Primesc întrebarea asta cam o dată pe săptămână și încă mă miră.
De ce m-aș simți inferioară că sunt din altă țară decât cea din care trăiesc?
Nu am avut această senzație niciodată. Locul în care m-am născut nu e vina mea și nici nu mă definește. Face parte din cine sunt, dar nu mă face inferioară.
În plus, hei, România e un loc fain, sunt locuri mult mai rele în care să ne fi născut!
Nu m-am simțit niciodată inferioară ca emigrantă. Nici în Olanda, nici în România.
Consider că sunt un om valoros, care aduce în noua țară principii sănătoase, experiență de viață, sunt un cetățean bun, respect regulile, plătesc taxele, copiii mei sunt prieteni buni ai copiilor localnici, vor fi la rândul lor cetățeni buni ai țării în care trăim.
Facem locul mai frumos decât l-am găsit, și în Olanda, și în România!
Cei care pleacă sunt curajoși, la fel cum sunt și cei care rămân.
Este foarte greu să emigrezi, costă enorm emoțional, fizic, relațional, financiar.
Nu am venit să cerșesc, să fur, să stric. Sunt bucuroasă să vorbesc despre cultura mea, despre limba mea, la fel cum sunt bucuroasă să învăț limba țării noi, să le respect cultura și valorile.
Din punctul meu de vedere, sunt norocoși să mă aibă! 😊
Nu mi s-a părut niciodată că mă privește cineva cu superioritate. Dimpotrivă, au fost curioși de unde vin, de ce am ales Olanda, m-au felicitat că le vorbesc limba, hei, ei n-o vorbesc pe a mea! Au întrebat despre România, le-am spus, mulți vor să o viziteze!
Pe de altă parte, dacă te simți inferior, asta se vede din afară. Am o prietenă care mereu se simte discriminată. Tot în Olanda.
-Ai văzut cum s-a uitat ăla la noi? Ne judecă că suntem străine.
Mie mi s-a părut că s-a uitat cu admirație sau curiozitate. Ea vede că s-a uitat ca la niște gunoaie.
Cu alte cuvinte, dacă ți se pare că alții te văd mai prejos, încearcă să vezi de ce tu te simți mai prejos și lucrează cu asta.
Mai bine emigrai in SUA, cea mai buna tara din lume. Sau oricare alta tara unde se vorbeste engleza. Dar US este cea mai buna, fantastica, minunata. Romanii sunt second-hand citizens peste tot, sorry. Pacat ca ai ratat sansa de a avea o viata fabuloasa in SUA.
Succes acolo! SUA nu e pentru mine, nu am nicio dorinta sa traiesc acolo, nici sa-mi cresc copiii acolo. 🙂 Esti foarte amuzanta cu insistenta ta. Stii una si buna SUA SUA SUA! 🙂 Relax, nu sunt toti ca tine.
pe bune? SUA? Mai ales acum, cu Trump? Cu oameni care detin arme cum detinem noi telefoane de ex? Esti haioasa, jur.
Eu am ajuns sa banuiesc ca aceste comentarii legate de SUA, care se repeta de cativa ani pe blog, sunt o gluma, n-au cum sa fie pe bune, nu (mai ales in contextul actual)?! :)))
Atât de second-hand citizen sunt ca cetatean roman intr-o alta tara incat am devenit personal diplomatic al noului stat in care locuiesc.
Asta cu cea mai buna tara din lume e ca si cum as spune eu ca inghetata de vanilie si ciocolata alba sunt cele mai bune deserturi pe lumea asta. Totul tine de propria perceptie si experienta fiecaruia dintre noi. America o fi cea mai cea pentru tine si pentru altii. Pentru unii dintre noi nu este, la fel cum ciorba de burta nu este cea mai buna pentru toti oamenii. Ioana nu a ratat nicio sansa, din contra a profitat de sansele pe care viata i le-a scos in cale si a facut tot ce a putut pentru a profita din plin de ele. Ce sa vezi, unii dintre noi avem o viata fabuloasa in alte colturi ale lumii.
Eu mereu m-am intrebat „cum ar fi fost daca…?” Cum ar fi fost daca as fi avut si eu marele noroc cum a avut DOJO de a plecat pe taramul fagaduintei si acolo duce o viata fabuloasa, doar asa, ca a avut ea noroc si eu nu?! Europa mi se pare asa plictisitoare, plus ca esti nevoit sa inveti si limba tarii unde pleci, ceea ce e cumplit, majoritatea avand limbi infernale, iar pe mine ma intereseaza doar engleza, care este cea mai frumoasa limba ever. As mai fi vrut Australia, dar foarte greu spre imposibil, ca am avut ghinionul imens de a ma fi nascut in contul asta mizerabil de lume, in loc sa ma fi nascut si eu intr-o tara in care se vorbeste engleza! Unii au noroc cu carul, altii cu picatura.
N, tu glumești?😀
Adică eu trăiesc peste ocean de mulți ani, îmi place f mult și nu as dori sa fiu in nici o alta țara, dar sunt probleme si aici, fantastic nu e😀sunt curioasa dacă romanii sunt mai bine văzuți aici decât in Europa. Nu am comunitate de romani in jur deci nu prea știu. Am cunoscut 4 medici romani de-a lungul timpul in orașul mai mare de lângă noi și încă p familie, dar cam atat.
Nu glumesc deloc. Ai tras lozul castigator la loteria vietii traind acolo. As da orice sa pot fi in locul tau. Esti incredibil de norocoasa. Romanii din SUA sunt cei mai norocosi si unii habar n-au de asta.
Problema vine din perceptia cu care suntem crescuti – sa ne fie rusine ca ‘doar in Romania se intampla x sau y’. Trebuie sa realizam ca fiecare tara are bune si rele, dar sa ajungem sa ne simtim inferiori nu vine de la cum se uita strainii la noi ci din cum am crescut multi sa ne privim. Sincer nu cunosc alta natie careia sa ii fie rusine sau care sa se concentreze sa puncteze doar ce merge rau – asta este o realitate care este ‘doar la noi’ 😀 am participat la discutii in care romanii se plangeau de tot ce este rau si strainii se uitau uimiti si ne spuneau ei ce vad bine la Romania. Am ajuns sa cautam validarea la straini, ceea ce nu este sanatos.
Nu ma înțelege greșit. ȘTIU ca sunt norocoasa sa fiu aici. Dar nu e un loc perfect însă are multe avantaje. Când am terminat eu facultatea, romanii inundau Europa. Împreuna cu majoritatea colegilor mei. Nu am vrut sa fiu ca restul turmei și am ales calea mai grea😀America e practic un continent și îți găsești locul. Statele sunt așa diferite unul de altul de câteodată parca ești in alta țara. Trump o sa plece, nu e ceva ce îmi creeaza mie stress acum.
În general (și cu unele excepții, puține însă), cei care se simt inferiori în străinătate sunt cei plini de complexe – mai pe scurt, „suveraniștii”. Românii sunt sclavi în Europa, străinii ne exploatează, țărișoaraaaaa, bogăția noastrăăăă. Ăsta-i refrenul. Pe urmă se duc și votează cu beteagul de Georgescu sau cu japița de Simion și blochează autostrăzile (în România, unde li se permite. Ia să-ncerce figura asta ceva mai la Vest 😀 ).
Și eu trăiesc de mulți ani în străinătate, am început de jos și am muncit enorm ca să-mi fac o situație, dar niciodată nu m-am simțit inferioară. Ba dimpotrivă: lucrez cot la cot cu ei, în limba lor, pe care ei au învățat-o de la naștere și eu la mnaturitate, ca a treia limbă străină. Ce motiv de inferioritate ar putea exista, altul decât unul auto-indus?
Ioana, cred ca cei care iti pun intrebarea asta sunt romani care locuiesc in Romania. si eu, ca si tine, si ca cititoarele de mai sus locuiesc de multi ani in afara tarii (eu sunt in Londra) si sunt perfect de acord cu tot ce ai scris – cat de frumos si clar ai scris iarasi! 🙂 – dar vara asta au fost in vizita si socrii mei si mama mea si de la ei am primit de multe ori intrebarea asta sau ne-au povestit chestii din media / social media romaneasca in stilul asta. si desi ei sunt toti niste bunici foarte moderni si pasionati de calatorii cred ca asimileaza vrand-nevrand prostiile astea cum ca romanii oricunde se duc tot nu sunt tratati chiar la fel, tot sunt facuti sa se simta discriminati, toti sunt facuti sa se simta prost. am auzit de la ei povesti de genul ‘medicul asta pe care il urmaresc pe fb si de care imi place mult a zis ca desi lucreaza de multi ani in norvegia, medicii norvegieni intotdeauna se simt mai destepti si mai pregatiti ca el, pt ca el e roman’ bahahahahaha pe bune?! sau ‘prietenele tale de la servici / mamele de la gradinita sunt sau straine? straine, nu?’ dar prietena ta romanca care s-a mutat recent in alta tara si-a facut prietene ‘native’?! vai imi vine sa rad si acum cand imi amintesc. cand comandam pe la restaurant sau pe unde mai ieseam cu ei, saracii ma laudau ca doamne ce bine te-ai integrat si cum nu iti e rusine sa intrebi daca refill-ul la ceai e gratis sau sa mai ceri inca un rand de apa de la robinet 😀 va pup, puiul meu are azi ultima zi de gradinita, ma duc sa lacrimez fara rusine la cantecelele lor de nativi si ne-nativi 😛
Am muncit în Germania și am locuit acolo pe diferite perioade de timp, dar nu m-am simțit niciodată discriminat. Românii sunt recunoscuți ca harnici. Mai există și uscături bineînțeles.
Eu nu cred ca lucrurile sunt albe sau negre. Locuiesc de multi ani in afara (2 tari in afara Romaniei) si am experimentat situatii diverse. Discriminare exista chiar daca esti atent la ea sau alegi sa te protejezi si sa o ignori. Un fost sef care cand a aflat ca sunt romanca a zis: ah, ca romanii aia care dorm sub podul de langa casa mea 😅. Menajera portugheza care mi-a zis ca ea stie ca portul traditional romanesc este cu fustele colorate si mult aur la gat. O colega spaniola de-a sotului care i-a zis ca ea nu stia ca romanii fac si altceva decat menaj. Toate spuse cu naivitate, asa. Realitatea este ca sunt multi rromi care sunt cunoscuti ca fiind romani si multi romani care au plecat la cersit, furat etc. Si eu ii vad si le inteleg limba pe langa gari etc. si din pacate nu ma pot preface ca nu exista. Iar de multe ori noi, cei care am invatat si am plecat cu un job suntem bagati in aceeasi oala cu ei – de cei care nu sunt foarte documentati pe tema asta, evident. Exista desigur si multi altii care sunt corecti. Un alt tip de discriminare este cea salariala – in companiile in care am lucrat cei veniti direct din tara lor de origine, cand este o tara mai saraca (Romania, Portugalia, Albania, Slovacia etc.) intotdeauna primesc salarii mai mici (asta pentru ca accepta si atunci se creeaza o practica).
Eu cred ca intrebarea de la care a pornit articolul este incompleta si ar trebui adaugate o a doua componenta:
1. te simti discriminat/inferior: in Europa (zic de Europa, caci pe alte continente n-au apucat inca sa navaleasca categoriile mentionate mai jos in aceeasi masura, deci probabil nu au imaginea completa in acest moment), imaginea romanilor a fost clar afectata de numerosii hoti, cersetori, prostituate, extrem de vizibili in multe tari europene si cu care multi au ajuns sa ne asocieze in lipsa unor interactiuni cu romani seriosi, dar mai putin vizibili (pe langa infractori, avem si muncitorii sezonieri/necalificati, care nu au creat neaparat o imagine rea tarii, ci mai degraba de… tara exportatoare de mana de lucru ieftina). Aici sunt de acord ca, daca stii ca te-ai integrat in noua tara (cunosti/inveti limba, muncesti, platesti taxe, detii proprietati, respecti reguli etc.), raspunsul ar trebui sa fie nu, nu ma simt inferior, aduc valoare locului unde m-am mutat prin comportamentul meu
2. te simti mandru de tara ta, ti-e rusine cu tara ta: aici e discutia mai lunga si mai nuantata, eu una nu ma simt mandra si imi este rusine cu tara mea, cred ca sunt putine statistici la care sa nu fim ultimii, la naiba, se vede cu ochiul liber, sunt lucruri de care ne lovim zilnic, nu iti trebuie statistici: de la infrastructura, sistem de sanatate, invatamant, justitie, presa, politica, economie, respect fata de mediu/animale/categorii vulnerabile, comportament in public, la toate avem lipsuri mari si pare ca o luam si mai tare pe aratura, daca ne uitam la niste studii recente (da, stim, se poate si mai rau, dar poate ar fi cazul sa ne comparam cu „mai bine”, nu „mai rau”).
Și totuși la nivel de societate, stereotipuri despre Europa de Est și România există, care te afectează cu timpul, vrei sau nu: o lejeră superioritate, subînțeleasă, nu zisă în față, și ideea bine înfiptă în capul “lor” că suntem partea aceea a Europei mai puțin “civilizată” care trebuie ajutată, sau luată peste picior, după caz, nu luată în serios. Nu degeaba serialul Modern Family a fost adaptat pentru Olanda, iar soția gold-digger/trofeu era din…România, un stereotip ambulant, care n-a auzit de yoga niciodată etc., jucată de o olandeză. Iar numărul oamenilor care nu sunt în stare să numească un artist, scriitor, om de stiință român este mare. Deci multă ignoranță. Asta nu înseamnă că te simți inferior, dar cu picătura chinezească își face efectul.
Phew, usor cu pianul pe scari, ca zgariem podeaua 😀
Locuiesc in SUA de 6 ani, suntem cetateni, traim intr-o zona superba. Dar tot nu as veni sa zic ca e cea mai buna tara din lume si ca e fraiera Ioana ca nu a venit aici. Daca Olanda i s-a potrivit si s-au regasit in valorile tarii respective, asta conteaza. Noua ni s-a potrivit SUA, altora Italia sau Spania, altora Norvegia sau Japonia.
Este bine ca avem libertatea de a ne alege tara adoptiva, libertatea de a circula prin lume, ca pe astea nu le aveam acum 40 de ani.
Ca si romani, nu cred ca suntem inferiori nimanui. Pe mine ma lasa rece povestile ca Romania e de rahat, ca romanii sunt vai de crucea lor. Romania este o tara absolut OK, noi am plecat pentru ca ni s-a deschis o oportunitate si ne-am dorit sa locuim in SUA. Acum, ca este copilul si diabetic, avem acces la tehnologii care sa ii faca viata mai usoara si probabil, daca se va materializa un tratament, vom reusi sa il accesam o idee mai usor decat din Romania.
Dar nu ascundem ca suntem romani, toata lumea stie de unde venim si suntem mandri de originea noastra.
In comparatie cu multi localnici suntem o idee mai hotarati, mai luptatori si mai concentrati pe ce dorim sa obtinem ca, deh, viata in Europa de Est nu a fost chiar usoara pentru generatia noastra. Asa ca venim cu mai mult „focus” si ne educam copiii o idee mai altfel decat „e OK oricum”.