„Ședința cu părinții” la început de an școlar în Olanda

Aseară am fost la ora introductivă pentru părinți de la școală, pentru anul lui Ivan (azi mă duc pentru anul Sofiei) și m-am gândit să vă povestesc câteva lucruri interesante despre cum arată din punct de vedere academic anul 6 într-o școală publică olandeză.
Copiii au între 9 și 10 ani.

Ora introductivă are loc în holul central al școlii, la fiecare început de an și ține 50 de minute fix. Prima jumătate e sub forma unei prezentări. Părinții stau pe scaune ca la teatru, iar profesorii anilor 4, 5 și 6, directorul, consilierul psihologic și coordonatorul educațional se prezintă, apoi povestesc ce vor face cu copiii în anul ce urmează.

Ce e amuzant e că întotdeauna prezentarea începe la 7.30 fix, cum e anunțat, iar 99% dintre părinți vin între 7.27 și 7.29 (inclusiv eu), e super amuzant de observat cum în aceste două minute își găsesc locul peste 400 de persoane. Fiecare își ia scaun pliant din suportul de scaune și se așază unde dorește(ce rezultă este mereu o audiență foarte ordonată). 😊) Întârziații ajung și ei în următoarele 2 minute, se așază în liniște. Nu sunt microfoane sau boxe, nu e nevoie, în sală nu se aude decât vocea celui care vorbește în față.

Sunt câte trei clase în fiecare an, 28-30 de copii în fiecare clasă, deci în anii 4, 5 și 6 sunt cam 270 de copii. Fiecare clasă are doi profesori (care predau pe rând, unii lunea și marțea, alții de miercuri până vineri) și un asistent (care e un tânăr sau o tânără care tocmai a terminat pedagogia și face practică la clasă).

Am aflat că anul acesta e dedicat educației comportamentale, pe lângă materiile academice clasice. Se discută zilnic despre cum e OK să te porți în anumite situații și cum nu, fac jocuri de rol, dialoguri, copiii intervin și dau sugestii. Sunt încurajați și să se corecteze între ei când se poartă nepotrivit.

Fiecare clasă are un sistem de recompense: când un copil are un comportament responsabil, prietenos, sau când reușesc să termine un proiect repede și bine, primesc câte o monedă într-un tub. Când ajung la 100 de monede, primesc cu toții un premiu: poate fi un drum la un loc de joacă mare din cartier sau acces la locul de joacă de pe acoperiș, de exemplu. Copiii au făcut bilețele cu premiile pe care le doresc și se trage la sorți de acolo când se adună 100 de monede.

De anul acesta există și niște grupuri de observație pe materii (unul de matematică, unul de citit, altul de limbă neerlandeză) formate din profesori care se uită la fiecare copil care are probleme și împreună caută soluții să remedieze.

Limba se predă pe module de câte o lună, fiecare modul aduce 40 de concepte și cuvinte noi pe care copiii le învață explorând tema cu pricina. Au caiete de lucru care conțin și teorie la matematică, ortografie, vocabular și înțelegerea lecturii, care e materie foarte importantă, inclusiv de examen de final de semestru.

Tot la limbă vor exersa ascultarea sau citirea unui argument și cum tragi concluzii după ce ai ascultat sau ai citit. În anul acesta vor învăța și cum să își ia notițe din ce ascultă sau privesc.

Au bibliotecă în școală, fiecare clasă are un corp cu rafturi din care copiii își pot alege ce doresc să citească. Au trei momente în zi în care citesc toți odată și două momente când discută în clasă despre ce citesc.

Există rolul de ambasador de bibliotecă, la care copiii se pot înscrie voluntar. Primesc hanorac și șapcă inscripționate, iar rolul lor este să prezinte colegilor ce cărți interesante au mai descoperit sau să sugereze copiilor titluri de cărți în funcție de preferințele lor.
Au și un consiliu al elevilor din care fac parte 3 copii din fiecare an, aleși democratic de colegi. Ei fac cereri către direcțiune, dacă vor să schimbe ceva.

Pe tablă (care e un ecran care funcționează și ca white board) se află scris permanent programul zilei și ce se așteaptă de la ei în fiecare moment, de exemplu: e ora 12.45, mai sunt 5 minute până la ora de istorie, poți citi, poți sta de vorbă cu colegul în șoaptă sau poți colora.

Nu au teme în anul 6, abia din anul 7 încep, dar au proiecte pe grupuri și trebuie să facă două prezentări în fața clasei.
Lunar dau teste la toate materiile și de două ori pe an dau evaluări naționale (în cadrul cărora sunt comparați cu ei înșiși, nu cu media națională, s-a schimbat sistemul de anul trecut). Notele nu se comunică în clasă, doar în raportul care ajunge de două ori pe an la părinte. Se evaluează și comportamentul, motivația, concentrarea, ușurința cu care se integrează și cea cu care lucrează singur, disciplina.

Directorul ne-a încurajat (ca să nu zic că ne-a poruncit) să ne asigurăm că cei mici dorm destul, nu au acces la social media și nu stau prea mult la ecrane. Nu e voie cu telefon în școală (cei care au le țin închise în ghiozdane).

După ce s-a terminat această prezentare, părinții și-au pus scaunele pliate la loc în suport și au mers cu profesorii copilului propriu în clasă, unde s-au așezat pe locul copilului și au explorat materialele didactice din sertar.

Doamne, că urât mai scrie al nostru!

Anul acesta, Iv are lunea un profesor tânăr (24 de ani, anul trecut a fost profesorul Sofiei) și o profesoară tânără (26 de ani) de marți până vineri. Sunt foarte simpatici, dar și serioși. Ivan îi place pe amândoi, el place pe toată lumea. Are aceiași colegi de anul trecut, stă la masă cu prietenii lui, e mulțumit. Lucrează în plus la matematică și ortografie (termină repede ce are de făcut și primește fișe în plus sau citește lecțiile următoare).

Fiecare are masa lui, iar mesele sunt grupate câte șase, pentru că lucrează mult pe echipe. Echipele sunt echilibrate, fete și băieți. Au 20 de minute pauză de prânz și 10 minute pauză de fruct. Încep la 8.30 și termină la 2.

Primele ore sunt dedicate matematicii (anul acesta fac calcule până la 10.000, încep să lucreze cu fracții, automatizează, adică fac în minte sume cu cifre mari, greutăți, bani), înțelegerii textului și limbii. După prânz fac desen, muzică, istorie, geografie, sport și orientarea în lume (studiază hărți, grafice, semne, fac jocuri care îi ajută să se descurce în situații dificile).

În clasă am mai pus întrebări, profesorii ne-au mai explicat câte ceva despre clasă și reguli, la 8.20 am fost invitați afară, căci la 8.30 fix se încuie școala.

Ah, Am uitat sa zic si ca de anul trecut copiii din clasa lui Iv ingrijesc o gradina de cartier si primesc pentru acasa ce recolta au obtinut, avem fasole verde, cartofi, dovlecei, verdeata, salata si porumb cultivate de fiu.

Revin cu raportul după ora introductivă de la anul Sofiei, e an terminal și mă aștept să aflu lucruri interesante.

Pentru mine, cele mai fascinante lucruri sunt cele legate de ambasadorii bibliotecii, de materia numită Înțelegerea textului, dar și de Orientarea în lume, de prezentările ținute în fața clasei, de importanța pe care o acordă cuvintelor, în general. Cred că sunt lucruri care ar face bine și în școala românească, poate mai dau cuiva idei, cine știe…

An nou școlar liniștit și fără presiune tuturor!

Photo by Pixabay: https://www.pexels.com/photo/pencils-in-stainless-steel-bucket-159644/
Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4247

11 comentarii

  1. Sună bine in general, doar partea cu sistemul de recompensare nu mi-a plăcut: „Fiecare clasă are un sistem de recompense: când un copil are un comportament responsabil, prietenos, sau când reușesc să termine un proiect repede și bine, primesc câte o monedă într-un tub. ”

    Sunt studii care arata ca de fapt pe termen lung copii sunt demotivați sa fie buni daca nu primesc ceva la schimb.
    O carte foarte bună „Pedepsiți prin recompense”
    https://dusacucartea.ro/2020/pedepsiti-prin-recompense/

  2. Citind imi dau sesma ca si la noi se schimba lucrurile on aceasta directie: prezentari de mici pe teme, povestirea cartii citite pentru a-i face curiosi pe colegi, fractii deja…la noi cred ca nu e atat de structurat si depinde poate mai mult de cadrul didactic ca peeferinte, dar acestea observ ca se intampla si la noi. Copiii olandezi – cei mai fericiti din lume

  3. Ma bucur ca aveți asa o școală faina! Din păcate fiul celei mai bune prietene ale mele are parte de un bullying groaznic, inclusiv de rasism. E elev la o școală din Olanda. Sunt siderata de ce aud de la ea și de la copil când ne întâlnim. Profesorii știu de situație și nu prea iau masuri…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *