Ieri, clasa Sofiei a dat examenul practic la mers pe bicicletă. E ultimul an de școală primară pentru ei, din august încep primul an de secundar și majoritatea copiilor vor merge singuri pe bicicletă distanțe măricele, unii chiar 15 kilometri până la liceu (Sofia va merge 5 dus, 5 întors). Nu se prea practică dusul copilului la secundar, sunt încurajați să fie independenți.
Încă din anul 6 dau examene scrise la materia numită Reguli de circulație, pentru că mulți copii merg singuri la școală pe jos, pe bicicletă sau cu tramvaiul de la vârste mici. Învață despre prioritate, semne de circulație, cum te comporți ca pieton, biciclist, pasager în autobuz și așa mai departe.
Doar acum, în anul 8 au și examen practic, pentru că devine important să poată fi în siguranță pe distanțe lungi. Examenul de mers responsabil pe bicicletă, așa îi zice.
Acum o săptămână a venit la școală un grup de polițiști care le-a verificat copiilor bicicletele, să aibă lumini, frâne bune, ochi de pisică etc.
Ieri, o comisie formată din părinți și profesori s-a așezat din loc în loc pe traseul de 5 kilometri care leagă cartierul vestic de centru, unde sunt liceele. Pe acest traseu (și pe altele din oraș), dimineața la 8.15 vezi sute de copii pe bicicletă în drum spre școli și licee, sunt ca un nor de lăcuste la semafoare, mult mai multe biciclete decât mașini. Indiferent de vreme!
În cadrul examenului, copiii merg unul după altul (la distanță mare, nu se văd între ei) pe bicicletă pe traseu și trebuie să bifeze diverse, de la cedat trecerea la asigurat, semnalizat etc. Examinatorii bifează la fiecare copil ce a făcut bine și ce nu și în funcție de asta primesc sau nu diploma de biciclist. 😊 Are valoare simbolică, poți bicicli liniștit și fără ea, desigur. Scopul acestui test e ca toți copiii sa devină conștienți de importanța regulilor de siguranță în trafic.
Deși există benzi de la un capăt în altul al orașului, benzi separate de șosea, pe ele circulă și biciclete electrice și scutere, deci e mare nevoie să fie atenți mereu. Nu e voie cu telefon pe bicicletă, nici cu căști. Se merge tare, biciclitul nu e sport de plăcere aici, ci mijloc de transport.
Se merge tare, oamenii se grăbesc să ajungă unde au treabă. Sensurile giratorii iar sunt problematice, pentru că acolo bicicletele se întâlnesc cu mașinile. Bicicletele au mereu prioritate, dar vin din ambele sensuri și poate fi greu pentru un șofer neexperimentat sau grăbit să le vadă. Deci deh, e nevoie de mare, mare atenție!
Cum ziceam, Sofia a dat ieri examenul. Am pus la story un clip cu parte din traseu. Canal pe dreapta, pădurice pe stânga, soare, frumos (când am filmat eu, în ziua anterioară, când am mers cu ea să exersăm traseul). Ieri, când a fost examenul, ploaie torențială. Măi, cu bulbuci. Stăteam acasă și scriam și mă gândeam la bieții copii…
Pe la 12 îmi scrie o mamă de la școală care fusese în comisia de examinare: Au luat toți examenul, dar sunt uzi leoarcă. Poate vrei să îi duci Sofiei ceva haine uscate. Inclusiv chiloți, îmi scrie.
Am de luat o decizie grea, am interzis în camera ei.
Intru totuși. Iau haine uscate, pun și de la mine un pulover (plecase doar în tricou), teniși, mă duc la școală. Văd de pe hol toți copiii în bănci, atenți la profesoară, arată ca niște câini spălați cu furtunul. Sunt aburi pe geamuri.
Îi fac semn Sofiei că îi las traista cu haine la cuier. Îmi face semn să plec repede.
Mă evapor.
Trec două ore, vine acasă pe bicicletă (ploua iar). Nici bună nu mi-a zis, ci direct:
-De ce ai intrat în camera mea?
-Bună și ție! Păi, mă sunase mama lui X să-mi spună că ești leoarcă și că toți părinții duc haine și am zis să îți aduc și eu să nu stai ud..
-Data viitoare să nu mai aduci.
-Dap, mă gândeam eu, dar acum e bine că am și confirmarea.
Își pusese totuși șosetele uscate.
Dar gata, e aproape pregătită pentru liceu. Of. Ieri o purtam în marsupiu și plângeam de drag în capul ei…
