Un episod amuzant la magazin

Sunt zile încărcate la noi, nu doar de contextul din România, dar și din motive personale care ne scurg de energie și ne copleșesc cu anxietate de multe, prea multe luni.

Suntem obosiți, dar facem ce putem să ne sprijinim unii pe alții.

Partea bună e că grădina s-a dublat în volum cât am fost în România, totul e înflorit, mare, verde și gras, e plin de fluturi, de albine, păsările cântă, e soare și cald, e lumină până la 10 seara. Când mi-e greu, scot nasul pe geam sau în curte și totul devine suportabil pentru câteva minute. Atunci și doar atunci am încredere că o vom scoate la capăt cu bine.

Și când se întâmplă câte ceva ca faza de mai jos.

Ieșisem până la magazin, să iau câteva mărunțișuri.

Trăgeam de coș și mă uitam la listă cu ochii împăienjeniți. Parmezan, banane, somon.

La un moment dat, în boxe se aude Angels, de Robbie Williams.

And through it aaall… încep să murmur versurile

She offers me protection, aud o voce de bărbat în vârstă de după raftul cu nuci și semințe

A lot of love and affection… se aude și de la casă, unde știu că e o doamnă super simpatică, rotunjoară și mereu veselă

Whether I’m right or wrong, cânt și eu mai tare

Mai fac trei pași spre frigiderul de carne și în fața mea alunecă precum Robbie însuși un domn la vreo 65 de ani, cu brațele deschise, pline de iaurturi, și genunchii flexați, cântând din toți plămânii: I know that live won’t break me

M-am uitat în spate convinsă că e o glumă sau poate visez, eram cu toții ca într-un videoclip din anii ‘80

Atât de bizar, suprarealist și prea mult

Dar nu exagerez, vă jur, cânta toată lumea din magazin, și domnul care punea lapte pe raft, și domnul care dădea cu mătura la pâine, vreo zece persoane cu totul,

Și m-am trezit cântând tare și eu, she won’t forsake meeee, I’m loving angels instead.

S-a aplaudat când s-a terminat, eu terminasem cumpărăturile, dar am așteptat să se termine cântecul și abia apoi am scanat, am plătit și am ieșit

Am mers spre casă râzând, ce țăcăniți sunt ăștia, fierți pe muzică, mereu mă mir la concertele din țara asta, lumea cântă la coadă la garderobă când intră, cântă la toalete, știu mereu toate versurile de la toate trupele, iar când se iese din arenă, toată mulțimea cântă, se cântă în drum spre trenuri, se cântă în autobuze, și uite că se cântă și la magazin.

Mici episoade de umanitate de care am atâta nevoie. Am zis să împărtășesc cu voi. Poate aveți și voi unele de împărtășit. Ne face bine un pic de lumină zilele astea.