Nostalgie

Învîrt a 34-a perișoară de curcan cu ochii în ninsoarea de-afară. Și-mi cîntă în cap melodia asta veche. Posibil cea mai tristă melodie românească.

Mîna ce mi-a-mprăștiat părul și gîndurile
Îmi amestecă pe carte toate rîndurile

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângînd
În mine nu mai este niciun gînd

Există vreo melodie românească mai tristă decît asta? Nu, Valeriu Sterian și Alifantis nu au piese triste, ba dimpotrivă. Și să n-aud de Adela Popescu, vă rog. Nostalgia mea are nevoie de muzică tristă bună, neapărat în limba mea maternă.

Pin It

Tags

35 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *