se dezvoltă conceptele de greutate, distanță, lungime, cum se raportează unele la altele.

Copiii încep să calculeze arii.

Pot face calcule mentale cu cifre mai mari.

Se repetă tabla înmulțirii.

Se învață înmulțiri și împărțiri cu cifre mari.

Tot acum învață zecimale și cum să calculeze cu ele. Pun zecimalele în context cu greutăți și cantități sau distanțe (4.500 gr = 4,5 kg)

Încep operațiile cu fracții.

Învață să citească scara unei hărți, să interpreteze grafice și tabele.

Orientarea în lume

În clasa a șasea se discută mult despre probleme sociale: poluare, dezvoltare sustenabilă, economisirea energiei.

Se discută la clasă despre climă în diferite regiuni ale globului, ce animale și ce plante trăiesc în fiecare climat. Cum se formează anotimpurile, ciclul zi/noapte.

La biologie învață despre corpul uman, cel al mamiferelor și al păsărilor.

La natură și tehnologie află cum funcționează diverse lucruri, cum ar fi pinionul de la bicicletă sau coarda unui instrument.

Geografie

Învață despre munți, râuri, surse de energie, topografie.

Învață despre transport și trafic și despre felul în care este organizat și condus un oraș.

Istorie

Dacă în anul 4 se discută istoria Regatului Țărilor de Jos, în anul 5 fac epoca preistorică, cavaleri și călugări, în clasa a șasea e despre Evul Mediu, greci și romani.

Din groep 5 sau 6 încep să facă și a doua limbă, cel mai adesea engleza.

Au și două ore de sport pe săptămână, plus artă, muzică, robotică.

Există frecvent proiecte în care e implicată toată școala. La școala Sofiei au avut luna poeziei, în care au studiat zilnic toate tipurile de poezii, pe geamurile școlii au stat poezii în toate limbile pământului, au scris și au citit sute de poeme.

Au refăcut curtea școlii, au plantat și copiii flori și copaci, au pregătit pământul pentru ele.

Cam asta e. Școala la care merg Sofi și Ivan e una destul de mare, sunt peste 650 de copii de toate națiile. E foarte amuzant când merg după ei să văd forfota, amestecul de limbi, entuziasmul și parcarea cu sute de biciclete de copii. 🙂

Photo by Tima Miroshnichenko: https://www.pexels.com/photo/children-inside-a-room-participating-in-class-5428155/

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4167

22 comentarii

  1. Apropo de citit, ar fi fain să faci cândva o postare despre cărțile lor de copii (principalii autori), la noi sunt aproape necunoscute.

  2. Foarte interesant! Copiii mei merg în Franța la școală, activitățile nu sunt chiara acest nivel, dar cumva se aseamănă..mai puțin cele dim exteriorul școalii..bănuiesc că e vorba de resurse materiale și umane, dar sper să evolueze ușor ușor. Succes copiilor și distracție plăcută la școală!?

    • Interesant… insă ma tot intreb de ce nimeni nu vorbeste si de partile mai putin bune, care sunt totusi destul de multe. Spre ex. despre cum sunt numiti, ca sa nu zic batjocoriti copiii , care din „imigranti”, „tigani” etc nu sunt scosi; despre felul in care se poarta cu ei, cum sunt marginalizati; cum sunt tratati si batuti chiar ( si nu vorbesc in necunostinta de cauza) si lista poate continua…

    • Wow! Ce comentariu absolut lipsit de sens. Nu știu ce “cunoștiință de cauza” aveți Alina , dar cu siguranța in Olanda nu se întâmpla astfel de abuzuri in scoli. Ar fi bine din respect pentru ceilalți, sa nu mai dezinformați pe principiul “lasă ca și la alții am auzit eu ca e mai rău”. Poate ar fi bine sa canalizați aceasta energie negativă către ceva constructiv in România.

    • Ce e asa minunat? Cam asa e tot invatamantul, cum treci granitele Romaniei. Orice alta forma de educatie e net superioara invatamantului nostru de rahat. Sfat: cine are copii, sa plece. Recomand calduros UK sau US.

    • Nu avem un sistem de invatamant ideal in Romania, avem lucruri de indreptat, de reparat.
      Dar invatamantul nostru trimite, totusi, in lume oameni foarte bine pregatiti (dpdv al cunostintelor dobandite).
      Ceea ce inseamna ca nu putem spune ca e „de rahat”.

    • Ba da. E absolut execrabil. E sistemul care da cei mai multi analfabeti functional!! Plecati, plecati, de 3 ori plecati! Daca vreti un copil crescut intr-un dram de normalitate!! Educatia in Romania e la pamant!!

  3. Foarte interesant. Îmi amintesc clar când am trecut eu de la învățământul gimnazial romanesc la cel liceal american (privat), mi s-a părut de-a dreptul ireal ca profesorii îmi cereau mie părerea mea personală vis-a-vis de diverse texte. Nemaiauzit în sistemul romanesc. Era clar o diferență enorma, în România este despre ce înveți, în alte părți e despre cum înveți. Iar pe mine în viața, clar a doua metoda m-a ajutat mult mai mult, nu doar din punct de vedere al carierei, ci chiar sa ma descopăr pe mine. Sistemul românesc, în care aveam 10 pe linie, ma lăsase complet lipsita de personalitate.

  4. La noi profesorul zice clar catre elevul, care ar incerca sa aiba o alta parere, „NU MA INTERESEAZA PAREREA TA”. In anii urmatori, elevul cu imaginatie, a disparut in masa elevilor dezinteresati.

    • ce corect este tot ce ati scris despre scoala din Olanda.Au un sistem de invatamant super.

  5. Pt Robo și Irina și mai ales pt Brândușa:
    Comentariul Alinei este adevărat!
    Copiii de musulmani amenință pe cei creștini. Agresivitatea există prin bătaie și amenințări. Și eu cunosc cazuri reale. Băiețel de 7 ani, mutat în 3 școli, datorită bullingului la care a fost supus: bătut de o fată de 12 ani, amenințat cu moartea dacă nu spune că Alah e mai mare ca Iisus Hristos, deci nu este exagerare sau negativism ceea ce spune Alina.
    În România fiecare a avut parte de câte un profesor bun sau rău/obiect.
    Sistemul de învățământ e condus de neprofesioniști sau de oameni care habar nu au ce este binele sau răul. Profesorii sunt unii f buni, alții foarte înțepeniți în mentalități așazis eficiente pt admitere la trepte superioare prin examene. Aici depinde de „norocul” fiecărui om în ce școală sau clasă a nimerit. Absolvenții noștri sunt cu brio angajați în străinătate pe funcții care necesită gândire și creativitate. Nu avem doar căpșunari șoferi sau menajere printre cei din diaspora. Comentariile sunt patțiale și denotă o admirație exagerată pt ceea ce nu e românesc. Eu am lucrat cu o americancă de 23 de ani, știu ce poate școala din SUA. Admirația asta excesivă pt alte țări e… o mare slăbiciune și denotă lipsă de personalitate

    • Toate ca toate, dar concluziile sunt cam abrupte, Coralia draga. Ne punem coada sus, precum capra cea frumoasa si raioasa, si vorbim despre exceptii ale sistemului ca fiind regula. Postarea se refera la sistem, nu la performante individuale; de aceea nu putem sa ne organizam mintal aici, acasa, pentru ca nu dorim sa recunoastem ca ce facem e gresit la nivel colectiv. Tu, cu concluziile tale, esti exemplul cel mai bun: cand nu ai argumente, hai cu atacul la persoana. Bravo.

    • Majoritatea scolilor din vest sunt „internationale”, publice, avand copii din 3-4 continente, din 10 tari.. cam asa e situatia la fica-mea in clasa. Profesorii sunt si ei din mai multe tari. O parte vin doar cateva saptamani pe an – de ex exploreaza diferite limbi straine si vin profesori care vorbesc nativ italiana, chineza, japoneza, etc. Cam ce li se pare interesant copiilor.

  6. Le e dor copiilor de Verita? Pentru cei care vin din sistemul de stat de la noi probabil că nu se pune această problemă, dar pentru cei care aici au studiat la privat nu e mai greu?

    • Le e dor de prieteni si de profesori, dar sistemul e foarte asemanator aici, deci nu le lipseste. Acedemic, nivelul Verita e mult peste cel de stat olandez, se cam plictisesc aici la unele materii, dar la altele e fun.

  7. Olanda este recunoscută la nivel internațional pentru abordarea lor inovatoare în domeniul educației. Este inspirațional să vedem cum copiii de 9-10 ani din Olanda sunt implicați într-un proces de învățare diversificat și interactiv. Această metodă ar putea stimula gândirea critică, creativitatea și dezvoltarea abilităților de comunicare ale copiilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *