Da, totul începe acasă!

E ușor să faci copii. Aș face două sute. Deși cred că omul meu m-ar opri mai devreme.

E greu să-i naști. Aș naște încă vreo cinci. Păcat că nu mă mai ține uterul pentru așa o aventură.

E ușor să-i ții în brațe cînd sînt mici ca niște pui de pisică. Aș mai face 20 să-i țin așa lipiți de mine, să mă caute cu gurile lor mici și flămînde, să-mi miroasă a laptele meu și a piele curată.

E greu să-i crești. Aș crește înca doi. E loc și-n casă și-n suflet.

E și mai greu să-i lași să devină oameni. Nu știu dacă aș mai avea curaj să mai fac vreunul, prea e complicat și eu sînt deja bătrînă și cu nervii plesniți după două săptămîni cu doi copii.

Nu pot pricepe cum își abandonează unele mame copiii, dar încerc să nu le judec prea aspru, nimeni nu știe ce e în sufletul lor atunci cînd știu că-și privesc puiii pentru ultima oară. Ce pot să fac în schema asta crudă a copiilor abandonați este să ajut cum pot. Am donat bani, haine și jucării, am popularizat cauze, am adunat și dat mai departe informații. Asta fac și azi, și ca să-mi duc intenția pînă la capăt, am nevoie de ajutorul vostru. Am nevoie de două blogerițe sau doi blogeri sau o blogeriță și un bloger să meargă luni să pună umărul la muncă în folosul unor copii abandonați. Să vă povestesc.

În București pe Calea Floreasca există un complex de case familiale care oferă un cămin copiilor rămași fără îngrijirea părinților, el se numește SOS Satele Copiilor. Complexul adăpostește 12 case, în fiecare casă trăiesc o mamă socială și cei 6-7 copii de care are grijă. Clădirile au fost date în folosință între 1993 și 1996 și nu au fost renovate niciodată de atunci, iar starea lor se degradează, devenind din ce în ce mai mult un pericol pentru cei mici. Prin programul “Totul începe acasă!”, derulat de GDF SUEZ Energy România, Fundația GDF SUEZ și Habitat for Humanity România, cele 12 case vor fi renovate cu cei 300.000 de euro investiți în program. Pînă acum s-au finalizat lucrările de înlocuire a tâmplăriei exterioare și a ţiglei, cele de montare a centralelor termice la 4 din cele 12 case, s-a înlocuit acoperișul la 8 din cele 12 case, s-a lucrat la izolația exterioară la 9 din 12 și la izolația interioară pentru 3 din 12. Pînă la sfîrșitul anului vor fi înlocuite toate acoperişurile, toate casele vor fi izolate termic, vor primi uși și geamuri noi, centrale termice și sisteme de contorizare individuală.

E nevoie de multe mîini harnice la fața locului, dar și de guri sonore care să vorbească despre proiect. De-asta m-am implicat și eu. Mai mult cu vocea, că mîinile mele-s ocupate acum cu nou-născutul Iv și prea-minunata prințesă Sofia, copii deloc abandonați, ba dimpotrivă, perfect lipiți de mama lor, care devine astfel imposibil de mobilizat pe șantier. Mi-ar fi plăcut să pot merge să-i cunosc pe micuți, să mă urc pe-o scară cu o găleată de vopsea, să car, să montez, să spăl la final, să simt c-am făcut și altceva decît să povestesc despre asta. Poate la anul mă voi putea implica mai activ. Acum însă, fac apel la voi. Am nevoie de doi oameni care pot merge luni acolo, pe Calea Floreasca. Să muncească organizat cîteva ore pentru cei 80 de copii din complex. Apoi să scrie despre asta, să audă cît mai multă lume despre proiect, să se înscrie cît mai mulți voluntari dispuși să meargă să dea o mînă de ajutor la fața locului.

Detalii despre proiect găsiți aici, pe site-ul oficial al platformei de responsabilitate socială a companiei GDF SUEZ Energy România, Energie pentru fapte bune. Dacă aveți timp și chef să vă implicați, vă rog să vă înscrieți în comentarii, azi alegem (cu Random) cine merge pe șantier, luni vă întîlniți cu reprezentanții proiectului și porniți la lucru. Apoi îmi trimiteți și mie poze, să văd cît de frumos ați lucrat fără mine.

Vă rog să faceți asta pentru mine, dar mai ales pentru ei, 6-7 copii la o mamă care nici măcar nu e a lor.