O zi minunată
Am coborît devreme din casă, să las niște sînge la laboratorul Reginei Maria. Numai bine ce reușisem să înving prima jumătate de kilometru în echilibru precar că mi-am dat seama că nu-mi pusesem muzică, și asta în principal pentru că…
Am coborît devreme din casă, să las niște sînge la laboratorul Reginei Maria. Numai bine ce reușisem să înving prima jumătate de kilometru în echilibru precar că mi-am dat seama că nu-mi pusesem muzică, și asta în principal pentru că…
LE:Am operat extragerea, lucky no 3 merge cu noi la film, felicitări, Mihaela! Rămîne să stabilim împreună în ce zi şi la ce oră mergem, te rog să-mi dai tu un email în cursul frumoasei zilei de azi. PS. Dacă…
Și în 2005 a fost iarnă grea. Pe-atunci îl aveam pe micul Tico, care avea 10 ani deja și 280.000 de km la bord (deși ceasul arăta 80.000, dar imediat ce i-am plătit vînzătorului cei 1800 de euro, omul mi-a…
De ce circul magic? Pentru ca la circ vezi lucruri imposibile. Oameni zburînd. Femei cu barbă. Lei care dansează. Circul e o sumă de lucruri extraordinare, menite să-ți țină gura căscată, să te facă să exclami în șoaptă WOW, să-ți…
Şi uite că s-a întîmplat şi asta. Caroline Lovell, susţinătoare ferventă a naşterii acasă, a murit de inimă la spital a doua zi după ce a născut acasă a doua fetiţă a familiei. A făcut stop cardiac. Mai multe detalii…
Efectele secundare ale acestui eveniment: … sunt de ordinul sutelor. Printre acestea, frica. De oameni mari, dar mai ales de copii, care copii merg la grădiniță, unde dansează drăcește virusuri și bacterii, varicela, rubeola, scarlatina, gripa, mucii. Motiv pentru care…
Îmi propusesem să scriu azi despre ce grozav și cumplit a fost anul ăsta pentru mine, dar nu mă simt deloc în stare de-un text optimist, așa că o să vă povestesc despre sarcină în loc. Mi-am propus să scriu…
În 2007 am pornit blogul, pe care n-am scris decît o singură postare în anul ăla, pentru că după acel prim text plictisitor, au venit peste mine atîtea nenorociri că n-am fost sigură că scap cu viață și cu mințile…
Am mers cu emoţii azi la cafenea, şi cu cinci platouri cu fursecuri, cam ca la cununia civilă. Şi am plecat patru ore mai tîrziu, cu braţele pline de flori şi nemaipomenit de fericită, fix ca după starea civilă. Ca…
22 noiembrie 2008. 15.40. Era târziu. Şi eu nu reuşeam să mă ridic de pe canapeaua mică din sufrageria bătrînească din apartamentul întunecos închiriat la Piaţa Muncii. Îmi tremurau genunchii şi mă durea capul de emoţie. În scris, era Omul…