Somnul copiilor mei

Extra - 2014-10-31 10.21.29

Poza de mai sus sumarizează foarte bine cele 10 luni de somn bebeluşesc al celui de al doilea copil al meu (probabil vor mai urma şi altele exact la fel). E un screenshot din aplicația de camere de supraveghere. Am stat aşa pe întuneric, cu el dormind pe mine, în fiecare zi, la început la şase somnuri pe zi, apoi la patru, acum s-au făcut două sau trei. Adoarme repede, frecîndu-şi nasul de oasele mele şi privindu-mă în ochi. Se trezeşte foarte curînd, odihnit, gata de viață. Sofia adormea greu, dormea însă mai mult şi prefera patul.

Concluzia mea (după trei ani de plimbat copii, mîngîiat, stors orice urmă de răbdare în speranța că vor adormi şi apoi vor sta adormiți) e că nu există reguli. Tot ce poți face e să fii foarte atent la copil și să ai tone de răbdare, pentru că nici o zi nu e la fel cu alta (cel puțin în primul an). Și, desigur, să nu-l lași să adoarmă plîngînd fără tine. Atît.

Pentru mine, somnul copilului a fost cea mai enervantă şi solicitantă chestie a bebelușiei. Nu refluxul Sofiei, nu febrele, nu alăptatul sau diversificarea. Somnul, nenică. Împachetatul și legănatul sărmăluței, șîșîitul pînă mi-au țiuit urechile și am făcut febră musculară la buze, plimbatul prin casă preț de zeci de kilometri pe zi, apoi trezitul după 10 minute și reluatul întregului proces, de 10 – 15 ori pe zi, vreme de multe luni. O oră să adoarmă, 15 minute de somn, trezire din motive necunoscute, încă o oră să adoarmă, 20 de minute de somn. Zilnic. Și de treizeci de ori pe noapte (nu, mie nu prea mi-au adormit copiii la sîn decît de maximum cinci ori adunate la doi copii). Un coșmar.

Am încercat cu amîndoi diverse variante de somn, inclusiv luat cu mine în pat (Sofia a detestat această variantă, am mai încercat pe parcurs, niciodată, nici măcar o singură dată nu a adormit lîngă mine în pat, nici acum, că e mare, nici cînd a fost bolnavă, nici cînd era bebe de trei zile; Ivan doarme oriunde cîtă vreme e cineva lîngă el, problema e că doarme în reprize de 15-30 de minute, inclusiv noaptea, trebuie readormit şi tot aşa), leagăne, balansoare, am făcut chiar şi analize de sînge şi investigații pentru a identifica eventuale cauze medicale pentru care copiii mei nu dorm. Sofia a avut reflux şi imediat ce am început să îi dăm tratament, a început să doarmă mult mai bine, la Ivan deocamdată nu am găsit nimic în neregulă, cu toate astea se trezeşte în continuare de zeci de ori pe noapte (nu să sugă, nu e interesat de sîn), iar ziua doarme maximum 35 de minute, în 2 sau 3 reprize.

Singurele lucruri pe care le-am observat valabile la amîndoi copiii:
– înfășatul blînd al mîinilor ajută ca cel mic să nu se mai trezească din cauza reflexului moro, în primele săptămîni de viață
– sistemele de purtare ajută enorm, copilul adoarme în ele în cîteva minute
– copilul foarte mic nu rezistă mai mult de 90 de minute treaz, după 4-5 luni poare rezista pînă la două ore
– copilul mic trebuie culcat înainte să devină prea obosit (pentru că știu acum să-i urmăresc semnele, adormitul lui Ivan durează uneori 30 de secunde)
– majoritatea bebelușilor de pînă în 4-5 luni dorm în reprize de 30-45 de minute. Uneori pot fi adormiți la loc, alteori nu, eu urmăresc moaca lui cînd se trezește, dacă e plîngăcios, e semn că mai vrea, dacă e vesel îl iau la joacă
– ajută să adoarmă cu ceva zgomot, ca să nu se trezească la fiecare respirație mai zgomotoasă a pisicii
– nu treziți niciodată un copil care doarme. Never. Ever.
– cît de consistentă e masa nu are legătură cu cît de lung sau legat va fi somnul

Pînă la 2 luni, Sofia nu a dormit noaptea. Plîngea pînă la 3-4 dimineața, apoi pica lată şi se trezea la 3 ore doar să sugă. De la 2 luni am început tratamentul anti-reflux şi am plecat cu ea la munte. A început să doarmă bine, 12 ore noaptea cu o pauză de masă şi trei somnuri pe zi. O adormeam plimbînd-o. De la 4 luni n-a mai vrut plimbată şi pînă la 1 an şi ceva a adormit la ea în pat, doar după ce noi ieşeam din cameră. După un concediu la mare, ne-a chemat să o adormim iar noi. Ceea ce mai facem şi acum: adoarme tot în patul ei, după ce tati sau eu îi spunem o poveste. La 3 ani, doarme noaptea de la 8.30 la 7, cu un somn de prînz de o oră.

Acum cînd îmi aduc aminte, mi se pare Rai curat, comparînd cu somnul lui Ivan, care e un dezastru. Seara îl adorm pe la 7-7.30, doarme bine o jumătate de oră, apoi încep trezirile, uneori şi 5 într-o oră, indiferent că e întins lîngă mine, în patul lui, pe burta mea în fotoliu.

Am citit toate articolele şi cărțile de somn despre care am auzit, am dezbătut cu mame multe, am mers la doctor cu el, asta e, aşa e somnul lui şi am acceptat deja asta.

Voi merge şi la conferința despre somn organizată de Totul despre mame, susținută de Sarah Ockwell-Smith. Nu ştiu dacă voi afla ceva nou, speranța moare ultima. Din ce am citit despre ea, Sarah promovează soluții delicate pentru somnul celor mici şi îi ajută pe părinți să înțeleagă nevoile de odihnă ale copiilor. De exemplu, întrebată care este cea mai proastă recomandare care li se face părinților de către consultanții în probleme de somn, Sarah spune (și eu sînt perfect de acord cu ea): Cea mai greșită recomandare este aceea că trebuie să îți înveți copilul să doarmă singur și să îl lași să plângă. Cu toții ne dorim copii fericiți și încrezători, care să devină, peste câțiva ani, independenți. Pentru a-i sprijini în acest sens, trebuie să le satisfacem nevoile de acum. Când se trezesc peste noapte, sunt speriați și au nevoie să fie ținuți în brațe; cel mai bun mod de a-i ajuta să se simtă încrezători și de a deveni curând atât de independenți, încât să readoarmă singuri, este să le oferim acea îmbrățișare ACUM.

Interviul cu Sarah Ockwell-Smith din care am preluat informațiile este aici.

Pe scurt, ce face Sarah în acest seminar este: Eu nu îi învăț pe bebeluși să doarmă, ci îi instruiesc pe părinți, astfel încât să poată înțelege mai multe despre somn. Asta cred și eu că este soluția, să înțelegem că e ok ca ei să nu doarmă ca un adult și să acceptăm asta.

Încă un argument al lui Sarah cu care sînt perfect de acord: Dacă am avea aşteptări realiste, ne-am da seama că avem nevoie cu adevărat nu de instruirea sugarilor şi copiilor noştri mici, ci de a construi din nou o reţea de sprijin pentru părinţi, un „sat”, cum spun unii. Chestiunea este de fapt o problemă care aparţine adulţilor şi societăţii, aşa că ce trebuie de fapt să reparăm? Trebuie să respectăm faptul că munca unui părinte este imensă şi trebuie să sprijinim mamele cât mai mult posibil, astfel încât acestea să se poată concentra pe cel mai important lucru pe care-l vor face vreodată – creşterea copiilor. Cum putem să-i redăm maternităţii respectul pe care îl primea odinioară şi cum putem să oferim mamelor acel valoros şi necesar sprijin, pe care sunt sigură că l-am avut cândva? Cum să-i facem pe liderii noştri şi pe cei care au rolul de factori de decizie să înţeleagă că familiile au cu adevărat nevoie de un singur fel de susţinere – de a fi doar o familie şi atât? Trebuie să începem în primul rând cu o schimbare la nivel de aşteptări; aici avem noroc că ştiinţa este de partea noastră, iar într-o zi nu foarte îndepărtată va fi imposibil să mai ignorăm cercetarea. Ca mame, avem, de asemenea, posibilitatea de a reeduca societatea cu blândeţe, de a provoca ceea ce eu o numesc „Revoluţia maternă, revoluţia care va da înapoi puterea mamelor; când mamele din lume îşi revendică puterea, eu cred că ele pot face orice. De aici.

Seminarul are loc la Rin Grand Hotel pe 6 iunie, de la ora 10.00 la 13.00 și costă 130 de lei. Vă puteți înscrie aici.

Sursa foto preview: bebeluș dormind via Shutterstock.com

Pin It

70 Comments

  • Bună spune:

    Aș dori să îți sugerez câteva acțiuni ce pot ameliora somnul lui Ivan
    – prelungește baia cu 10…15 min.
    – masaj cu cremă de bebeluș după baie, la fel încearcă să îl masezi mai mult și acționează cu precădere pe umeri, gât, ceafă, brațe și omoplati.
    Ideea este să îl relaxezi prin aceste acțiuni
    – poți să încerci o baie cu apă sărată, ca și când ai face cu apă de mare, desigur la temperatura normală a băii curente. Vezi efectul unei băi sărate (atenție la ochișori) asupra somnului copilului.

    • Cristian spune:

      ERATĂ

      Postarea de mai sus îmi aparţine.

    • alina spune:

      salutari,

      in aceeasi situatie cu printesa. tot baiat.
      baia la noi activeaza, nu relaxeaza, nu oboseste, nu aduce valuri de nani.

      asteptam informatii de incercat in continuare 🙂

      • Cristian spune:

        ALINA,

        Poti incerca baia cu apa sarata (durata normala in cazul tau), si apoi masaj de mai lunga durata. La final, ultimile 10 minute sa zicem, trebuie actionat pe brate, baza gatului, ceafa, umeri, omoplati.

      • Nusch spune:

        EXACT, Alina!!! Amandoi copiii mei, desi cu patternuri diferite de somn, „se activau” dupa baie de parca le dadeam adrenalina! Nu mai spun ca varianta cu apa sarata, la copii care nu mai sunt sufficient de mici cat sa stea inerti in bratele mamei, mi se pare teribil de riscanta! Isi arunca apa sarata in ochi si, pe langa vioiciunea lui, te captusesti si cu urlete!
        Ioana, eu sper si iti doresc ca, pe masura ce creste, sa se mai desluseasca lucurile cu Ivan. Tudor adormea la san, dar, mai ales dupa ce mai trecuse de 3-4 luni, dormea in reprise de 45 de minute. Abia adormea, ma puneam sa spal pe jos, sa fac de mancare etc. si n-apucam decat sa fac jumatate din treaba, ca il auzeam oracaind. Iar langa el, iar lugu-lugu. Uneori, adormea, alte ori, se trezea suparat si alta jumatate de ora plangea neconsolat, fara motiv. Spre un an jumate, trezirile nocturne erau un haos; pentru ca dormea cu mine, nu mai stiu exact cat de des se trezea, dar era un du-te vino.
        Ioana, in schimb, adoarme greu de tot si e imprevizibila – poate doarme 3 ore, poate 4 (ca ieri, cu pauza de urlat, coborit in sufragerie, urcat iar in dormitor, coborit iar), poate doar una, sau poate nu mai adoarme deloc si, pe seara, face o criza de urlam amandoua, la unison. Noaptea doarme bine, sunt si perioade (inexplicabile) in care se trezeste noptile si plange si nu-mi pot da seama de ce. Am suspectat-o de infectie urinara (plangea cand facea pipi), dar nu s-a confirmat.
        Acum un an, o fosta colega de liceu m-a sunat disperata, fetita ei avea atunci vreo 9 luni si nu de desluseau cu somnul. Evident, sfaturile sleep coach-ului nu ajutau prea mult, ca erau un fel de matematica – fa aia. Nu merge. Fa ailalta. Nu merge. Intoarce-te la prima varianta. Tot nu merge. Incearc-o si pe a doua. Invariabil, au ajuns la a o lasa sa urle in patut pana adoarme, moment cand fata asta m-a sunat, ca simtea ca nu poate sa faca asa ceva.
        Eu I-am povestit despre ai mei si concluzia ei a fost ca fata e o combinatie intre cei doi, nimic apoteotic si nemaivazut. Si ca nu are nevoie sa dea 130 de euro pe luna, pentru ca persoana respectiva sa aplice tot felul de tehnici valabile pe copiii teoretici, nu pe aia reali.
        Da, rabdarea – pe termen scurt, dar, mai ales, pe TERMEN LUNG – si increderea ca lucrurile merg spre mai bine sunt cheia de a rezista.
        Iar cu conexiunile neuronale, eu zic sa nu-ti faci problem. In timpul ala scurt, cat doarme, s-ar putea ca Ivan sa doarma fix somnul acela adanc de care are nevoie – Ioana mea, daca se tot foieste si canta si recita si isi spune singura povesti pana adoarme, cand adoarme, e lemn si abia dupa doua ore o vad (cand se intampla) cu pleoapele tremurande, cu somnul vulnerabil.

      • ANNE M spune:

        Da, si la noi baia activeaza ca ne-am gandit sa o mutam dimineata ca seara devine super activ dupa baita.

  • Nicole spune:

    Ioana, imi pare rau ca te chinui ATAT de mult cu somnul micutilor. Lara doarme ingereste, alaturi de mine din a doua noapte a vietii ei (in prima noapte din maternitate eram inca sub efectul anesteziei si nu am indraznit sa o iau pe mine, am tinut-o doar de mana, ea fiind in patutul ei de plexiglas langa patul meu – uh, ce amintire!) si pana acum, la 17 luni, cu foarte mici exceptii, nu am avut deloc probleme. Adoarme usor, doarme profund si se trezeste cu zambetul pe buze. Da, exista si mame odihnite. Nu zic mai mult, sa nu sune a sare pe rana. Nu am vreun merit, pur si simplu se intampla ca fii-mea sa fie un copil foarte rezonabil si cooperant (nu doar la capitolul somn).
    Ce voiam sa te intreb: daca baietelul tau doarme in reprize ATAT de scurte, mai reuseste oare sa ajunga la faza de somn parafoxal, de la sfarsitul ciclului? Aia in care se formeaza conexiunile neuronale si se dezvolta creierasul?

    • Printesa Urbana spune:

      Nu stiu, nici nu vreau sa ma gindesc. Uneori noaptea mai leaga doua ore, sper ca atunci sa se intimple ce trebuie ca sa fie bine. Ce sa fac… 🙁

      • Ana Maria spune:

        In aceeasi situatie am fost si eu cu Adam pana pe la 8 luni cand a inceput sa se treazeasca doar de maxim doua ori pe noapte. Eram innebunita de gandul ca nu doarme copilul suficient (nici acum la 13 luni nu aduna mai mult de 13 ore de somn din 24),, ca nu i se devolta creierul si asa mai departe. Si pana la urma, totii doctorii mi-au spus sa nu imi mai fac griji ca fiecare copil e diferit si ca doarme cat are nevoie. Atata timp cat se dezvolta normal, e activ si vesel, interactioneaza si implineste toate milestone-urile nu sunt motive reale de ingrijorare.

      • vio spune:

        Din pacate (sau din fericire?) nu voi da niciun sfat-sugestie..caci n-am. Dar pot spune sa stai linistita, creierasul lui se dezvolta si totul este bine-indiferent cat-cum doarme si indiferent ce spun cartile-studiile. Suna asa…neavizat..si chiar asa este. Singura chestie e ca am trait asta: 11 luni de 10-11 treziri pe noapte. Nu pt san. Nu pt mancat. Doar trezire, plans, adormire (in brate-plimbat), iar trezit..
        Intr-o zi s-a oprit. N-am facut nimic altfel eu, pur si simplu s-a oprit.
        Si creierul lui este mai mult decat bine dezvoltat. Si el este super inteligent (nu o spunem noi, au spus-o cei care au testat daca e supradotat..). Asa ca fricile mele ca isi va praji creierul de la atatea treziri..au trecut. Si oboseala acumultata atunci a trecut.
        Ceea ce iti doresc-din suflet- si tie.
        🙂

        La conferinta cred ca voi merge si eu, caci acum, la 3 ani si 5 luni, devine tot mai dificil cu somnul de pranz. Poate aud ceva ce ma va ajuta…

      • Liliana spune:

        Nu iti face griji pentru asta.Eu nu am dormit mai mult de o ora – asta acum 33 de ani – pana la 2 ani si jumatate. Mi-a spus mama ca de multe ori dormeam maxim 15 minute.Nu sunt retarda, nu am avut probleme de sanatate si nici nu am dormit niciodata la amiaza cat am fost copil. Imi pare tare rau ca i-am chinuit pe ai mei dar asta e – exista copii si copii.

      • Alice spune:

        Buna!…Am citit articolul tau si desi te citesc de ceva timp nu am stiut ca fetita ta a avut reflux.Daria, fetita mea de 1 an si 10 luni a avut si ea pana la 6 luni reflux si as vrea sa stiu daca ai scris despre reflux pe undeva…si daca da, indruma-ma te rog pe pag poate gasesc vreo explicatie in articole la ce se intampla cu burtica fetitei mele
        Multumesc

    • Robo spune:

      Nicole, noroc ca la noi e vorba despre al doilea copil :))
      stresul asta cu dezvoltarea neuronala l-am avut la Sof, calculam cate ore doarme pe zi si imi iesea destul de prost in anumite perioade
      la al doilea insa pur si simplu nu mai e timp de atatea griji… de ex. la primul citeam care sunt milestone-urile si urmaream, dar la al doilea nici nu stiu cand s-a ridicat in fund…

      oricum, sunt destul de sigur ca e bine din punctul asta de vedere pana acum, ba chiar mi se pare foarte inteligent; chiar azi dimineata m-a lasat masca cu o treaba: noi am inceput deja sa-i spunem cu blandete ca la priza nu e voie; astazi misuna intr-o alta camera decat misuna el de obicei si a vazut priza, s-a dus sprea ea, dar inainte sa puna mana s-a uitat la mine, sa vada ce zic. I-am zis cuvantul magic „Pericol” si ca nu e voie si a lasat priza in pace.

      am fost foarte impresionat si mandru de baiatu’meu. :))

  • Nicole spune:

    Nu se pot posta fotografii in comentarii, sper ca nu e o problema sa dau un link, am pus pe formul SOS Infertilitatea la sectiunea de mamici un afis simplu si ludic pe care l-am vazut in maternitate si care m-a ajutat mult sa inteleg in 15 secunde cum functioneaza somnul bebelusilor: http://forum.infertilitate.com/viewtopic.php?f=8&t=373&start=1420#p47166

    Dormind langa ea, simt clar fazele, o acompaniez (alaptand-o) in somnul lejer, cand simt ca a trecut in faza de somn profund ma ridic si ma duc in living la ale mele; uneori, cand mi se intampla sa citesc langa ea, zambesc vazandu-i ochisorii zbatandu-se sub pleoape in faza de somn paradoxal. Am grija sa nu trezesc inainte de faza asta, este foarte important pentru dezvoltarea cerebrala a bebelusului. Daca sunt in living, am grija sa nu fie zgomot sau lumina pe finalul ciclului de somn, cand acesta este fragil, ca sa poata sa „ia urmatorul tren”, cum scrie in afis.
    Uneori „rateaza trenul”, miauna fara sa se trezeasca de-a binelea, ma asez langa ea, o mufez si adoarme la loc instant.
    Daca nu as fi stiut teoria din acel atat de simplu afis,mi-ar fi fost infinit mai greu sa deduc eu cum functioneaza, cat dureaza cilcurile de somn si unde sunt punctele de fragilitate. Acum sunt la un punct unde pot chiar anticipa – peste cca. 15 minute fiica-mea incearca sa prinda un nou tren, ramane de vazut daca reuseste (latra furibund un caine in vecini) sau va mieuna sa ma duc sa o ajut. Ocazie cu care, desi va adormi instant (dar faza de somn lejer initial va dura cam opt minute) foarte probabil chiar ma voi culca si eu si vom dormi neintoarse pana dimineata (daca sunt langa ea, o doare la basca de faptul ca latra cainii in Giurgiu).

  • anca spune:

    Felicitari! Nu-mi gasesc cuvintele,te admir pentru subiectele dezbătute si acesta este unul foarte important pentru toate mamele,sper sa citeasca multe mamici ce ai scris. Si eu sunt de aceeași părere somnul este cel mai solicitant si un copil odihnit este si mai liniștit si mănâncă mai bine,totul se învârte in jurul somnului si cred ca trebuie sa facem orice ca bebele sa doarmă pentru ca ei toți dorm foarte diferit,au un program propriu si dacă reușim,chiar si cu ei in brațe sa mai ațipim si noi cu atât mai bine.

  • Pata de culoare spune:

    Uneori mă gândesc da lupta de egalitate cu bărbații nu a fost in totalitate in favoarea noastră… Normalitatea aceasta sa avem joburi si venituri competitive cu ei ne cam rapeste din timpul si energia pe care o datoram copiilor. Nu vreau sa nasc polemici generalizand, poate doar eu gândesc asa, dar cu cat se apropie momentul in care va trebui sa revin in câmpul muncii, mi se cam răsucesc cutite in inima. E asa bun echilibrul acesta in care ma ocup de fiul meu si pot sa il am aproape, sa il analizez si sa actionez in consecinta, sa nu ma deranjeze noptile nedormite, sa mă ocup de casa, sa fiu calma si caldă când vine sotul meu acasa.
    Poate fiecare etapa ar fi mai bine făcută dacă nu ar ajunge ca altceva sa ne ocupe cea mai mare parte a zilei.
    Dar, chiar dacă ne încearcă viața in tot felul, regăsim noi un nou echilibru.

    • Andreea spune:

      Intru totul de acord!

      • cristina spune:

        eu ma bucur extraordinar de rezultatele luptei pentru egalitate, pentru ca asta inseamna ca avem si optiunea de a sta acasa si de a avea grija de copii, cu drag si calm si caldura, daca asta ne dorim, dar si optiunea de a avea joburi si venituri competitive (daca ne dorim sau daca trebuie, ca sunt multe femei care nu au soti care sa inspire caldura si blandete:)
        e minunat ca avem egalitatea de a ne construi viata asa cum ne-o dorim.

        • Pata de culoare spune:

          Este foarte adevărat acest punct de vedere Cristina,si mie mi-a fost foarte bine cu un venit peeste medie si pozitie de conducere, dar acum când am creat un precedent cu aceasta si va tb sa revin pe la acelasi stadiu, simt ca voi avea de fapt doua joburi care ar necesita full time dar paradoxal voi aloca mai putin timp prioritatii nr 1- evident familia. Din acest considerent ma doare.

  • Rallu spune:

    Doamne ce ni se potriveste!!Cat am mai citit si eu despre somn, despre adormit…l-am purtat in sling pana nu-mi mai simteam efectiv umerii. Si noi am facut analize. Nicio explicatie. Pur si simplu asta e el. Si acum la un an si patru luni mai are perioade de nedormit…mai putine. S-au rarit odata cu implinirea anului, dar tot nu pot spune ca doarme curat o noapte. Am avut si noi nopti de plimbat cu randul, de disperare efectiva, de nerviii, muulti nervi!! Off. Partea cu somnul mi s-a parut si mie cea mai grea!!

  • Alina spune:

    Si bebelusul meu a dormit fix cum povestesti de Ivan – numaram cate 15-20 de treziri pe noapte, eram terminata. Acum, la 19 luni, se trezeste de 3-4 ori pe noapte, e din ce in ce mai bine. In ceea ce priveste conexiunile neuronale si dezvoltarea creierului… Printre altele, stie deja cifrele pana la 10, stie cateva litere din alfabet.. Deci rau nu pare sa ii fi facut acest fel de a dormi 🙂 ideea e sa rezisti tu.

    • Nicole spune:

      Alina, este demonstrat stiintific, fara putinta de tagada, ca in faza de somn paradoxal se dezvolta conexiunile neuronale si se matureaza creierul (si se secreta hormonul de crestere, cu rol vital in devoltarea fizica); asta nu inseamna ca bebelusii care dorm hiper-fragmentat nu isi dezvolta inteligenta, ci doar ca asta nu se intampla in mod optim. Da, somnul bebelusilor este important pentru dezvoltarea lor.

      Cat despre faptul ca la un an si sapte luni copilul tau stie literele si cifrele (si ca, din tot ce stie, asta ti s-a aparut argumentul suprem), uite un articol interesant scris de o prietena a mea: http://bufsibum.ro/ma-plictiseam-de-moarte-la-scoala/

      Numai bine!

      • Alina spune:

        Nicole, abia acum am vazut raspunsul tau.
        Sunt convinsa ca este demonstrat stiintific ca somnul hiperfragmentat nu este optim pentru dezovoltarea inteligentei, asa cum este demonstrat stiintific si faptul ca este normal la bebelusi sa existe acest somn fragmentat.. cred ca fiecare gasim argumente care sa sustina ceea ce consideram a fi ok.
        In ceea ce priveste exemplul dat de mine (bine/prost ales) pe care l-ai catalogat rautacios ca fiind ‘exemplul suprem’ -> da, mi-am pus si eu pb ca se va plictisi la gradi si la scoala; nu, nu vreau sa il fortez, nu vreau ‘sa scot vreun geniu din el’, pur si simplu printre alte jocuri avem si puzzleuri cu litere, cifre, animale pe care le-am tooot facut in zilele de iarna cand nu puteam sta in parc mai mult de 1-2 h.
        In fine, anumite nuante se pierd in scris, niciodata nu m-am priceput la asta, asa ca-i apreciez f tare pe cei care pot sa transmita fix mesajul dorit. Pace 🙂

  • O mamica spune:

    Mda, ce cunoscut suna povestea Printesei…
    Fetita mea, actualmente doi ani, a adormit numai in brate, plimbata, pana dupa un an, cand am aflat ca sunt din nou insarcinata si am decis sa nu ma mai plimb kilometri cu 12 kg blonde in brate. De atunci o adorm in patul ei, spunandu-i povesti, insa oeratiunea dureaza minim jumatate de ora, o ora, atat la pranz, cat si seara. De vreo 7 ori Alba-ca-zapada (la cererea ei, normal), de 2-3 ori Motanul incaltat, apoi Fata mosului si fata babei, Ursul pacalit de vulpte etc., de ajung sa-mi pice capul si sa adorm inaintea ei sau sa ma trezesc ca spun tampenii, nu ma mai pot concentra si ma surprind spunand ca piticii se duc la Mega Image la cumparaturi – probabil subconstientul meu 🙂
    Iar piciul de actualmente 4 luni, alt terorist. Se trezeste fix la 20 de minute dupa ce a adormit, iar noaptea din ora in ora se foieste si chitaie si daca nu-l iau in brate, incepe plansul, se trezeste de tot si dus e somnul.
    Asa ca prefer sa-l plimb sau, in cel mai bun caz, sa stau cu el in brate in balansoar, numai sa doarma si sa n-o trezeasca si pe sor-sa.
    Si bineinteles ca majoritatea prietenelor mele au copii care au dormit din prima luna legat toata noaptea, copii care adormeau singuri si care s-au trezit cu dintii in gura 🙂 Nu ca la terorista mea, cu care am suferit nopti intregi pentru fiecare amarat de dintisor 🙂
    Deh, fiecare cu norocul lui, noi sa fim sanatosi!

    • Madalina spune:

      Ce-mi plac mie parintii care-si alinta cu multa dragoste si respect copilasii, numindu-i teroristi :)))). Ce o fi mai frumos de atat?

  • AlinaV spune:

    Se pare că nu sunt singura care își pune problema dezvoltării copilul din punct de vedere neurologic ținând cont că nu are reprize lungi de somn . Nici noi nu am găsit soluția . Nopți haotice de aproape 15 luni . Ziua a ajuns să doarmă o singură dată de dinainte de 1 an și a avut perioade când dormea o jumătate de oră toată ziua și seara la 18:30 cerea somn . Când încercam să adorm eu după 21:00 el devenea fresh și începea fâțâiala toată noaptea .Mă chinuiam și câte o oră jumătate să il adorm de mă treceau toate gândurile. Degeaba , opunea rezistență și pace . Acum somnul de prânz atinge și 2 ore jumătate . Însă cu nopțile am pierdut bătălia . Alăptatul și dinții scurg din mine și ultima fărâmă de odihnă.

    • ioana spune:

      Tudor al meu, de cand a iesit din burtica, pana la aproximativ 8 luni a urlat toata ziau,pt ca nu dormea peste zi,iar noaptea se trezea din doua in doua ore sa manance.Concluzia avem nevoie de nervi de otel si rabdare ……cat mai multaPartea cu problemele neurologice nu cred,e doar o faza alor.Tudor acum are 3ani si e super ok: e cuminte,e si prapadit dar ce conteaza cel mai mult e sanatos.RABDARE MULTA si succes!!!

  • ioana spune:

    Ok, de acord dar cu o exceptie: Copilul trebuie trezit ca sa fie hranit in primele 3 luni. Eu m-am convins the hard way, desi el de la inceput a dormit si 6 ore pe noapte si desi tuturor li se parea ca suge bine_ mama, soacra, mai tarziu si asistente si doctori, toti spuneau ca uite cum inghite, se vede pe gatul lui, etc, toti acei indicatori subiectivi pe care i-ai prezentat si tu- totusi copilul trebuia trezit pentru ca nu sugea destul. Acum, la aproape 2 ani, tot se mai preface ca bea dar acum e mai simplu sa verific.

  • Lia spune:

    Bebelusa mea de 3 luni doarme toata noaptea, cu o singura trezire pt masa, de fapt semi-trezire ca mananca mai mult prin somn. La inceput adormea doar plimbata, apoi n-a mai vrut decat leganata pe picioare. Ziua doarme si cate 2-3 ore legate tot asa leganata. O ajuta si muzica, in special cea italiana. Acum mi-a adormit pe picioare ascultand eros ramazzotti :). Baia nu a ajutat nici la noi, mai mult o agita, plus ca plange cand o scot din apa ca n-a terminat joaca 🙂

  • Andreea Ilie spune:

    La 8 luni ale lui Victor, in timpul zilei nu adoarme decat in mașina, in Manduca ( doar dacă suntem la plimbare si plimbarea durează mai mult) si in brațe, legănat. Somnurile de zi sunt un chin, alerg efectiv cu el in casă să îl adorm ( plimbările ușoare nu au efect) in timp ce trebuie sa fredonez un Ciobanas ceva :)). Spatele meu urlă! Somnul durează în medie 30 de minute! Am zis ca mai puţin nu se poate, dar uite ca m-am înșelat.
    Pont: am observat ca dacă îi pun pilota de puf de gâscă impaturita in 4 in patut si îl așez pe ea după ce l-am adormit, doarme mai mult. A avut si 2 ore legate în timpul zilei asa.
    Ce nu înțeleg eu : de ce seara după lăptic si spălat pe dinti îl pun in sacul lui, in patul lui si adoarme singur ( doarme de pe la 9 pana la 6 ,uneori mai plânge, se rezolva cu suzeta ) şi în timpul zilei nu adoarme decat legănat? Ce oi fi greșit, doamne?

  • Anca spune:

    Sofia mea la fel facea pana i-au iesit toti dintii la 1an jumate. Pur si simplu o deranjau asa tare ca se trezea urland destul de repede dupa ce a adormit. Avea un somn agitat, se foia, cadea din pat, maraia in somn. Cum o luam in brate sau ne simtea aproape se culca la loc.
    Dar dura pana o plimbam prin casa si o calmam.
    Acum la 2 ani si 3 luni ii ies maselele si avem parte de acelasi tratament.
    Deci in cazul nostru relationez cu dintii.

  • Ina spune:

    Mda, si Tudor e dependent de carne de om. Asa a fost de cand era mic, dupa ce am tot incercat sa il facem sa doarma in patul lui, am ajuns sa dormim cu el in patul nostru. Pentru ca noaptea ne cauta, sa lipeste cand de unul cand de altul, ne ia de mana, inca mai plange uneori. E cam cu 6 luni mai mic decat Sofia. Nu mi-am facut atatea probleme, treptat am inteles ca asta e, un baiat minunat si des urlator 🙂 Sanatate multa! Si din nou multumiri. Ptr multe chestii

  • Alina spune:

    La noi a fost asa: primele 3 luni parfum…dormea noaptea, se trezea de 2 ori sa pape, ziua dormea 2-3 reprize de cate vreo ora in patul lui. Dupaia a inceput cosmarul. Treziri din ora in ora noaptea, ziua leganat pe picioare. Nu era legat de dinti.
    ]La 7 luni si ceva am fost in concediu la mare. Cand ne-am intors a inceput sa doarma mai bine, tot la el in pat, se trezea de 3-4 ori pe noapte, ziua dormea bine.
    La 1 an cand m-am intors la munca a facut o pneumonie si gata dormit la el in patut, a dormit mai mult cu noi, ca trebuia sa dorm si eu.
    A tinut pana pe la 1 an jumate cand nu prea mai avea loc intre noi, la el in patut incerca sa se dea jos noaptea,era maricel deja, asa ca a primit de la mama patut de baiat mare (ikea).
    Este pus intre perete si marginea canapelei, are protectii, nu avea cum sa cada. A fost atat de incantat de el, ca de atunci numai acolo doarme.
    Si acum avem perioade mai bune cand doarme de la 21:30 la 8:00, chiar 9:00, si perioade mai grele cand se trezeste si ma cheama de 2-3 ori pe noapte si mai dorm si eu prin patutul de baiat mare. Ziua doarme 2-3 ore fara probleme.
    Ce am invatat eu de aici semana cu ce ai scris si tu. Nu sunt 2 nopti la fel. Este cel mai greu lucru din lume si nu prea poti face nimic in privinta asta. Am incercat tot, mai putin Ferber…nu a mers nimic sa il conving sa doarma. De adormit adormea singur in pat cu mine de mana sau pe canapea, deci nu avea legatura cu asta. Nici cand dormea cu noi in pat nu dormea toata noaptea, tot se trezea.
    Intr-o zi m-am hotarat sa accept situatia, ca asa e el si aia e…de atunci sunt mult mai relaxata, parca si mai odihnita…oricum lucrurile merg spre bine. Avem 2 ani si 4 luni.

  • ioana spune:

    Era cand faceam copilului si doua bai pe zi,poate poate adoarme NIMIC.Asa ca am asteptat cuminte sa treaca timpul si etapa acesta si a fost ceva mai bine.Succes!!!!

  • Dan spune:

    Din articolele tale pare sa transpire deja un inceput de dinamica familiala disfunctionala de tip golden child / scapegoat. Nu e vorba de ceea ce scrii la nivel de detaliu ci mai degraba despre cum si cat scrii despre copiii tai. Nu acuz, doar constat.

    • Sophie spune:

      Stai sa inteleg si eu, cine-i copilul sacru si cine-i tapu’ ispasitor? Sau cum?!

    • Madalina spune:

      In multe familii cu 2 copii unul e gold child, celalalt e scapegoat :))))

    • catgal spune:

      ”început de dinamică familială disfuncțională de tip x y z”- uaau, sună grav de tot. Eu cred că dacă e să punem carul în fața boilor cam toate familiile pot fi etichetate ca fiind disfuncționale în raport cu un optim robotic, de manual. În fiecare familie sunt probleme, dar per total, cred că acest cuvânt, disfuncțional, e câttt de poate de exagerat în cazul de față. Nu am auzit niciodată de golden child/scapegoat așa că am mai învățat ceva. Eu am fost singură la mamă și am fost the diamond child. Poate ar trebui să scrie cineva o teorie și despre asta. : ) Nu știu cum se simte Prințesa, dar eu să citesc așa ceva despre familia mea m-aș simți foarte rănită.

      • Cristian spune:

        Shine On You Crazy Diamond

      • Robo spune:

        da chiar domnu Dan, nu ne explici un pic ce vrea sa insemne asta si de ce crezi ca e cazul aici? ca nici eu nu am auzit pana acum.
        gugal am si eo, dar tot timpul e mai bine cand ai pe cin’sa’ntrebi.
        sau ai vrut doar sa bagi un fitil si sa dispari, lasandu-ne sa ne batem capul cu ce-o fi vrut sa spuna autorele? 🙂

  • Andreea spune:

    Ai incercat poate osteopatie? Nu stiu daca in romania se practica dar bebelusului meu i-a ajutat extrem de mult. Am avut cred ca 8 sedinte, din cauza ca travaliul a fost lung aprox 36 de ore si el s-a blocat si toate contractiile i-au fost undeva la gat. Dupa nastere cum puneam mana pe gatul lui la spate urla cat putea plus toata noapte trezit din jumate in jumate de ora cu urlaturi daca pot sa le spun asa si se incovoia pe spate… Pfuuu nu mai vreau sa-mi aduc aminte. Dar dupa a 8 sedinta nu a mai avut nimic. Atunci am inceput si eu sa dorm cate 6-8 ore pe noapte. Pana atunci dormeam cate 2,4cand ajungeam la 5 era ceva. Macar daca ma gandeam si eu mai repede. Eu am crezut ca sunt colicile si m-am dus abia pe la 5 luni cred. Erau mame care dupa 1-2 sedinte le-au disparut si colicile bebelusilor si care erau acolo si din cauza ca bebelusii lor nu dormeau.

    • Andreea M spune:

      Eu zic ca nu ar strica un puc mai multa atenție când postam cava. Osteopatie=boala a unui os sau a sistemului osos. Deci nu am dori adă ceva pentru nici un copil

      • Andreea M spune:

        Erata:
        UN PUC=un pic. Ada=asa. S-a completat automat de pe telefon. Scuze.

      • Andreea spune:

        Osteopatia este o metoda moderna de diagnostic si tratament utilizata pentru depistarea tulburarilor patologice ale biomecanicii corpului, organelor si tesuturilor, cu tehnici manuale blande si de mare rafinament. Medicul osteopat actioneaza manual asupra structurilor craniului, coloanei, coastelor, bazinului, sacrului, articulatiilor, aparatului musculo-ligamentar si fascial, asupra organelor interne cu scopul de a indeparta disfunctiile identificate din respectivele structuri si a restabili mobilitatea lor.
        Termenul osteopatie este compus din doua parti,prima parte “osteo”inseamna structura,baza si are o provenienta greaca,iar a doua parte“path”- din engleza veche inseamna-drum,cale,directie.

      • Roxana spune:

        Osteopatia de care vorbeste Andreea mai sus intr-adevar este ceea ce zice ea. Osteopatia este o ramura a medicine non-traditionale, si urmareste 2 principii: structura si functiile corpului uman au character reciproc( adica daca este stricat ceva la nivel structural, automat la nivel de functie nu merge ceva cum trebuie – oarecum logic). Al doilea principiu este ca trebuie privit corpul ca un intreg, nu separat, cum de ex face medicina clasica, si ceea ce este poate dsfunctional la nivel de muschi/oase/tendoane, poate avea repercursiuni indepartate. Exemplul Andreei este clasic pentru acest al doilea principiu – dupa ore de contractii la nivelul gatului, copilul resimte asta si dupa ce iese din burtica, uneori chiar un an.
        In afara este foarte practicata si cautata – facuta bine si responsabil te poate tine departe de medicina clasica cu medicamente/invaziva, pentru ani buni. Si poate rezolva si ce mentioneaza Andreea mai sus.
        http://www.osteopathie.eu/en/osteopathy/principles-osteopathy
        http://fr.wikipedia.org/wiki/Ost%C3%A9opathie
        http://www.merriam-webster.com/dictionary/osteopathy

  • o femeie spune:

    Nici la mine nu a fost ca la carte, baia energiza, masajul si povestile insa functionau- si acum functioneaza: seara ii citesc si ii fac masaj. Ce a functionat la noi: nu radeti, da? am scazut temp in dormitor. vara a fost agitatie rau, dar iarna, dupa ce a scazut la 18gr…a dormit tun. Am un pui de suedeza.
    Pe la 3-4 ani am avut 2 ani de… pavor nocturn. De la 4,5 ani doarme toata noaptea, cosmarurile mai vin dar …sunt parfum pe langa ce a fost!!!!

  • Mihaela spune:

    Noi avem bebele de 4 luni si am cazut si noi in plasa numaratului de ore, cantaritului… dupa ce am vazut ca medicii se panicheaza mai rau ca noi si o dau in bara la anumite faze, iar copilul isi revine singur de cele mai multe ori ne-am relaxat aproape de tot.

    Iar asta cu bebelusii care nu pot sa stea trezi mai mult de o ora doua, am avut si cate sase ore state de la o luna jumate, uneori si acum, desi mai rar ca e programul mai clar. Nu dormea, nici nu plangea, inca plangea daca doreai sa o adormi, statea, se juca, se uita pe pereti si eu muream de griji ca beblusii tre sa doarma la doau ore macar. Na

    Nu exista tipar, toata lumea ar vrea un tipar dar se pare ca nu exista. Acuma suntem in faza in care tinem copilul la ingrasat, cu lapte de mama, clar, din fericire n-am cazut in plasa completarii cu lapte praf sau a diversificarii si i-am convins ca se poate fara… uf greu cu mamicenia

  • yoyo spune:

    La noi as zice eu ca a functionat programatul somnului inca din timpul sarcinii. Pe la 9:30-10 seara cel tarziu eram in pat si dormeam de puteai taia lemne pe mine. Asa am fost dintotdeauna si am continuat, normal, si pe parcursul sarcinii. Apoi, dupa nastere, el a stat vreo 3 saptamani la incubator, unde se intindea Si dormea de ziceai ca ii place si nu-l mai iei de acolo. Se trezea singur la 2-3 ore de foame, deci nu era somnolent din oarece cauza medicala. Asa ca dupa ce am ajuns acasa a dormit din prima singur, la el in pat si in camera, de la 9:30-10 seara pana dimineata. Mai rele au fost cateva nopti cu dintii, dar au trecut si ele cu Nurofen. Eu zic ca starea de spirit si programul din sarcina ajuta mult.

  • Mili spune:

    In sfarsit aud si eu mamici cu copii ca al meu, toate prietenele mele au somnorosi acasa, ma simteam ciudata :). Printesa cum reuseai sa te plimbi cu Ivan in parc ore intregi? Al meu cum se trezeste sunt tot pe fuga, sa vin repede acasa sa nu planga, sa-i dau san, cum reuseai?

  • Monica Hoxha spune:

    Mi-a placut mult faza cu ‘sa nu trezesti niciodata un copil care inca doarme. Never. Ever’
    Si al meu a dormit si doarme destul de rau la cei aproape 3 ani ai sai, dar cand lega cate 2-3 ore (la inceput, la cateva luni) ma gandeam: oare sa il trezesc sa ii dau sa manance? oare ceva nu e in regula? :-p
    La al doilea copil cred si sper ca va fi mai usor

  • Adriana spune:

    Si Tudor a avut si inca are (la 2 ani si o luna) probleme cu somnul. De obicei el adoarme pe la 22.30, cand era mai mic, in jur de 21.30. Eu nu prea am insistat cu o ora anume pentru adormit. M-am gandit ca e mai bine sa adoarma mai tarziu si sa se trezeasca la 6-7, decat sa il adorm la 19-20 si sa se trezeasca la 3-4 dimineata. O fi bine, o fi rau? Tu cum i-ai obisnuit sa adoarma asa devreme?

    • Cristian spune:

      Poți să îl pui in pat la 8:45, să îi citești povestea cam 15…20 de minute și în jur de 9 să adoarmă. Depinde de tine cum îi faci programul, in câteva zile se adaptează. După ora 9 mi se pare târziu să îl culci.

  • Andreea_A1 spune:

    Buna,

    Primul copil a dormit toata noaptea de la 2 luni, de la 1 saptamana la el in camera. Dar asta este genul si acum la aproape 5 ani, adoarme usor, rapid, poti taia lemne pe el sau da petrecere in camera vecina ca nu aude. Fara colici, zvarcoliri la iesit dinti/ masele. Somn de voie de la 22 la 8:30. Asa e el, e mai putin activ decat alti copii, prefera sa citeasca decat sa alerge. Cand era bebe erau zile in sir in care nu plangea deloc. Cred ca ii era prea lene. 🙂

    Gemenii: horror…plansete non-stop, dormit doar pe mine/ bunici/ tatic, de la 11 luni fetita trezit de N ori pe noapte, baietelul ceva mai calm dar dupa primul an de viata de trezit de zeci de ori pe noapte.

    Acum sa intreb si eu: eu sunt aceeasi mama, tatal acelasi. 🙂 Mediul acelasi, hrana aceeasi, bunicile aceleasi. 🙂 Eu cred a tine de personalitate, nu de obisnuinta, ca nici macar nu mi-a trecut prin cap sa ii las sa planga ca sa se obinsuiasca.

  • Vanda spune:

    din cauza somnului am avut o reticenta usoara in planificarea copilului cu numarul 2. Apoi mi-am dat seama ca trece… dar pana trece, iti vine sa te ascunzi in prima scorbura si sa nu mai iesi de acolo

  • Anne spune:

    Voiam sa te intreb daca ai mai participat pana la urma la conferinta respectiva si daca ti s-au parut utile/noi informatiile respectivei. Mersi

  • lumi spune:

    Am avut aceleasi probleme cu al doilea baiat, asta dupa ce primul se culca seara la 9 si se trezea la 7 (si asta inca de la 3 luni).
    Al doilea se trezea de nu stiu cate ori pe noapte, cateodata adormea usor la loc, alteori ba.Aceas situatie la el in patut sau intre noi in pat.
    Mi s-a recomandat sa consult un osteopat. Minunea a inceput dupa a doua sedinta de terapie: prima noapte fara trezire. Si apoi au urmat multe altele. Nu imi vine sa cred ca ne odihnim si noi acum.Au fost trei sedinte de terapie pentru otitele repetate si pentru trezirile nocturne. Iti recomand din suflet sa inerci, daca dai de un osteopat bun poate face minuni.
    Bafta

  • Rodami spune:

    Ma alatur celor care recomanda o consultatie la osteopat. Listez aici cateva carti care m-au ajutat sa inteleg somul micutilor, de la bebelusie pana la gradinita:
    – Elisabeth Pantely – The no-Cry sleep solutions
    – Dr. Sears – The complete guide for a good night’s rest for the whole family

    Va doresc multa rabdare si ajutor in jur la toate cele pentru a evita epuizarea

  • Sara spune:

    Iti multumesc enorm pentru articol. De care ori povestesti ceva de copiii tai o vad pe a mea numai ca ea are de la ambii tai copii :)) adica somn haotic de 15-30 minute, suzetat la san cu orele pana adoarme, irascibila etc. Am comandat si eu cartea, era cat pe ce sa dau 200 lei la somnolog insa cred ca asta este ritmul ei. Are 7 luni si mereu a avut un somn haotic.
    Super util articolul pt mine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *