Hai să schimbăm subiectul, vreți?

E sîmbătă noapte. Mulți dintre prietenii mei își beau mințile în Fabrica sau în B52 sau în vreo hrubă din centrul vechi. Eu tocmai am terminat de spălat o chiuvetă plină vîrf cu vase. Nesting, veți spune voi, cele care ați trecut prin asta. Lipsă de furculițe curate, voi spune eu, în plin proces de negare.

Azi am decis două lucruri. Unul e că mă aștept să nasc pe 2 mai. Astfel, dacă se va întîmpla mai devreme, o să am o surpriză plăcută. Dacă nu, o să am satisfacția că am nimerit pronosticul (al doilea, că pe primul l-am dat de pămînt ieri).

Al doilea e că vreau să nu mai scriu despre sarcină, gravidie, naștere și orice are legătură cu asta. Cel puțin pînă se întîmplă venirea pe lume a micului nou personaj. Hai să ne purtăm cu toții ca și cum n-ar trebui să nasc în orice moment. Eu o să scriu în fiecare zi despre orice altceva și voi o să povestiți cu mine despre fiecare orice altceva, dac-o să vreți. Pentru că tot povestind și scriind despre asta, am ajuns într-un loc periculos, un loc în care uneori mi se face frică. Mi-e greu să vă explic de ce mă tem, dar tare mi-e că înțelegeți. Deschid telefonul dimineața și îmi intră pe ecran, buluc, mesaje multe, unele de la numere pe care nu le cunosc, toate cu aceeași întrebare. Plus mesaje pe email, Fb și Twitter. Sigur că mă bucură atenția și sînt flatată de interesul și sprijinul vostru, copleșitor și neașteptat, și vă mulțumesc că vă pasă, dar toate astea țes în jurul meu și-al burții o tensiune pe care azi am simțit-o din plin, și-am simțit-o periculoasă. Și nu mi-a fost bine. A trecut cu bine, în aer de primăvară și muzică italienească la terasă, dar tare-aș vrea să nu se repete. Am suficient de multe alte frici și sentimente amestecate…

Promit să dau de veste cînd se va întîmpla ceva major (sper să nu fie nimic atît de grav sau de urgent cît să nu apuc să postez aici măcar două vorbe).

Să nu credeți că-s nerecunoscătoare sau egoistă, dar simt c-a venit momentul să stăm numai noi doi, eu cu Omul, în jurul acestui subiect. O zi, o săptămînă sau trei, cît ne-o mai fi rămas de așteptat în doi. Rămîn cu voi pe orice altă temă. Vreau să fac luni un concurs cu poze, cred c-o să iasă fain. Am văzut filme interesante, am mai descoperit locuri și lucruri, n-o să ne plictisim, promit.

Ce ziceți, încercăm să ignorăm o vreme evidentul?

Pin It

59 Comments

  • Smaranda spune:

    Exactly what u need! Good decision! Abia astept topicuri noi! Poate iti mai concentrezi si tu putin atentia in alte directii, ca parca n-ar fi rau..

  • Smaranda spune:

    Par exemple eu am vazut astazi un spectacol foarte frumos pus in scena, si cu o Maia Morgenstern geniala, la TNB- Vizita batranei doamne. Merita vazut pentru scenografie si muzica, ca subiectul nu e foarte captivant..(sigur nu intra in discutie cei care dorm, desi 3 ore jumate ar fi un somn bunicel)

    • Printesa Urbana spune:

      Am auzit de piesa asta, si cam numa de bine. Sa va duceti voi la teatru, la mine probabil va mai dura o vreme…
      Trei ore jumaaate? Valeu, tre sa fie foarte buna piesa sa rezisti la asa maraton.

    • Zu spune:

      Smaranda, comentariul tau mi-a trezit amintiri, asa ca imi permit sa ma var si eu in discutie… si sa te invidiez – ai vazut piesa intreaga :D, eu am pierdut finalul si m-am apucat sa-l caut pe net, ca muream de curiozitate (http://zu-zuzi.blogspot.com/2012/03/piesa-de-teatru-cu-final-neasteptat.html), chiar ma prinsese piesa iar scenografia m-a impresionat. Ai dreptate, nu e foarte alerta, dar ajunsesem la punctul in care vroiam sa vad deznodamantul si nici nu reuseam sa anticipez (f bine construita piesa din punctul acesta de vedere).

      • Smaranda spune:

        Da intr-adevar f bine construita, iar finalul poate fi oricare, dar spuneam ca subiectul nu e foarte captivant. Exact ca in descriere e o comedie dramatica- uatever that means- dar pentru punere in scena merita a fi vazuta si te cam tine in sala. Senzatia s-a apropiat de sala de cinema, cu multa miscare, multi actori si decorurile care se misca in nenumarate planuri. Altfel probabil ori as fi adormit cu succes din prima jumate de ori si absolut cert in ultima ora jumate, ori as fi plecat acasa la pauza:)))

  • Amiss spune:

    Sigur ca da ! Eu abia astept concursul cu poze 😀 asta e hobby-ul meu , fotografia .

  • ioana k-man spune:

    Abia acum te-ai decis sa faci asta?
    Mie imi place cum scrii, despre orice!

  • Intuneric spune:

    In loc sa discutam despre ziua printesei-mostenitoare pe 8 aprilie, putem sa discutam despre ziua mea pe 8 aprilie.

    In felul asta, ramanem intr-o nota optimista.
    Ce ziceti?

    😀

  • frmshk spune:

    Eu zic să fii tu, naturală, neforțat nici într-o direcție, nici în alta. Fă tu așa cum simți, până la urmă, e lucrul major ce ți se întâmplă în viața, n-ai cum să ignori. Nu doar burtica cea mare, ci tot ce înseamnă sarcina. Mai bine fă tu un efort și lasă gândurile aiurea deoparte și privește, nu doar optimist ci și realist. Pur și simplu, ia lucrurile așa cum vin, gândește-te că sunt toate în regulă, așa cum și sunt și mergi mai departe. Eu zic că nu e soluția să treci dintr-o extremă în alta.

    În plus, mi se pare că e puțin, așa, nepotrivit, după ce ai implicat atât de mulți oameni în povestea asta frumoasă, să îi lași pe dinafară. Știu ce spui, poate fi obositor dar… ia lucrurile firesc. Sper să nu te superi, chiar nu am intenția asta, simt că ești cu nervii întinși la maxim și știu că noi, cei ce te citim, nu te putem ajuta, tu singură trebuie să duci greul dar… Prințesă, să fie ăsta cel mai mare greu al vieții tale. Să vezi cât de recunoscătoare ai fi.
    Să fiți bine! Capul sus!

  • Lacramioara spune:

    Da, foarte interesant.Dar nu tu ai …??????????????????????????????????? Acum da ca asa vreau eu, jucati precum ursul șatrei. Acum nu, asa, ca nu mai vreau , ca-i tensiune, ca-i prea mult, ca eu si omul etc. Cat de usor de prostit, de manipulat suntem. Cat de usor putem ridica osanale. Hai sa vorbim despre caracterul oamenilor, despre forme fara fond, despre cei din care, daca-i scuturi un pic, nu ramane decat fum, vant, vanare de vant.

  • Istraterestra spune:

    pai da. datorita conditiilor atmosferice barza se lasa asteptata. am auzit ca treuie sa ii pui zahar la fereastra sa vina mai repede :D. poze zici ? astept…

    • Printesa Urbana spune:

      :)) Ieri a fost soare, deci n-are nicio scuza barza asta neserioasa. Dar e ok, ca deja NU ma mai intereseaza.

  • Iadyra spune:

    Eu vroiam sa iti adresez o intrebare de foarte mult timp dar cu toate cele nu am mai apucat. Ai fost la Egoistul? Cum ti s-a parut? Chiar imi doresc foarte mult sa merg si nu stiu daca sa ma astept la ceva exceptional sau pur si simplu o piesa buna de teatru.

    • intuneric spune:

      Legat de Egoistul pot sa-ti raspund eu. Piesa este savuroasa: o distributie dinamica, usor de placut, gravitand in jurul unui Beligan venerabil, static, dar cu niste replici fîne si fermecatoare. ¤ Pentru mine, a fost una dintre cele mai bune piese de teatru – exact ceea asteptam de la un maestru al scenei, precum Beligan. ¤ Pentru tine, nu stiu… Depinde de asteptarile pe care ti le faci. Dar eu zic sa nu ratezi asa o piesa.

    • nana spune:

      tema piesei nu e grea, nu stai sa te gandesti 2 zile la ce a vrut sa insemne nu stiu ce replica, sfarsitul etc. [cum e la sinucigasul], jocul actorilor face toti banii insa. si nu doar gratie maestrului beligan [cand am fost eu, pe la jumtate, a venit maria buza; a stat pe scari, iar dupa vreo 15 minute, avea abrajii bine scaldati in lacrimi-e inevitabil.. oamenii in negru, care de obicei schimba decorul, il muta de pe pat pe scaun si, desi se aude pana in ultimul rand cum i se sufla replica, el nu o aude si il salveaza colegii.. bineinteles, toate astea fara sa.i stirbeasca in vreun fel talentul]. daca vrei, poti sa spui ca primesti o lectie despre ce inseamna sa te dedici intru totul unei cauze.

    • Andreea X. spune:

      Si eu recomand Egoistul. M-a impresionat mult, iar Maestrul a fost… Maestru! (desi am auzit si pareri negative despre piesa / Beligan, mie mi-a placut mult).

    • nusch spune:

      Ladyra, eu nu sunt atat de sigura precum Intuneric, ca e una dintre cele mai bune piese de teatru ever. Nu stiu in ce ditributie a vazut-o el si la ce moment, insa pentru mine a fost, oarecum, o tristete sa-l vad pe Beligan uitand replici, uitand contexte, sa aud sufleurul si sa-l vad pe Damian Crasmaru salvand situatia. Apoi, jocul unora din distributie mi se pare fortat (am oarecum aceasta parere despre toata generatia de actori romani de varsta medie si tanara), Silviu Biris, de exemplu, mi-a lasat o mai pronuntata impresie negativa.
      Poate, daca vedeam piesa acum niste ani, cu totul alta ar fi fost impresia. Acum, m-am dus pentru ca am fost invitata. Nu m-as fi dus altfel, mai ales ca nu o data am auzit: „Sa ma duc si eu sa vad Egoistul, pana nu… Beligan”

      • Iadyra spune:

        Va multumesc tuturor pentru raspunsuri. Cu siguranta voi merge cat mai repede sa o vad 🙂 Sper din tot sufletul sa ma impresioneze si pe mine.

  • alexandra maris spune:

    lejer putem schimba subiectul. sa incercam muzici? 🙂 care-i un playlist de flori de cires?

    • Printesa Urbana spune:

      Uf, eu nu prea ascult muzica zilele astea. Dar cind am ascultat, au fost lesinaturi gen Tori Amos și niște Gotan Project. Am nevoie de niște muzică nouă, recunosc.

  • daniela-ioana spune:

    asa cum caut in librarii cartile Ilenei vulpescu, asa caut pe blog ultimele tale scrieri.
    sa vorbim dara, despre orice ,ca mie imi place.

    • Printesa Urbana spune:

      Ileana Vulpescu = love.

      • Roxana spune:

        Uuuu, Ileana Vulpescu!!! Cartea mea preferata = Ramas bun casei parintesti. Carti (mai) noi am gasit in Librariile Alexandria, de unde mi-am si achizitionat „”Viata, viata legata cu ata”, care insa m-a deprimat profund. Asa sa raman fidel celei de mai sus si Artei Conversatiei. Doua din cartile mele preferate ever.

        • daniela ioana spune:

          1.De amor,de amar,de inima albastra.
          2.Pe apa sambetei.
          3.Carnetul din porthart.
          4.Saruta pamantul acesta.
          5.Ramas bun casei parintesti.
          6…,7…, lista continua.Mie Ileana Vulpescu imi place oricum, oricand.

  • Zu spune:

    Eu m-am abtinut sa zic ceva toate zilele acestea, tocmai din acest motiv, asa ca, dap, se rezolva, sa vorbim despreeee… primavara, soare, pofta de viata, flori, fete si baieti :D. Serios, am si eu nevoie de o doza de optimism varata direct in vene (de altfel nu cred ca strica nimanui) – pe moment sunt in faza cu „fac ordine” relativ obsesiv, daca lucrurile sunt puse la loc si asezate pe fagas eu ies epuizata din ecuatie dar cumva mult mai linistita psihic, iata ciudatenie. Asa ca vreau inlocuitor, caut ceva bun si placut de citit.

    Ah, si P.S. la unul dintre posturile tale anterioare a comentat verisoara mea – he, lumea e mica rau-rau.

    • Printesa Urbana spune:

      Nu te intreb cine e verisoara, ca poate vrea sa ramina undercover.
      Nu stiu daca te pot ajuta la treaba cu optimismul, e ceva ce-mi lipseste lately, dar daca fac rost, promit sa dau la toata lumea!

      • Zu spune:

        Optimismul l-am gasit eu aseara, se ascunsese intr-o felie de tort cu ciocolata. Temporar optimism, dar bun si ala… De verisoara iti zic face to face, e mai corect asa. A mai ramas dilema cu cartile, astept sa vad ce ne recomanzi (pot sa fie si filme sau seriale, nu-i bai).

  • marcel spune:

    deci te-ai speriat… nu ii nimic.. nu ne grabim, de venit copila tot vine. dar hai sa vorbim despre poze.. ce poze vrei ? ai vazut curcubeul pozat de mine cu porumbei cu tot ?

  • Nicole spune:

    Eu nu inteleg de ce ai inceput toata aceasta nebunie in jurul sarcinii tale, ca si cum copilul era un bun al tuturor. Cred ca de mult trebuia sa stai tu cu tine si cu sotul tau. Nu sa faceti un eveniment din asta.

    • marcel spune:

      nu era nebunie, era fericire dupa o tragedie. e normal. dar acum a devenit putin nelinistita. Si intr-un fel e normal. Daca de maine as afla ca sunt tatic, as posta zilnic, de cel putin 5x pe zi. Si uite eu am un baietel in vizita si postez mereu despre el pe FB.

    • Printesa Urbana spune:

      deh, sint multe lucruri pe care nici eu nu le inteleg si care totusi exista pe lume… unul dintre ele, de exemplu, e felul in care oamenii simt ca pot judeca ce-ar trebui sa fac eu cu mine, cu viata mea, cu blogul meu, cu textele mele…
      e un blog personal, care a ajuns sa fie ce e tocmai pentru ca e personal, pentru ca de asta scriu. cit de sincera as fi putut fi aici dac-as fi decis sa nu scriu despre cel mai important lucru din viata mea de pina acum?

    • Intuneric spune:

      Nu a inceput o nebunie… Ci doar o poveste adevarata, din care sunt convins ca multi au gasit ceva de invatat, au aflat cate ceva despre ce-i asteapta (cazul meu) sau si-au adus aminte de momentele – mai mult sau mai putin indepartate – cand au trecut si ei prin asta.

      Cei care au facut un eveniment (in sensul negativ pe care-l induc vorbele tale) suntem poate chiar noi – cititorii din regat. Pentru ca, la un moment dat, trebuie pusa o limita intre ce inseamna intimitate si public, intre ce inseamna o discutie relaxanta si presiune inutila.

  • Merat spune:

    De acord. Sunt cu gândul la tine, cum am fost mereu în povestea asta frumoasă, dar țin pt mine. Știu că stresul nu-ți priește, dar gândurile pozitive sigur ajută acolo 🙂 In other news, eu fac bagaje acum. Mâine sunt acolo, aproape de tine 🙂 Așa că uite alt subiect: cum naiba ajugn eu cu toate bagajele astea?! Am plecat și la Dijon (twice – experiență) cu haine și vase după mine, dar cu pături, perne și aparatură nu am mai plecat. Ooooh, the horror! :))

    • Printesa Urbana spune:

      Te pot astepta la gara, daca vrei. Da-mi tu un semn. De carat lucruri la etaj nu ma pot face responsabila, dar cu transportul te ajut oricind.

  • Luiza spune:

    Curand voi face un tur al tarii(sper) si poate poposesc si in Piatra.Asa ca as prefera sa ma informez de la un om al locului ce si cum(obiective turistice,hoteluri,unde se mananca bine) pentru ca tu scrii mai misto decat Wikipedia sau Google.Sau de ce nu,bineinteles daca ai energia necesara,sa ne povestesti care au fost cele mai misto locuri pe care le-ai vizitat in tara.

    • Printesa Urbana spune:

      Din pacate nu prea am facut turism intern, dar da, sigur, pot povesti despre putinele locuri care mi-au placut pe la noi.
      Cit despre Piatra, hoteluri nu ti-as recomanda, in schimb cred ca putem gasi o pensiune curata…

  • Omnia spune:

    Scrie despre ce vrei, numai scrie! Face bine si in regat si la vecini 🙂 Curand o sa iti fie atat de bine incat ai sa uiti de toate neajunsurile.

  • Luiza spune:

    Auzi,Omu e din Suceava,nu?Deci e moldovean sau bucovinean?eu ma contrazic mereu cu al meu pe tema asta,pt ca ma face moldoveank(bunicii paterni sunt dintr-un satuc la cativa km de sv.)deci omu ce zice?…hai ca avem ce dezbate:-):-).

    • Me spune:

      Ma bag eu ca musca-n lapte sa raspund. Asta e ca intrebarea cu care a foat mai intai: oul sau gaina?
      Din cati suceveni am intalnit toti se considerau bucovineni, se suparau daca le ziceai moldoveni. Dar Suceava a fost capitala Moldovei, e ca un simbol al Moldovei.
      Eu am bunicii din Basarabia si cand imi zice cineva ca-s moldoveanca raspund ca sunt din aia buni, pe care i-au luat rusii. Pe-astialalti ni i-au lasat noua. Asa ca
      si sucevenii sunt tot moldoveni de-aia buni, de i-au luat austriecii :))

      • Luiza spune:

        Me: Exact,toti se supara domne’ cand le zici ca sunt moldoveni.Dar cand este laudat un moldovean,li se umfla peptu’ de mandrie:”pfuuu,normal,moldovean de-al nostru”.
        Nu stiu cum sta treaba cu chestia asta,oricum eu nu ma simt nici moldoveanca,nici bucovineanca,insa merg cu placere de fiecare data acolo si pot spune ca Suceava este un oras foarte frumos.
        Roxana: pai la bunici in sat se vorbeste ucraineana.Deci care-i delimitarea etno-geografica?
        Hai ca poate castig si pariul facut cu domnu’)).

    • Roxana spune:

      Orasul Suceava e in Bucovina din cate stiu eu numai pana la gara Itcani (unde a fost granita austro – ungara) 🙂

      • Robo spune:

        eu nu-mi bat capul cu chestiile astea, dar intr-adevar zic despre mine ca-s bucovinean, nu moldovean, fara sa stiu exact de ce e special ca-s bucovinean.
        singura chestie care ma face sa spun asa e ca pe mine ma irita un pic accentul pe care il au oamenii de mai in jos de Suceava (gen Bacau, Iasi, Barlad etc) – noi la Suceava nu vorbim chiar asa :))

        altfel, taica-mi e uncrainean la baza, la el in sat se vorbeste inca uncraineana, deci na.

  • Laura spune:

    Eu chiar ma gandeam daca sa iti scriu sau nu. Pentru ca ma gandesc in fiecare zi daca e totul bine, daca v-ati intalnit ochii tu si Delfina. Dar fara a face pe desteapta, zic drept: mi-a fost rusine. Asta nu inseamna ca nu tin pumnii ca totul sa mearga bine cand o fi sa fie. Si pana atunci sa rumegam ganduri cat mai diverse.

  • Luiza spune:

    Se pare ca am de castigat un pariu)))Va multumesc ca v-ati batut capu’ cu mine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *