Bona filipineză – minciuna care prinde rădăcini în România

LATER EDIT:

Găsiți mai jos dreptul la replică al agenției MultiProfessional Solutions, generat în urma acestui articol și preluat integral din mesajul primit de la avocatul firmei:

”Afirmațiile făcute de scriitoarea articolului: ”Salariul bonei: lunar 400 $ + taxe la stat (de acestea am aflat ulterior, în jur de 300 – 500 lei)” sunt false întrucât înainte de a semna contractual cu SC MULTI PROFESSIONAL SOLUTIONS S.R.L., clienta a fost informata în scris de două ori, o data prin trimiterea ofertei inițiale prin care au fost menționate toate costurile, fiind specificat că suma datorata cu titlul de salariu pentru bonă este de 2415 Ron /pe lună; iar, a doua oară, cu ocazia semnării contractului este precizat foarte clar că beneficiarul serviciilor oferite de bona va avea calitatea de angajator al persoanei respective, având obligația de a încheia cu acesta contract individual de muncă.
Referitor la costurile aducerii unui persoane din Asia pentru a lucra ca bona în Romania, comisionul agenției reprezintă o mica parte din suma menționată în articol, deoarece pe lângă biletul de avion, mai sunt de achitat o serie de taxe în Romania: legalizări documente, taxe autorizație de muncă, analize medicale, viză de muncă, atestat recunoaștere studii, etc. care sunt suportate de SC MULTI PROFESSIONAL SOLUTIONS S.R.L.
Legat de afirmații de pierdere a sumei de 3.500 euro și 2 salarii plătite în avans, în realitate a fost plătit în avans 1 singur salariu, iar agenția a acordat asistență în rezolvarea situație pe cale amiabilă, luând legătura cu noul angajator al bonei care a restituit clientei salariul plătit în avans. În ceea ce privește restituirea sumei de 3500 de euro, acest lucru nu a fost posibil datorita faptului că, în legătură cu aducerea persoanei respective suma de bani primită a fost folosită pentru a achita costurile enumerate, obiectul contractului fiind pe deplin îndeplinit de agenție. Potrivit clauzelor contractuale beneficiarul are o perioadă de garanție de o lună, în care i se poate aduce o nouă bonă, în cazul în care din diverse motive nu poate continua relația profesională cu bona inițială.
Deși perioada de garanței expirase, SC MULTI PROFESSIONAL SOLUTIONS S.R.L. i-a oferit clientei înlocuirea bonei cu o altă persoană, fără plata comisionului datorat agenției, ci doar a costurilor efective de aducere în România;
După plecarea bonei la alt angajator SC MULTI PROFESSIONAL SOLUTIONS S.R.L. a acordat asistență clientei în vederea efectuării procedurii disciplinare de desfacere a contractului individual de muncă al bonei, prin redactarea și depunerea actelor la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Așa cum se relatează în articol, perioada în care bona a locuit cu familia clientei nu este una scurtă, fiind de 5 luni, astfel nu se poate insinua ca a existat un scop ascuns sau o înțelegere între agenție și bona ca aceasta să plece la alt angajator.
Relațiile și comportamentul pe care membrii familiilor, care apelează la bone aduse din Asia de către agenții, cum este și cea menționată în articolul cu titlul BONA FILIPINEZĂ – MINCIUNA CARE PRINDE RĂDĂCINI ÎN ROMÂNIA, nu depind de agenție, în fapt fiind influențate de educația și principiile de viată ale fiecărei persoane în parte. Bonele din Asia sunt ființe care trebuie să fie tratate cu respectul datorat oricărui angajat și nu pot fi forțate să lucreze pentru o anumită familie, fiind persoane libere, care beneficiază de dreptul de a-și selecta angajatorul și demisiona, ca oricare alt salariat.
Afirmațiile ”directoarea agenției ne-a “învățat” câteva lucruri: să nu îi acordăm acces nelimitat la internet (o oră pe zi) și să îi facem program fix, începând cu 6.00 dimineață, 10.00 seara”, nu sunt adevărate, agenția nu a făcut niciun fel de recomandări legate de modul în care ar trebui să fie tratată bona.
De asemenea, sunt false și afirmațiile referitoare la faptul că ”agenția ne-a spus că se întâmplă destul de des să fugă, să plece pentru mai mulți bani”. SC MULTI PROFESSIONAL SOLUTIONS S.R.L. fost înființată în anul 2007, pentru a suplini nevoia de forța de munca din Romania. De-a lungul timpului au fost plasate peste 500 de persoane din tari non-europene în Romania (Filipine, Nepal, Bangladesh, Turcia), iar situația pe care a prezentat-o scriitoarea articolului a este una excepțională, care de regulă este determinată de condițiile precare de muncă pe care le oferă angajatorii.”

ACEST ARTICOL APARŢINE UNEI CITTITOARE CARE ŞI-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI

Voi, cei care trăiți departe de părinți sau alte rude apropiate, știți exact la ce mă refer atunci când spun că decizia de a opta pentru bonă/grădiniță/etc este una dintre cele mai grele şi importante la începutul vieții în trei, mai ales când părinții trebuie să revină la lucru, indiferent că acesta este la birou sau acasă.

Eu lucrez de acasă. Când am născut, am vrut să petrec cât mai mult timp cu micuța, am lucrat câte ceva numai atunci când a fost absolut necesar și eram decisă ca, după ce ea împlineşte un an şi o să avem bonă, să reincep activitatea.

De ce am ales bonă? Pentru că sunt de părere că puiului nostru îi este cel mai bine în preajma noastră, în mediul nostru, iar grădinița poate aștepta până la vârsta de trei ani. Pentru că am vrut să îi fie acordată atenție 1 la 1.

De ce nu bonă româncă? Pentru că nu avem foarte multe cunoștințe în București, pentru că nu am avut recomandări de doamne calde, calme și blânde, care ar putea petrece timp cu micuța noastră. Pentru că nu am vrut să riscăm să fim lăsați baltă în orice moment (așa cum am auzit ohhh, atâtea cazuri). Pentru că simt că la noi nu există cultura de baby-sitter: fără să generalizez, multe dintre doamnele candidate la această poziție o fac considerând că este o treabă muuult mai ușoară decât să zicem a face curățenie în case sau mai știu eu ce alte slujbe aleg doamnele pensionare sau disponibilizate care își doresc să câștige un ban în plus.

De ce bonă filipinezā? Pentru că am vrut ceva de fiţe pentru puiul nostru. NU!!! Pentru că acea femeie vine să muncească în România pentru bani pe care în țara ei nu îi poate câștiga, nu cunoaște pe nimeni, stă la noi în casă, mănâncă la noi în casă, noi suntem niște oameni buni și sufletiști, cu siguranță va aprecia că ne purtăm frumos și va fi mulțumită. Fetița va crește alături de ea, la noi în casă, se va atașa foarte ușor, fiind în permanență acolo, va fi ca un membru al familiei.

Date concrete inițiale referitoare la procesul de recrutare:

• Perioada de interviuri: în jur de 1-2 săptămâni, agențiile au foarte multe CV-uri disponibile
• Perioada de prelucrare a contractului și vizei: 3 luni (din momentul agreerii bonei și familiei angajatoare)
• Taxa agenției: 3500 Euro, onorariul agenției (include şi biletul de avion low cost pe care i-l cumpără filipinezei). Ele în Filipine își achită toate taxele necesare eliberării documentelor necesare la Ambasadă.
• Salariul bonei: lunar 400 $ + taxe la stat (de acestea am aflat ulterior, în jur de 300 – 500 lei)
• Familia se obligă să îi asigure locuință și masă, iar bona are dreptul la o zi liberă pe săptămână

Bonă noastră se numește Maria Esperanza Majarucon.

Am așteptat-o timp de trei luni. A ajuns, am întîmpinat-o la aeroport cu bomboane de ciocolată și o iconiță făcută manual, am primit-o în casă, ne-am acomodat foarte repede și ușor unii cu alții, fetița cu ea. Era foarte blândă cu ea, era suficient de matură, învățată și descurcăreață încât să nu ne fie teamă să o lăsăm cu fata pe stradă sau în parc. Ca paranteză, ele vin dintr-un mediu extrem de sărac, nu au acces la studii, învață engleză pentru că Filipinele primesc cea mai mare influență culturală din SUA, însă nu toate se descurcă bine în engleză. Multe învață românește în 1 sau 2 ani de ședere aici.

Am tratat-o că pe mama mea (care este prietena mea cea mai bună). Toată familia a văzut-o, am petrecut timp împreună, toți au fost de acord că suntem niște norocoși să o avem, dar că și ea este norocoasă cu noi.

Acum, în sufletul meu, am simțit că ea nu era tocmai corectă și sinceră. V-am spus că eu lucrez de acasă, nu am lăsat fata cu ea singură niciodată mai mult de câteva ore. În timp am observat lucuri mici, obiecte luate/ cumpărate/ uitate/ stricate/ ascunse (a stricat foarte multe haine la spălat, în loc să îmi spună, le făcea pierdute/ dispărute, când o întrebam de ele, îmi spunea că nu știe despre ce vorbesc). I-am spus că nu contează, nu ne supăram atât timp cât ne spune şi e sinceră cu noi. I-am spus că niciun lucru nu e important atâta timp cât are grijă de fată. Dar aveam senzația că nu se poate opri, aproape în fiecare zi surprindeam mici dovezi care îmi întăreau impresia că ne minte. Am ajuns să îi trec cu vederea multe lucruri pentru că am citit mult despre cultura lor și mi-am data seama că stă în educația lor să fie supuși, însă independenţi, să ascundă, să nu răspundă în față. Din nou, nu vreau să generalizez. De exemplu, o dată m-a rugat să meargă la biserică (catolică) într-o zi în care nu era liberă. La întoarcere, și-a lăsat pe pat o plasă din care atârna un bon fiscal. Nu i-am căutat niciodată în lucruri, însă din curiozitate m-am uitat pe bon (noi cumpăram absolut tot ce era nevoie de mâncare și eu personal îi cumparam ei special ce știam că îi place) să văd ce și-ar fi cumpărat: la ora la care trebuia să fie la biserică, ea își cumpăra haine din H&M. Din ce am observat, filipinezele sînt ele sunt foarte cochete, chiar și la biserică merg în fuste scurte și sunt extreme de preocupate de felul în care arată. Pe bona noastră am surprins-o cu haine de schimb în ziua liberă, adică era una cum pleca de acasă și una cum se prezenta unde mergea.

Prioritatea era fetița, apoi curățenia (noi oricum suntem o familie care întreține, eu fiind foarte preocupată de aspect) și eventual gătea ceva, orice, ce îi plăcea ei, cât timp noi eram cu fata. Ca să fie clar, discutăm despre un apartament de 100 m2, curățenia se reduce la un mop și un aspirator dintr-un cap în altul la 2 sau la 3 zile, cât să nu se depună praf. De câte ori a rămas singură acasă, câte o săptămâna sau două, putea face curățenie generală. De multe ori, nu o lăsam să strângă masa și șă spele vasele, o făceam eu.

Ceea ce vreau să punctez este că programul ei era foarte lejer și flexibil. Eu fiind acasă, fata oricum venea la mine mereu, pentru micuță a fost o perioadă de acomodare, aceste patru luni și jumătate. Tot ce făcea ea pe lângă fetiță, curățenie și gătit, se întâmpla când oricum fata era cu noi. Nu îi făcea niciodată baie singură, noi am fost mereu foarte implicaţi în absolut tot. Ieșea cu ea în parc o data pe zi și se jucau în casă, cât timp aveam treabă.

După patru luni la noi, cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului, mi-a spus că cineva i-a furat pe stradă (locuim într-o zonă destul de sigură) portofelul cu banii pe care avea de gând să-i trimită acasă. Am petrecut ore la poliție, am data declaraţii în numele ei, am liniștit-o, și i-am plătit salariul în avans. În ianuarie, i-am plătit salariul în avans pe februarie. Pe 21 ianuarie, în ziua ei liberă (a plecat de acasă cu toate că fetiță era răcită, eu eram răcită și omul meu avea febră 39,5. M-a întrebat dacă vreau să rămână, i-am răspuns că las decizia la ea. Nu era prima dată când ne dezamăgise și plecase în momente în care aveam mai mare nevoie de ea, cu toate că la început a zis că este flexibilă cu ziua liberă (într-un final și-o lua numai duminica, pentru ca atunci au cam toate liber în general). Apoi mi-a trimis un mesaj în care îmi spunea cât de răi am fost cu ea, că nu ne mai poate suporta și că ea nu se mai întoarce. Știu că pare absurd, naiv, prostesc chiar, a fost prima dată când i-am deschis dulapul, vrând să îi caut în lucuri, să descopăr cine este de fapt femeia care tocmai îmi scrisese acel mesaj. Surpriza a fost din nou a mea și nu, nu eram amețită de febră sau ochii în lacrimi de dezamăgire: dulapul era gol.

M-a cuprins un sentiment de disperare, îmi treceau prin minte tot felul de imagini, cum o lăsasem pe micuță cu ea de atâtea ori, cum ieșea cu ea în parc, cum vorbeam cu ea, cum o să fim singuri din nou de acum înainte, cum pierdusem 3.500 euro și 2 salarii plătite în avans şi cum agenția nu o să miște un deget ca să ne ajute, pentru că şi ei sunt prea obișnuiți și uită să îți spună și despre partea asta a bonelor filipineze când îți vând bunăstarea puiului tău și taxa care se amortizează în timp.

Și-a lăsat din greșeală un memory stick în dulap, pe care am găsit poze de când o lăsam singură acasă (aproape o lună si jumate a fost singură, noi călătorim des), îmbrăcată în hainele mele, în pantofii mei, la noi în dormitor, cu bijuteriile sfințite ale fetei de la botez. Am găsit și o agendă de buzunar, în care erau notate 10 (zece!!!) id-uri de mail și facebook, inclusiv pentru fiecare dintre copiii cu care a stat. Erau notate în agendă datele la care vânduse plase cu haine la second-hand (haine rămase mici de la mine, de la fetiță, pe care se presupunea că le trimisese în Filipine la o nepoată care născuse și nu avea bani). Primim și acum scrisori de la firme de recuperări creanțe pentru abonamentul și telefonul cumpărat și neachitat pe adresa noastră aprox 3000 lei.

Dintre cei patru copii a căror mamă știam că este, cel mult 2 sunt ai ei. Toate pozele pe care ni le arătase cu familia ei sau cu casa în care locuiau erau făcute în alte locuri, în alte ipostaze.

Nu pot spune că s-a purtat vreodată urât cu micuța, nu a făcut niciun rău permanent (mulțumim lui Dumnezeu că a plecat la timp), doar că fata nu mai vroia să facă la oliță (făcea de la 6 luni), îi este și acum frică de aspirator (nu îi era), i-a fost frică mult timp de umbrele. Fetița nu i-a simțit lipsa niciodată, de altfel de câte ori venea din ziua liberă nu se ducea la ea, nu părea că îi lipsise deloc.

În ziua în care a ajuns la noi, directoarea agenției ne-a “învăţat” câteva lucuri: să nu îi acordăm acces nelimitat la internet (o oră pe zi) și să îi facem program fix, începând cu 6.00 dimineață, 10.00 seara. Nu e nevoie să spun că noi nu am respectat, doar mamei mele nu îi fac program, ba chiar mă gândesc că e obosită uneori și îi spun să meargă să se odihnească.

La sfârșit, agenția ne-a spus că se întâmplă destul de des să fugă, să plece pentru mai mulți bani (wow, de ce nu mi-a spus de la început, îi plăteam mai mult). Era atât de normal pentru ei încât după 4 luni și jumătate nu au mișcat un deget să ne ajute sau să ne ofere altă bonă în schimb. Chiar în fața noastră se arătau indignate doamnele respective referitor la câte probleme le fac filipinezele.

Agenția cu care am lucrat este aceasta: www.mpsro.ro.

Am aflat că că există și o piață neagră a acestor filipineze, care au o comunitate foarte mare în România. Ele vin pe un contract pe care îl achită oameni “binevoitori” ca noi și fug la familiile la care trebuia să ajungă din capul locului. Toate acestea sunt posibile prin recomandări pe care și le dau una alteia.

După vreo trei luni m-a sunat plângând, implorând să o primim înapoi.

Ceea ce e cel mai periculos la ele este că sunt foarte mincinoase și, fiind obişnuite să fie tratate superior, au o imaginație extraordinară în a compune situații și povești în care surate de-ale lor sunt maltratate sau tratate foarte rău în România (sunt bătute, nu li se dă mâncare, sunt epuizate de muncă etc). Eu cred că nu își bate/ jignește/ privează de mâncare nimeni femeia care petrece cel mai mult timp singură cu copilul sau copiii lui. Cam cu trei săptămâni înainte să plece, mi-a arătat că are o vânătaie pe umăr și mi s-a părut cel puțin dubios, ea spunându-mi că a căzut noaptea la baie. Am profitat și i-am arătat și soțului și mamei care era în vizită și am adăugat că, dacă arată cuiva, poate crede că am bătut-o. Acesta era probabil biletul ei de intrare în altă casă de români.

Ele profită de faptul că sunt femei, sunt micuțe, plâng ușor la comandă și în felul acesta păcălesc ușor. Se învață una pe altă cum să “supraviețuiască” mai ușor.

Aș mai vrea să spun că instinctul meu de mamă nu a dormit niciodată, a fost prezent acolo, aproape că nu puteam să îmi iau gândul de la ea. Simțeam mereu că îmi ascunde ceva.

A fost o experiență foarte urâtă, dar nu e singura de acest fel, fie ele bone românce sau filipineze. Pe noi cel mai mult ne-a șocat ce am aflat ulterior despre comunitatea lor aici și despre faptul că noi, ca și angajatori, nu suntem deloc protejați de lege. Acum știm că în cazul în care aduci o filipineză și plătești pentru ea, nimeni nu te poate ajuta cu nimic, nici poliția, nici agenția, nici imigrările, în cazul în care ea pleacă. Legea română nu protejează angajatorii, nu e absolut nimic de făcut în cazul în care bona ta te părăsește fără să anunţe.

Noi am aflat toate astea prea târziu, de aceea am vrut să scriu acest articol pentru mămicile care consideră și caută opinii sau pur și simplu pentru acelea dintre voi care și-ar dori să aibă astfel de ajutor.

Şi nu uitați: cea mai bună alegere pentru copilul tău eşti TU.

Cu drag,

Ada

Sursa foto preview: dragoste de mamă via Shutterstock.com

149 Comments

  1. Părerea mea este ca e greu, foarte greu sa găsești o persoana care sa fie cinstita, blândă, sa se potrivească stilului tău. Eu as sta mereu cu o oarecare teamă să îmi las copilul cu o femeie pe care nu o cunosc, care nu face parte din familie.
    Asta e si unul din motivele pentru care noi am ales creșa.

  2. Alexa

    O experienta nefericita am avut si noi cu agentia Mary Poppins, cu doua bone romance care au plecat de pe o zi pe alta. In acest timp, a expirat garantia de o luna oferita de agentie. Verificarile pe care le fac bonelor sunt absolut superficiale, una dintre ele nu a avut nici cazier la dosar, desi era obligatoriu.. Bani aruncati.

    • Printesa Urbana

      Si eu, experienta foarte proasta cu Mom Shift.

  3. Corina

    Salut Ada,

    Am lucrat multi ani cu filipinezi/filipineze, chiar am avut norocul sa vizitez si tara. Pot confirma faptul ca sunt niste oameni supusi, aparent draguti si loiali dar in realitate fara putinta de asumare si foarte prefacuti.Nu numai ca sunt mincinosi dar sunt si rai. As vrea sa spun ca nu e generala regula dar cam e…..Multi parinti romani sunt incantati de faptul ca vorbesc engleza si in acest fel puiul lor au cu cine sa converseze de la o varsta frageda. Adevarul este ca in general vorbesc o engleza stricata si de cele mai multe ori nu inteleg nimic din ce le spui insa intotdeauna aproba ca si cum ar intelege; context in care copilul nu are nimic de invatat.
    Am asistat in parcurile rezidentiale din Bucuresti (Floreasca, Herastrau) de multe ori la scene in care copiii insotiti de bone filipineze erau lasati in voia lor in timp ce ele vorbeau in tagalog la telefon, ignorandu-i complet. O data un bebe mic chiar a fost scuturat putin de o bona. Mi-ar fi placut sa fi avut prezenta de spirit si timp sa o filmez iar apoi sa merg dupa ea acasa sa le pot arata si parintilor cu cine si-au lasat copilul.

    • Georgi

      Confirm. Locuiesc in Baneasa si ies zilnic in Herastrau unde este plin de bone filipineze imbracate la moda si cu haine de firma si cu telefoane de ultima generatie. La inceput, cand m-am mutat aici si am inceput sa frecventez parcul, credeam ca sunt pur si simplu oameni cu bani, adica nu prea bagam de seama , apoi mi-am dat seama ca sunt bone deoarece copiii nu aveau trasaturi asiatice si vorbeau romana, iar ele alta limba. Apoi mi-a confirmat o cunostinta.
      Sunt foarte indifrente cu copiii in parc. Ii lasa sa faca ce vor, rup flori, sperie paunii din adapostul de acolo, tipa, urla, alearga (unul m-a lovit cu trotineta in tibie, iar bona , cu telefonul la ureche doar l-a intrumat in stanga, cu mana pe umar, nu tu scuze sau altceva.Putea foarte bine sa loveasca un pom, tot aia).
      Da, nu stiu ce sa zic. De aici si socul :))) Maica-mea lucreaza de aproape 20 de ani ca menajera la tot felul de doamne ,dar niciodata nu s-a afisat ostentativ , nu a pus mana sa ia ceva, a avut grija si inca are de bebelusi si in ultimii 10 ani a lucrat doar pe recomandare.Imi povestea mereu cum , cand se duce intr-o casa noua, proprietarii lasa bani la vedere sau bijuterii primele saptamani ca sa o testeze.
      Au dat-o afara o singura data, dintr-o casa unde lucrase 5 ani. Mai era o menajera mai in varsta. Siiii femeia respectiva a furat niste peste din congelator. Iar proprietarii au luat-o pe mama, ca era mai tanara si ca aia batrana nu putea sa faca asa ceva. Si au dat-o afara. 3 luni mai tarziu o sunau sa vina inapoi, ca dupa plecarea ei tot continuau sa dispara lucruri.Si au relizat cine era hoata.
      Clar este pacat ca nu se practica baby sitting-ul cum se practica in USA : adolescenti care lucreaza part time pentru un ban de buzunar. Cred ca s-ar descurca cel mai bine cu copiii.
      Fiind adolescenti, au ceva mai multa responsabilitate, ii antrenezi mai usor,mai ales daca au crescut cu frati mai mici. Si nu toti adolescentii sunt terbilisti.Mai sunt si din astia de incredere.
      Eu am fost un soi de dadaca, cand aveam vreo 16 ani, intr-o vara, pentru o vecina cu o fetita de 3 ani. Nu ma platea cine stie ce (100 de lei pe saptamana), dar eu eram fericita ca mi-am cumparat adidasi Nike cand am inceput scoala 🙂 Si nici greu nu mi-a fost, mai ales ca am dadacit de la 9 ani doi frati mai mici :))) M-am distrat cu cea mica, mancam amandoua, desenam, cantam, ne jucam.Si acum cand revin in cartier si o vad ce mare e (clasa a3a) si imi sare in brate, ma emotionez hahaha :)))
      De multe ori m-am gandit sa ma fac bona part time, am 22 de ani si o rabdare de fier cu copiii, dar jobul de acum ma tine ocupata si salariul la fel.
      In viitor voi face un soi de business pe tema asta.Sper sa pot obtine fonduri europene pentru asta. Habar n-am daca exista. Momentan am reusit sa iau pentru stupii de albine. Recrutare si „antrenare” de adolescenti de pestre 16 ani, pentru baby sitting part time, care vor sa faca un ban de buzunar.Dupa cum am zis mai sus, multi au frati mai mici, stiu cam cum sta treaba cu un copil, iar faptul ca fac un ban si lucreaza legal, i-ar tenta. Decat sa stea sa imparta pliante in soare pe nimic.Alta rabdare au la 16-17 ani, decat la 50 :))))

    • Emma

      Nu stiu cat de ok e sa lasi copil mic n ore pe zi cu un adolescent ?
      Clar cine are nevoie de baby sitter ii trebuie o persoana disponibila pentru 6-8 h pe zi de luni pana vineri.Unde il gasesti pe adolescentul ala sa stea cu odrasla cat parintii sunt la munca? Iar daca copilul are 3 ani sau mai mult nu vad de ce nu ar fi integrat intr -o gradinita unde sa stea cu copii de varsta lui?

    • Silvana

      Exista varianta de au-pair. Tineri de obicei 18-23 ani care vor sa viziteze o tara straina, sa invete o noua limba. Locuiesc cu familia, stau cu copilul, il duc/aduc de la scoala, se joaca. In schimb primesc casa, masa, cursuri de limba platite, si o alocatie saptamanala 🙂
      Muuuult mai ok decat sa dai 3500 euro unei agentii pentru…..
      Si o persoana tanara altfel se va pune la mintea copilului si altfel rezista la energia lui.

    • Emma

      Stiu si eu ca exista varianta au-pair dar cum spunea cineva intr-un comentariu mai jos nu oricine isi permite asa ceva. Cred ca varianta cu adolescentul pe post de baby sitter e ok pentru cateva ore in weeek-end sau in cursul saptamanii, in nici un caz toata ziua, zi de zi.

    • Ana Maria

      Buna!Si cum pot gasi o astfel de persoana?Multumesc!

  4. Cristian

    Eu chiar nu pricep de ce sa angajezi o necunoscuta total, venita din Filipine, in loc sa dai de lucru la o femeie din Romania, pe care o poti verifica mai bine. Inteleg ca ii plateai 1600RON lunar, net, plus masa si casa.

    Acum, ca fapt divers, din ce scrii tu parea ca este intr-un soi de concediu, dar cred ca ai si o doza de subiectivism in articol, de exemplu sa faci curat in 100mp nu este asa usor, plus ca ii cereai asta destul de des.

    Eu vad din cind in cind bone din Filipine in parc, insa niciodata nu mi-au facut o impresie grozava, poate sunt eu prea rational si maniacal cu detaliile. Nu am vazut o dedicare deosebita pentru copil, asa cum sunt aceste bone laudate pe net, ba dimpotriva vorbesc relaxat la mobil sau intre ele.

    Nu vreau sa torn gaz pe foc dar fricile copilului au niste cauze, nu este normal sa ii fie frica de umbrela sau aspirator.

    In fine, experienta ta este cam amara, bine ca s-a terminat si doar ati pierdut niste bani.

    • Ada

      A fost o greșeala, acum ne am dat si noi seama. Știi, am scris si in articol ca poate par naiva, de câteva ori chiar i am facut curat in baie (avea baia separat), pentru ca din toata casa, baia ei era cea msi murdara, plină de par peste tot.

      Referitor la faptul ca părea ca este in concediu. Noi suntem niste oameni cu f mult bun simt, nu sm tratat o niciodată ca pe o angajata, probabil aici a fost greșeala noastră. Ba chiar empatizam cu poveștile ei despre alte filipineze…..

      Cu siguranța fricile copilului au o explicație, suntem Fericiți ca nu a petrecut mult timp cu ea singura.

    • Cristina

      Am pățit la fel cu bona noastră filipineză. Cu diferența că mi-au dispărut bijuterii, cosmetice, haine, inclusiv produse (ulei, scutece) ale copilului și cheile unui apartament (asta ne-a speriat cel mai tare). Se pare ca duminica în Romană se întîlnesc bone filipineze să facă schimb de bunuri furate de la angajator.
      Noi am apucat să-i facem plîngere penală, după care am dus-o înapoi la agenția care ne-a recrutat-o.
      Agenția nu ne-a ajutat, ba chiar a încercat să ne ceară mai multi bani (făceau ei contabilitatea si înscrierile pentru contribuții sociale în Revisal) ca să opereze desfacerea contractului de munca.
      Bona se nunește Frances Carlos Tanhueco, și agenția – Prestige Recruitment (care ne-au părut mai umani decît reprezentanții altor agenții, și nu ne-au spus măgării de genul luat pașaport etc, abia după ce i-am contactat să ne plîngem ca bona stă toată ziua pe internet și cu căștile pe urechi, ne-au spus să-i tăiem accesul și că greșim purtîndu-ne atît de bine, și prietenește cu bona, că o astfel de atitudine „provoacă filipinezele să înșele/fure/profite”).
      Ne bucurăm, de asemenea, că am rămas doar cu comisionul către agenție nerecuperat și nu cu copil cu sechele și casele golite la întoarcerea din vreun concediu.

    • Beatrice

      Buna. Tocmai ce am avut parte de cea mai neplacuta experienta din viata mea. Filipineza noastra a sosit miercuri l ora 13.30 acasa si vineri la ora 12 deja pleca cu uberul la aeroport spre casa din nou. Era foarte murdara, neingrijita, nici nu s-a spalat deloc cu apa sau sapun cat a stat pe la noi. Parul ei peste tot. Mizerie mancarea aruncata, nu prea vroia sa faca nimic, numai pretentii – de la bani de la inceput, cafea, o bere. Plangea tot timpul. Cred ca avea si probleme mentale. Nu pot sa enumar cate s-au intamplat in 47 de ore cate a stat la noi. Doamne bine ca macar nici macar nu a atins copiii ( nu a prezentat ea nici un interes de la inceput pentru copii, ii ignora complet)

    • Adina

      La bona filipineza ca sa fie cu acte in regula esti obligat sa platesti taxe la stat la nivelul salariului minim pe economie. Adica la 1600 lei cat dadea ea se mai adauga 1300 lei taxe, plus casa si masa inca vreo 300-500 lei.

  5. Alina

    Doamnelor, ati lucra pe 400 de dolari? Dincolo de experienta cu siguranta nefericita a autoarei articolului, ar merita subliniat ca meseria de bona implica responsabilitati uriase, dar e extrem de prost vazuta si prost platita. In Anglia exista scoli de nannies iar acele femei chiar fac cariera. Eu m-as gandi de doua ori inainte sa arunc cu piatra. Atata timp cat la noi majoritatea acestor femei sunt platite la negru, evident ca nu vor exista super candidate ptr acest job.

    PS: As muri de rusine sa le arat prietenelor mele filipileze acest articol sau unele comentarii. Generalizarile, bata-le vina…

    • Printesa Urbana

      Majoritatea bonelor lucreaza pe 400 de dolari, o multime de oameni lucreaza pe 1600 de lei sau mai putin.

    • Liana

      Bona noastra primeste 1300 de lei pe luna si, cand i-am marit salariul pentru ca i-a crescut programul cu 4 ore saptamanal, nu voia sa ii ia, i se parea mult!
      Pentru ca toata lumea vorbeste „in contra”, vin si eu si zic ca am pomenit doua cazuri fericite; intr-unul, bona a plecat la alta familie pentru ca cea initiala a scapatat si nu si-au mai permis-o, insa si bona si familie suspina unii dupa altii.
      Apoi, mi se pare exagerat sa pui teama de umbrela, de aspirator, pe seama bonei. Fetei mele ii e frica de momentul in care TVul „face purici”, pentru ca s-a intamplat in doua randuri cu un TV sa se strice, sa faca purici si zgomot specific foarte tare si ea sa fie acolo.
      Imi pare rau pentru experienta autoarei si ma gandesc cu tristete cat e de frustrant sa fii parinte si sa nu gasesti solutii! Eu am gasit o doamna la mica publicitate, in ziar, imediat dupa ce postasem propriul anunt. Ne-am vazut si, desi am mai avut apoi alte „interviuri” si vreo 100 de apeluri de oferte, inima mi-a ramas la ea si, de un an, se joaca si creste cu Ioana, care, in toamna face 3 ani si ar fi apta de gradinita. O s-o mai tin acasa pana in primavara, de dragul doamnei mai ales :-). Sunt foarte, foarte recunoscatoare pentru ea, e o femeie cum nu visam sa gasesc nici cu cele mai de incredere recomandari!

    • Anca

      O poti recomanda mai departe daca e asa faina doamna.

    • Irina

      Buna, poti te rog sa o recomanzi? mersi

    • Lola

      Alina vorbeste de vestitele Norland nanny. Am avut onoarea sa cunosc multe pentru ca Norland college e in orasul unde locuiesc. dadacele Norland studiaza cel putin 3 ani meseria. Au studii de prim ajutor( asta e cerinta primara daca vrei sa fii dadaca),studiaza psihologia copilului, trebuie sa fie in stare sa schimbe roata unei masini in situatii de urgenta Și cate altele stiu. Sunt imbracate in uniforma speciala, sunt angajate de magnati Și umbla in avioane personale in toata lumea. am cunoscut cateva pentru ca au facut practica la gradinita unde fetita mea merge. sunt Ferrari Și Lamburghini al bonelor. dadaca printului George a fost selectata din promotia norland normal.

    • LAVENDER

      Adica unde e problema cu cele 16 mil?? Poate e prea mult..asta da..in unele cazuri..
      Bona noastra lucreaza 10 ore pe zi/ 5 zile pe sapt, 8-18 avand grija de bebe si in plus face si cate un fel de mancare pentru ceilalati „mari” din casa, pentru suma de 12 mil. E multumita si extrem de rabdatoare, capabila si o femeie inteligenta si curata si…romanca!

      Sunt doctori DE OAMENI in Romanica care lucreaza pt o leafa de 12 mil/luna dar ce sa zic…acolo stam mai prost cu empatia…in schimb bonele cu 16 mil sunt „cam prost platite”…spare me!

    • slashdot

      Din pacate multi oameni muncesc foarte mult pentru niste sume derizorii. Nu mi se pare nimic de lauda ca iti platesti bona cu 1200 de lei pentru 10 ore de munca continua. Dar, ce sa zic, felicitari, noroc ca traim in Romania si e perfect acceptabil sa platim sumele astea pe care multe dintre noi nu le-am accepta.
      As mai avea o intrebare: platesti taxe la stat pentru salariul bonei tale?

    • Xenia

      Daca toata lumea ar trebui sa-si raporteze salariul la cat castiga un medic rezident la stat atunci ar trebui sa venim cam toti cu bani de acasa fiindca nu ne ridicam prea multi la nivelul responsabilitatilor unui medic, nu-i asa?
      Daca salariile profesorilor si medicilor sunt extrem de mici nu inseamna absolut deloc ca aceleasi salarii sunt ok pentru o bona, o muncitoare in fabrica sau o vanzatoare. Si daca am capacitatea de a remarca ca o vanzatoare e platita prost nu inseamna automat ca nu am empatie pentru un medic sau un profesor care sunt platiti la fel de prost doar ca discrepanta salariului fata de pregatire si responsabilitate e si mai mare.
      Este o amagire sa compari salariile bugetarilor cu salariile de pe piata privata a muncii. Au alt mecanism de formare. Nu stiu cat ar trebui sa ia o bona, filipineza sau nu, dar nu e relevanta comparatia cu salariul unui bugetar si nici chiar cu salariile altor meserii din privat. Exista cerere si oferta pentru bone, per regiuni/orase, si cam asta formeaza salariul bonei in acea regiune.
      Poti sa speri ca la salariul unui bugetar scolit o sa-ti vina o bona de incredere care sa fie si multumita pentru ca doar ia tot atata cat ia si un medic sau un lector universitar la stat dar e o autoiluzionare, o fuga de realitate.
      Ma intreb cam cati oameni de incredere, priceputi cu copiii, ar accepta un job de bona, eventual de bona-menajera, in Romania? Adica un job cu asemenea responsabilitati unde patronii sunt chiar parintii, fiecare cu pretentiile lor? Eu, una, doar in cazuri extreme m-as duce bona undeva. As face nenumarate alte job-uri, mai prost platite, inainte sa ma ofer bona.
      Dar deh, n-am eu gena de bona. Or fi si unii care au in sange dorinta asta dar ma intreb, cam cati? Cam pe ce salarii ar accepta cei ok sa fie bone? Cam la ce program? Ar vrea sa faca si menaj pe banii aia? Ce-ar putea invata copii vostri de la ei sau macar ce n-ar invata rau?
      Eu zic ca oferta de bone ok este mult mai mica decat cererea sau oricum e greu accesibila si nu stiu cata relevanta mai are ce salariu au x si y, cu diplome sau fara, daca tu nu-ti poti gasi o bona buna in banii aia. Faptul ca se merge in principal, doar pe recomandari de la cunoscuti si e de inteles sa fie asa, face cautarea cu atat mai lunga si mai dificila. Nu stiu cat de mult ajuta in prezent agentiile de recrutare bone dar e clar ca nu suficient.

    • deea

      Eu nu am vrut sa sugerez ca o bona este inferioara unui medic, ca ar trebui sa primeasca mai putin. Doar ca intrebarea aia din comentariul de mai sus ” doamnelor, voi ati lucra pe 1600 ron” a fost o galeata de apa rece turnata in cap. Adica eu incerc sa ma consolez ca na, asta e tara, asta e viata, asta e medicina, dar sa vad ca exista oameni ce nu concep ca cineva ( indiferent de studii) sa lucreze pe suma asta imi da multe de gandit.

    • Silvana

      Intereseaza-te cat castiga un medic rezident dupa 6 ani de studiu superioare, sau un tanar arhitect, inainte sa postezi asemenea comentariu!

    • eva

      400 de euro nu este o sumă mare, dar gândește-te că bona nu plătește chirie, facturi, mâncare.
      Sunt în România o grămadă de absolvenți de facultate care câștigă aceeași sumă și mai trebuie să și plătească cele mai sus menționate.

    • andrandra

      Este o suma uriasa pentru ele. In filipine iti pupa picioarele pentru 50 dolari. La ei in tara cu 400 euro sunt bogati. S-au prostit si romanii de aduc hienele astea in romania. Omul este navigator, are de’a face cu filipinezi mereu. Îs toti la fel….. (multe cuvintr urate)

    • deea

      Auch, eu sunt medic specialist, nu rezident, si cam ala e si salaroul meu, din care imi platesc chirie, intretinere, mancare. Nu vorbesc de costurile vietii pana am ajuns aici. 400 euro e lux la noi in tara, mai ales daca nu ai investit anterior in studii( la noi o facultate costa, chiar daca e de stat).

    • LAVENDER

      Exact!
      Nu stiu de ce situatia ta nu starneste compasiune printre doamnele „empatice” cu suferinta acestor bone underpayed…bleah!

      P.S. sunt tot medic, tot specialist si refuz sa mai lucrez in vreun spital de stat EVER! pentru o mizerie de salariu si umilinte zilnice la pachet.

      Succes!

    • Mihaela

      1600 de lei pe langa masa si casa? Serios ca e putin? In medie facturile sunt aproape cat, 700 de lei, lunar? Gaz, lumina, intretinere, internet. Mancare la cat te duce lunar? Minim 800 de lei daca te abtii de la chestii mai scumpe. Deci eu ca sa ajung la 1600 de lei lunar – bani de buzunar, trebuie sa castig peste 3100 lei. Fara sa pun chirie sau rata, cu alea sar de 4000. E putin? Pentru o bona? O bona care nu se duce la niciun curs de perfectionare – gen chiar brunchurile Ioanei? Care nu se instruieste in domeniul ei mai mult de alea 3 luni la inceput?
      Poate sunt copiii nostri dar hai sa nu exageram, mai ales ca nu cred ca era platita la negru – cata vreme zicea in articol ca da taxe la stat pe langa salariu. Cum zicea cineva mai sus, discuta cu un rezident, medic, dupa minim 6 ani de scoala si vezi cat castiga.

    • Ada

      La ele in tara lucrează pe 200 poate.

      400 dolari, in condițiile in care nu cheltuie absolut nimic aici, nu mi se pare puțin.

    • Silvana

      De asemenea, sa ne gandim cat castiga un invatator, un profesor, oameni ce au intr-adevar o responsabilitate enorma in dezvoltarea copilului tau… PS: m-as preocupa mai mult de astfel de probleme, si mai putin de sensibilitatea prietenelor filipineze, in locul tau!

    • Stefania

      Buna,

      Va spun eu cat castiga un profesor de ciclul primar (I-IV). Daca esti recent absolvent si nu ai titularizare, definitivat si niciun grad, 800 si ceva de RON. Apoi creste odata cu gradele ajungand la maxim 1500 RON. Si sa stiti ca si printre acesti profesori sunt oameni cu studii: eu am terminat ASE-ul dupa Liceul Pedagogic, stiu Engleza de C1 si Germana de B1. So, nu suntem asa tonti/toante cele care suntem invatator/educator.

    • Diana K.

      Alina, imi cer scuze, dar nici nu se pune problema sa le plang pentru un salariu de 400 de euro, mai ales intr-o tara ca Romania unde multi romani cu studii superioare nu au parte de o suma ca asta. In alta ordine de idei, eu stau in Danemarca si am lucrat 3 ani pentru o familie de omeni extrem de bogati. O buna bucata de vreme am lucrat pentru doar 5 euro mai mult, asta in conditiile in care in majoritatea timpului trebuia sa-mi cumpar de mancare singura. Aveam doua zile libere pe saptamana (asta numai pentru ca in zilele respective aveam scoala dimineata si scoala de limba seara si cu naveta foarte lunga era practic imposibil sa ajung si la munca, dar uneori chiar m-au pus sa vin pentru o ora jumatate-doua si la munca, deci imaginati-va ce zile erau alea pt mine). Nu mai spun ca trebuia sa fac curatenie in case foarte mari si imputite (la ei se intra in casa numai incaltati), de multe ori fara pic de ajutor (mai aveau doua fete in casa, dar ele fiind daneze o lasau foarte moale la munca. Stateau numai de discutii si tot greul pica pe mine, iar daca se intampla sa n-am timp sa fac ceva imi era atrasa atentia tot mie). Plus ca aveam grija de doi copii mici si mai tarziu si de un bebelus. Si cand trebuia sa am grija, chiar aveam grija de ei ca de ochii din cap. Mai tarziu mi-au marit salariul la vreo 600euro, asta in conditiile in care aveam liber doar cand hotarau ei (ca sa dau un exemplu am avut o vara intreaga in care a fost libera fix un weekend), trebuia sa vin la munca imediat dupa scoala si lucram macar 7 ore, iar cand nu aveam scoala trebuia sa stau pe langa telefon pentru ca puteau sa ma cheme la munca la modul „vino te rog in 5 minute” (stateam peste strada de ei). Imi pare rau pentru comentariul kilometric :)) dar vroiam sa spun doar ca se poate muuult mai rau. Mi-ar fi placut foarte mult sa pot sa lucrez acasa pe banii astia, numai ca avand 22 de ani nici o romanca nu mi-ar fi acordat increderea sa stau cu copilul ei, desi as fi fost mult mai atenta, iubitoare si responsabila decat multe doamne mai in varsta. Cat despre filipineze, am cunoscut cateva si par foarte de treaba. Aici in Danemarca sunt foarte, foarte multe si familiile par sa fie multumite cu ele. Si nu-i cinstit oricum sa le bagam pe toate in aceeasi oala. Asa fac si vesticii cu noi, romanii si nu ne convine.

    • Rosu Aprins

      incerc sa inteleg: tu ai fost cu programul Au Pair in DK? daca da, aia au incalcat regulile contractului si…din pacate si DK are poamele ei stricate insa… nici acolo nu toti sunt asa:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Au_pair

      tu ai fost exploata, clar si… imi pare foarte rau pentru tine (oricum ai ajuns acolo).

      sper ca ai reusit sa ai o vacanta (in care sa NU faci absolut nimic) dupa aceasta experienta. daca nu, ti-o recomand (indiferent de cati bani ai sau nu momentan) sa ti-o faci o prioritate.

    • vino in tara ca te angajez eu in bucuresti.0720565891

    • Monica

      Mama mea, educatoare cu studii superioare dupa 35 de ani de invatamant, cu toate sporurile posibile ia 1600 de lei/ luna. Bonei eu ii dau 1350 de lei, luni-vineri, 9:00-18:00. In complexul unde locuim exista chiar un clan al bonelor care au bagat-o pe a mea in sedinta ca de ce a acceptat mai putin de 1500 car ar fi tariful. In afara de a avea grija de bebe nu trebuie sa faca nimic, spalat, calcat, curatenie fac eu. Parerea mea e sa incetati cu pretentiile astea salariale de >1500 lei/luna pt.ca nu meritati. O receptionera in Bucuresti cu 9 ore/zi ia 1500 lei.Un medic rezident ia <1000 lei/luna etc.

    • Rosu Aprins

      io zic „sa incetam” toti cu pretentiile cand vine vorba de plata…si sa ne voluntarizam, de dragu’ artei.

      faptul ca un cadru didactic este platit umilitor de putin in RO (si NU numai) este un adevar foarte trist si dureros insa…cand fiecare va realiza ca orice job, oricat de „necalificat si pudrat cu lipsa de studii superioare” sau „calificat si depus o truda imensa pentru el”, este NECESAR mersului societatii si ca atat timp cat muncim cinstit, este de ajuns, poate altfel vor merge lucrurile.

      io cred cu convingere ca a creste/ingriji/educa un copil este o foarte mare responsabilitate…pentru indiferent cine o face si unde o face (acasa, cresa, gradi, scoala)…si vorbesc ca fost dascal deci stiu „ce pita” manca educatoarele, invatatorii si profii si in RO si pe alte meleaguri si…tot NU consider ca eu sunt „mai presus” decat d-l care imi iau gunoiul saptamanal, sincer.

    • Ileana

      Diferenta este ca mamei tale, medicilor si receptionerelor li se platesc toate taxele la stat, adica aproximativ inca 1500 lei/ luna in plus fata de salariu si vor beneficia ulterior de pensie. Bonele in general sunt anagajate la negru.

    • Adina

      Dupa cum am scris mai sus, inainte sa arunci tu cu piatra ia la cunostinta ca bona filipineza nu e angajata la negru pt ca nu poate sta in romania. De asemenea bona filipineza nu are grija chiriei si a banilor de mancare pt ca asta este responsabilitatea angajatorilor sa ii plateasca. Ink un detaliu, prin contractul standard pe care il semnati (care se legalizeaza la ambasada ca altfel nu ia viza) te angajezi sa asiguri bilet de avion pt vizita anuala a familiei in filipine s sa stii k majoritatea opteaza sa le dai banii de bilet si sa isi vada familia la 2 ani knd schimba de obicei angajatorul, daca stau 2 ani, nici eu nu am reusit sa imi tin bne,e filipineze 2 ani… Ele vin in romania pt ca in filipine primesc ca bona 200 dolari iar in alte tari din ue nu este prea usor sa ajungi. Asa ca ele vin la dublu salariului practic in romania deci nu un deal prost. Intrucat au intretinerea asigurata in romania, ele cam jumate din cei 1600 lei ii trimit la familie si de restul isi iau haine, telefoane si dulciuri.

    • alina

      Mama mea este asistent maternal profesionist. Avem in grija 3 frati, de 8 ani, 3 ani si 1 an. 24 ore pe zi/ 7 zile pe saptamana. Fara dreptul la zile libere, nici macar la ore libere.Cu toate ca facem asta cu multa iubire si dedicare, si salariul este important, pentru ca ne ajuta sa mergem mai departe. Si salariul… sa va las sa ghiciti cat este? Este fix 1000 de ron. Nu cred ca mai e ceva de adaugat…

  6. dana

    M-a impresionat prima parte a articolului, in care te gandeai la faptul ca ajuti niste oameni care in tara lor au mai putine posibilitati.
    Cred ca cel mai important ar fi ca legea intr-adevar sa protejeze si angajatorul, putina mediatizare pe tema asta nu strica, dar parca ma intristeaza perspectiva ca exista (si nu se poate sa nu existe) si femei filipineze care chiar vor sa munceasca, sa fie corecte, care chiar au nevoie de o sansa si nu putem baga pe toata lumea in aceeasi oala.

    • Ada

      De acord, de adta nici nu am generalizat.

  7. Dana R.

    „Am găsit și o agendă de buzunar, în care erau notate 10 (zece!!!) id-uri de mail și facebook, inclusiv pentru fiecare dintre copiii cu care a stat”. Ai afirmat în articol că tu ai adus-o în România…
    Și-a uitat fix memory stick-ul care conținea fotografii compromițătoare…
    Și-a notat datele la care ți-a vândut hainele la second-hand…
    Ai văzut-o în zilele libere că a schimbat mai multe ținute….
    etc…
    Mda!!!

    • Alexandra

      Haha, si mie mi s-a parut hilar articolul. Povesti cu pesti 🙂

    • Ada

      Articolul este lung, am revenit de mai multe ori asupra lui, este greșeala mea de exprimare sau am tăiat undeva si a ajuns Ada, corectez, id uri pentru fiecare dintre copiii ei (4 spunea ca are).

      Da, era intr un buzunar al unei genți. Probabil l a uitat sau a uitat geanta.

      Toate aceste lucruri le am aflat dupa ce a plecat ea, iar referitor la haine …. Nu puteam eu sa ii spun in ce sa se îmbrace nu? A fost doar o observatie a mea.

    • Dana R.

      Short story – ne-am luat bonă filipineză și am dat-o în bară ( din vina bonei, vina noastră, vina Universului)
      Long story – scenariu de film de mâna a 5 a, gen „Bona filipineză cea rea”, sau după cum generalizezi ” Complotul bonelor filipineze”

    • Mihaela

      Am luat si eu o teapa cu o bona filipineza. Dupa 1 an si 7 luni a plecat in ziua libera si nu a mai venit!

  8. lulu

    E o mare loterie cu bonele,in general.Eu la 21 de ani plus experienta cu copilasii (mama a fost asistent maternal 6 ani si am bebelusit mult si eu)nu doreste nimeni sa ma angajeze cu toate ca sunt mult mai maleabila si serioasa ca multe doamne cu experienta.nu inteleg de unde teama asta….

    • Anca

      Ai incercat prin agentiile de bone si nu ai reusit?

    • Georgi

      Mamicile sunt geloase pe bonele tinere , sa nu le fure sotii :))))))))

    • Adina

      Daca iti cauti job de bona sa stii ca eu chiar caut !!! Daca mai intri pe articol da-mi detalii de contact si ne auzim. Vorbesc serios!

    • Itsa

      Adina,nu stiu cum pot sa iau legatura cu tine,nu stiu daca Ioana permite postarea adresei mele de e-mail.

    • Cristina

      Buna,

      As fi interesata de o bona. Daca inca esti libera, imi poti scrie pe mail cristinadumitriu81@yahoo.com si ne vedem la un interviu.

      Multumesc,
      Cristina

    • Alina

      ti ai gasit de lucru?

  9. Cristina sg

    Povestea aceasta este f similara cu experienta mea…nu foarte buna, cu doua bone din Philippines. Traiesc intr-o tara unde majoritatea bonelor sunt filipineze. Intradevar, cu cat angajatorul este mai amabil, dragut si generos, cu atat ele vin cu pretentii si arata lipsa de respect. Aici sunt familli (majoritatea de chinezi) care le trateaza cu mare strictete, le cer sa se trezeasca de dimineata de la 5 si sa muncesca pana la 10 seara,le ofera foarte putina mancare, si mai ales!, nu le permit sa iasa din casa. Poate putin extrem, dar multe dintre ele merita acest tratament.
    Din experienta mea si a altora de aici am invatat sa le tratez ca pe niste angajate si nimic mai mult, sa nu le ascult povestile „triste” pentru ca de cele mai multe ori nu sunt adevarate, ci doar vor sa sensibilizeze angajatorul, si prefer sa le platesc mai mult pentru a compensa cele 4 zile libere din luna.
    Si bonele pe care le-am angajat au avut grija de copiii mei (mici), dar am incercat sa lucrez de acasa cat de mult, si am instalat cctv peste tot.
    Si aici este practica „fugitului” de la angajator dupa 3 luni, pentru ca ele si agentia de la care sunt angajate sa castige bani cat mai multi in scurt timp.
    Ar fi atat de multe de impartasit…

    • Dana

      Ce fac acele familii de chinezi se numește sclavie, iar tu se pare că ești de acord, că acele ființe chiar merită un astfel de tratament, de fapt din ce povestești, nu ești departe. TRIST

    • Diana K.

      Asa este, Dana. Nu merita nimeni asemenea tratament.

    • Cristina SG

      Nu este sclavie, atat timp cat platesti angajata conform contractului incheiat si semnat impreuna cu ea si respecti clauzele.
      Da, este trist cand vezi ca le oferi conditii similare cu ale membrilor familiei tale, le oferi bani cu ocazia diferitelor evenimente (craciun, zile de nastere ale copiilor etc), ba chiar le trimiti inapoi in tara pt vacanta de craciun (cu costuri suportate de angajator) plus alte gesturi de generozitate…si te trezesti ca pun medicamente care provoaca somnul in laptele copilului, lichid de la baterii si alte prostii pentru a face copiii linistiti, sau/si se arata „interesate” de orice barbat care exista sau trece pragul casei..
      Poate o sa fie trist pt cei care nu au inca experienta cu asemenea bone. Eu am capatat-o din pacate si vroiam sa impartasesc si altora. Romania inca e la inceput in acest proces, dar tari ca Singapore, Malaesia sau Hong Kong au deja ani de experienta, iar cazurile ca cel din articol, din pacate, sunt f dese aici.

    • dana

      Wow. Adica sa ai in casa pe cineva despre care stii (habar nu am de unde) ca pune pastile in laptele copilului tau, si sa-ti spui: e ok, TOT ce trebuie sa fac e sa ii cer sa se trezeasca devreme, sa o muncesc pe bani putini si sa nu ii dau zile libere.

      chiar ca seamana cu toate povestile cu sclavi, si ce ma scarbeste e modul asta in care incerci tu sa le stergi pe maini. cand au navalit colonistii in congo si i-au tranformat in sclavi pe oamenii aia, tot asa au zis: pai nah ei nu-s oameni cu adevarat, umbla dezbracati, pe deasupra sunt si superstitios, daca te porti frumos ii scapi din mana, hai mai bine sa ne vedem interesele persecutandu-i.

    • Cristina SG

      Draga Dana, se pare ca tristetea ta te face sa nu intelegi prea bine articolul si comentariile, si dai dovada de atata ignoranta si aroganta in fata unor persoane care au trecut prin experiente nefericite legate de bone din Philippine.
      Sper sa nu ai vreodata parte de o experienta similara, si nu neaparat legata de bona (din orice tara), ci de situatia in sine: sa fii generos si amabil, iar altcineva sa profite la maxim.
      ps: ca sa-ti raspund (din politete) la comentariu: 1. zilele libere erau platite, 2. Se trezea la 6 dimineata – n-as zice ca extrem de devreme, 3. Salariul era de 400USD, conform contractului si nivelul pietei, 4. Munca consta in a avea numai grija de copil – deci nu „exploatare, sclavie, persecutare”, 5. am cautat in lucrurile ei si am gasit bine ascunse acele medicamente si baterii dubioase, si, NU, nu am tinut-o si „exploatat-o” in continuare, ci a doua zi i-am cumparat bilet de avion inapoi in tara ei.
      Sper ca ignoranta si naivitatea ta sa ajunga la cote mai mici. Ah, si „apreciez” cunostiintele tale vaste legate de colonizare si Congo!

    • Anca

      Oricât de tristă ar fi experiența ta cu bona filipineza (si cred ca a fost), tot nu poți sa pui problema la modul „daca te porți frumos cu ele, profita. Deci tre sa le limitezi timpul liber, sa le tii din scurt, etc.”. Mie nu mi se pare ok. Nu vad cum un asemenea comportament ar putea fi considerat normal. Si te cred si pe tine si pe celelalte mame care au avut experiențe nefericite! Nu cred ca inventați. Dar daca as ști ca luând o bona filipineza risc sa dau peste o persoana care nu e de încredere, as renunța la idee. In niciun caz nu as trata-o ca pe o ființă inferioară. Caci mie asta mi se pare ca reiese totuși din multe comentarii. Ca bona e…bona frate! Adică o ființă mai limitată, fara studii superioare, deci care nu tre sa aibă aspirații la un salariu mare, ca deh, nu ” și-a tocit coatele pe băncile facultății ” ca noi, care trebuie doar sa aibă grija de copil (deci ce mare scofala?) si daca ii mai dai niste bani in plus tre sa fie gata sa renunțe la ziua ei libera\sa facă menajul\sa se scoale la șase dimineața… Caricaturizez puțin, dar mi se pare ca asta e spiritul discuției, totuși. In niciun caz bona nu e privita ca un egal. Cumva, oricât de amabili, drăguți,mărinimoși am fi, oricâte cadouri i-am face, in capul nostru ea e tot undeva sub noi.

    • Adina

      Asta am observat si eu, parca sunt mai loiale cu angajatorii care le sclavuiesc la propriu. Eu chiar consider ca m-am purtat mai mult decat impecabil cu bonele mele, le-am oferit mult mai multe decat fostii angajatori care chiar din spusele lor le munceau si se purtau mai nepotrivit, dar la aia au stat 2 ani si la noi nu. De asta am decis ca nu mai vreau experienta asiatica, diferentele culturale sunt prea mari si sincer dau de doua ori mai multi bani pe la fel de multa setiozitate cata as putea primi de la romance. Si nu ma voi purta nepotrivit pt ca sincer chiar nu imi sta in caracter. Eu o tratez cu maxim respect pe bona copilului meu pt ca pana la urma ii las in grija cea mai iubita fiinta – fetita mea. Dar se pare ca nu este de ajuns…

    • Anca

      M-am ingrozit. „Aici sunt familli (majoritatea de chinezi) care le trateaza cu mare strictete, le cer sa se trezeasca de dimineata de la 5 si sa muncesca pana la 10 seara,le ofera foarte putina mancare, si mai ales!, nu le permit sa iasa din casa. Poate putin extrem, dar multe dintre ele merita acest tratament.” cum?? E „puțin” extrem? Unele din ele merita acest tratament?? Eu cred ca nicio ființă umană nu merita sa fie tratată așa si oricum cine ești tu sa spui ca un alt om merita sa fie tratat astfel? Adică ce fel de sentiment de superioritate trebuie sa te locuiască ca sa îți permiți sa faci o asemenea judecată?! N-as fi vrut sa comentez si sa intru intr-o polemica, dar demult nu am citit ceva care sa ma revolte intr-atat. Ca o observatie : din ce in ce mai des mi se întâmpla sa fiu uimita de cruzimea si agresivitatea comentariilor mamelor de pe blogurile de parenting. Cumva, când te gandesti, ar trebui sa fie exact pe dos. Trist

  10. elisa claudia

    M-a impresionat comentariul Alinei:'”d-nelor,ati lucra pt 400 de dolari?'”
    Haha,Alina, un lector universitar cu doctoratul terminat (care presupune o investitie si intelectuala dar si financiara enorma pt vemiturile sale), lucreaza cam tot pt banii astia…

    • Cristina

      Da, ai mare dreptate Elisa
      Tot timpul cand vad astfel de comentarii, realizez cat e de mare diferenta intre salariile din Bucuresti si cele din provincie. In Cluj, 1600 de lei e un salariu ok, in conditiile in care exista o multime de absolventi ai unei universitati bune, in tot felul de specialitati, deci e o piata competitiva. Si mai ales pentru o persoana cu studii medii.
      Asistentii universitari la Babes-Bolyai au salarii mult mai mici de atat, la fel sectorul ONG, la fel sectorul industrial etc. Sigur, exista o piata IT foarte dezvoltata, dar cam asta e singura categorie platita cu adevarat bine.
      Am senzatia ca sunem in alta lume fata de capitala plina de bone filipineze, care oricum nu ne reprezinta in nici un fel…

    • Ruxandra

      Pff, in conditiile in care salariul minim net e 800 lei, eu visez sa lucrez pe 400$…

    • slashdot

      Si uite ca din cauza unui mentalitati de genul asta, noi nu o sa reusim decat poate peste 10-20 de ani sa avem niste salarii similare cu cele din vest. Ne multumim cu putin, argumentam ca lasa, si unul cu doctorat castiga tot atat si nu luam nicio initiativa. Vorba aia, doar merge si asa…

  11. Moni

    Mi se pare interesant ca nu zice nimeni ca o parte din aceste femei isi lasa copiii mici in grija bunicilor si pleaca departe de ei sa fie servitoare/bone/doici si sa aiba grija de alti copii pentru a trimite bani acasa copiilor lor. Tot asa cum se duc sa lucreze in hoteluri in Dubai. Practic sunt fortate de situatia economica sa stea cu lunile departe de copiii lor, pentru a-i intretine. Tinand cont de acest lucru, nu mai e relevanta discutia cu salarul prea mare sau prea mic, mai ales daca programul lor e de dimineata pana seara, nu au voie sa iasa din casa, primesc mancare putina etc. Poate din perspectiva angajatorului, banii platiti sunt multi, poate din perspectiva lor sunt prea putini si pleaca unde sunt platite si tratate mai bine, asa cum ar face oricine. In final toata situatia are elemente de sclavie si nu inteleg motivele pentru a opta pentru asa ceva.

    • eva

      … le fel cum o mulțime de femei românce își lasă copiii în grija bunicilor și pleacă să îngrijească copii/bătrâni în alte țări europene.
      Dar poți să zici că e vina italienilor sau a spaniolilor că oferă locuri de muncă?
      Până la urmă problema ar trebui rezolvată în țara de proveniență.

      Cât de sclavie, nu știu ce să zic. Adică face doar ce ar face o mamă care nu are parte de ajutor. Are grijă de copil, îi dă de mâncare, îl spală, iese cu el la plimbare. Doar că e plătită pentru asta și are și zile libere. Sunt o grămadă de mame, eventual singure, care se descurcă în condiții mult mai grele. Și nici nu pot să își dea demisia dacă nu le mai convine ceva.

    • Rosu Aprins

      pai nu e chiar asa…”o bona” din pacate face si menaj si bucatareala. de ce „din pacate”? pentru ca „bona” a devenit „femeia in casa”. daca asta cauti de fapt, plateste-o ca atare: rata educat copil+rata pe ora de gastronomeala+rata pe ora de menaj, pentru ca altfel e 3 in 1.

      da’ nu vad relevanta: „. Adică face doar ce ar face o mamă care nu are parte de ajutor. Are grijă de copil, îi dă de mâncare, îl spală, iese cu el la plimbare. Doar că e plătită pentru asta și are și zile libere. Sunt o grămadă de mame, eventual singure, care se descurcă în condiții mult mai grele. Și nici nu pot să își dea demisia dacă nu le mai convine ceva.”

      femeia (femeile alea) aia LUCREAZA, ala e job-ul ei si e NORMAL sa fie platita pentru asta. tu nu esti platita la munca ta (exclus voluntariatul) ???

      ca o mama are si grija de copiii ei, si face si curatenie, si mancare si un milion de alte chestii pentru copiii si familia ei…foarte adevarat si…ce legatura are asta cu o bona (au pair, dadaca)?

      nu pricep aceasta comparatie: o mama cu un angajat. ai vrea sa faca munca voluntara? …pentru ca tu asa faci…sau cum?

    • Diana K.

      Sunt de acord, Rosu Aprins. Una e cand ai grija de copiii tai, alta e cand ai grija de copiii altora. Sigur si ele ar prefera sa stea acasa cu puii lor, numai ca nu au de ales.

    • eva

      Unde am spus că nu e normal să fie plătită? Mă refeream doar la comentariul despre sclavie.
      Bunica mea a căzut anul trecut și și-a fracturat șoldul. 10 luni, până și-a revenit, a avut o îngrijitoare care a stat permanent acolo. Ieșea în fiecare zi o oră să facă cumpărăturile, avea o zi liberă pe săptămână, dar în rest stătea în casă și avea grijă de bunica mea. Se încadrează asta la sclavie? Condițiile au fost de la început clare. Salariul oferit a fost cel pe care l-a cerut singură. În fiecare săptămână îi dădeam bani pentru mâncare și alte cumpărături.
      Și asta am încercat să scriu și mai sus: slujba bonei e să aibă grijă de copii. E plătită pentru asta, are zile libere, are concediu plătit. În cercul meu de prieteni nu abuzează nimeni de bonă, pentru că e până la urmă femeia care îți îngrijește copilul.

    • azetta

      Buna ziua la toti.sint o mama de 4 copii pe care i-am lasat un grija altora plecind la lucru intr-o alta tara pentru un salar de 1000euro in 2006.in timp ce eu stergeam fundul unei batrine pt.acest salar alte persoane se ocupau de cresterea si educarea copiilor mei.mai mult de jumatate din salariul meu pleca la plata acestor persoàne care se ocupau de copii mei iar restul se cheltuia pe pachete cu imbracaminte,jucarii,vizite 1data pe an pt.ai vedea.au trecut 10ani de atunci,copii mei au crescut dar nu cu mama lor,o casa oricum nu am reusit sa cumpar,doar pt.asta plecasem.oameni buni,nici un salar nu e destul de mare pt.a plati lipsa familiei.momente in viata PE care nu le recuperezi in nici un fel.

    • pina perescu

      .felupravegheaticitari pentru judecata problemei.
      legal salariu unei bone
      cine verifica conditiile de lucru a unei bone?
      nu are relevanta comparatia cu oricare salariu{doctor,etc}
      aici este un consum fizic si psihic foarte mare.
      dar totul trebuie sa fie posibil a fi supravegheat de firma care a repartizat-o.
      nu este bine sa lucrezi cu om la negru{accidente casnice,abuzuri},nu ai cum sa le pedepsesti daca nu este legal angajata

  12. Anca

    Am avut sansa sa lucrez cu filipineze ca angajati la fostul meu serviciu, mai multi ani. Nu sunt pentru generalizari, e clar ca sunt persoane si persoane, insa ce pot sa confirm 100% este:
    – cu cat comportamentul angajatorului este mai relaxat fata de ele, cu atat devin mai lipsite de respect si mai pretentioase; cultural raspund cel mai bine la disciplina stricta si la reguli repetate si ras-repetate;
    – au tendinta sa se victimizeze foarte mult si plang la comanda
    – atitudinea umila si respectuoasa exagerat este o fatada, isi stiu bine drepturile si daca nu le primesc, vor gasi o metoda de a si le revendica
    – sunt motivate financiar si la asta raspund cel mai bine; nu traiti cu impresia ca va sunt recunoscatoare ca le-ati salvat din Filipine
    – au o anumita „falsitate” legata de politetea excesiva, dar nu e o problema daca incercati sa le vedeti obiectiv
    – sunt persoane pozitive majoritatea si destul de relaxata, daca faceti in screening mai atent mergand pe recomandari nu sunt neaparat rele ca babysitter
    Recomandarea mea, pentru a evita costurile, este sa angajati filipineze din comunitatea deja existenta in Romania, unde se pot verifica recomandarile fostilor angajatori. Este o agentie in Bucuresti care se ocupa de asftel de plasamente, nu mai stiu cum se cheama, dar voi cauta numele si revin cu info.
    Daca nu sunt la prima venire in Romania, singura restrictie dpdv legal este sa le oferiti salariul mediu pe economie.

  13. Neli

    Eu cunosc un caz, bona pleacă de la o familie, în condiții bune, cu promisiunea ca se întoarce, i se căsătorea unul dintre copii, a cerut voie sa facă un tort sa îl duca acasă, a fost și condusă la aeroport de soțul doamnei care o angajase. Noroc că doamna trebuia sa iasă în oraș, a vrut sa își pună bijuterii și când a căutat nu mai era nimic. Si-a sunat soțul imediat, norocul lor , tocmai cobora din mașină, a controlat peste tot, nimic. Intr-un final văzând ca era foarte atenta la tort i l-a luat, surpriza: era un tort foarte scump, cam 500 de bijuterii de aur!

    • luiza

      cum asa, face tort si il duce acasa cu avionul? suna cam SF. sau poate nu era tort traditional…zic si eu

    • Neli

      Îți dai sama ca se oprea la prima baie din aeroport și îl golea de bijuterii. E caz real, nu aveam de ce sa scriu aiureli.

    • Mira 2

      Sau poate bona a citit prea multe romane scrise de Aghata Christie 🙂 .

  14. ana

    Cristina are perfecta dreptate.Si eu traiesc intr-o tara unde majoritatea bonelor sunt filipineze,si asa cum a spus si ea,cu cat angajatorul este mai amabil,cu atat este considerat mai prost.Sclavie? Nu sunt tinute acolo impotriva vointei lor, le convine salariul si faptul ca nu scot nici un bam din buzunar pentru nimic.Multi romani au situatii similare in tari europene, poate chiar mai grele.In fine, nimeni nu crede pana nu se confrunta cu situatii din acestea. O zi buna tuturor

  15. Alina

    In locul lectorului, eu as pleca in alta parte, pe bani mai multi. Sau as protesta.
    Iar bona filipineza primeste f putin ptr toate acele ore de munca. Faptul ca si tu primesti putin nu e ok, desigur, dar nu vad relevanta. Din ce spuneti, observ ca munca ei e considerata a fi una care nu implica prea multe capacitati intelectuale. Si nu pot fi de acord cu asta.
    Acestea fiind spuse, o sa ma iau frumos si o sa ma conduc cu o usoara parere de rau, afara pe usa.

    • deea

      In text spune clar ca aceste femei provin dintr-un mediu sarac, nu au acces la educatie, iar engleza vorbita de ele( pentru care multe persoane angajeaza o filipineza, eu stiu cateva) este o engleza prinsa din zbor, nicidecum una corecta, studiata intr-o scoala. Din toate acestea inteleg ca e vorba de persoane ce au cateva clase,si alea facute doar daca au avut noroc. In acest caz, da, mi se pare foarte mult 1600 ron plus masa, casa si impozite la stat ( nu sunt angajate la negru din moment ce 5 mil pe luna se duc la stat).

    • deea

      Inca ceva, fiindca vad ca lumea raporteaza acea suma la orele in care lucreaza-desi nu stiu cat de corect poti calcula acele ore( adica, daca speli cada pe care o folosesti doar tu se numeste ca muncesti pentru altii fiindca acea cada e in casa lor?). Eu stiu romance ce pleaca sa lucreze in alte tari si prefera acest aranjament, salariu fix plus masa si casa. Daca sunt cumpatate, aproape intreg salariul il pun deoparte, spre deosebire de situatia in care ar lucra program fix si s-ar intretine singure. E adevarat ca e si chestie de noroc, cat de rezonabili sunt cei la care muncesti, dar astfel de meserii exista de cand lumea. Sa inteleg ca ar fi mai corect ca bona filipineza sa ia 300-400 dolari pe 8 ore zilnic, iar din acestia sa isi gaseasca o chirie undeva, sa isi plateasca utilitatile, sa faca abonament la ce internet vrea si sa il foloseasca cat vrea( de pe laptopul ei, evident), sa manance si sa se descurce cu orice problema ar aparea? In locuinta cu chirie tot ar face curat, mancare, ar spala vase si duce gunoiul. E mai profitabil asa, fata de acest sclavagism de care se tot vorbeste?

  16. Alexandra

    -Ma bag si eu in discutie.Eu nu prea am inteles treaba cu bonele filipineze,de ce sa nu dau o paine aproapelui meu,sincer?Adica platesc mii de euro sa o aduc pe aia in tara ,ii dau si 1600lei salariu in timp ce romancele noastre nu au de munca sau se chinuie pe 800 lei de dim pana seara.De ce nu as angaja o romnca?si ce ma enerveazs cel mai tare este ca,cel putin aici in Constanta,ca ptr o filipineza se cheltuie multi bani,i se da si 1600 lei salariu sa stea doar cu copilul i se ofera si masa si casa iar daca vine o romanca sa se angajeze ca bona i se da maxim 1000 lei dar nu i se deconteaza drumul si ii se cere si menaj si calcat si piata adica femeie in casa care sa stea si cu copilul.si 1000 lei in cazuri fericite ,ca am auzit unde le dadea si 600 sau 800 lei.

  17. Rosu Aprins

    neating tematica „salariu” (adica: mult sau putin) …o zi libera pe saptamana pentru bone si facut de program la a accesa internetul??? bona=persoana care are grija de copil, menajera si bucatareasa familiei si acelasi venit lunar?

    da’ iar intreb: tu/altii la locurile tale/voastre de munca, ai/aveti numai o zi libera pe saptamana? si te-ai suparat ca a plecat in ziua ei libera cand voi erati toti bolnavi?

    oare mama biata (s alte milioane de femei ca ea) cum s-o fi descurcat cu serviciu full-time, 2 copii si ea si tata?

    imi pare rau ca ai avut o experienta nefericita.

  18. Roxana

    Poate sunt eu mai ciudata dar eu nu as lua o persoana straina la mine in casa indiferent daca e romanca, filipineaza sau martian. Copilul meu merge la cresa de la 1 an si nu i-a prins deloc rau, e cat se poate de social, a invatat multe pe care eu nu as fi avut timp sau cunostinte sa il invat (traim in alta tara)… aici nici nu exista notiunea de bona, exista cateva au pair in general tineri straini care vin mai mult pt experienta vietii in Suedia si stau cate 6 luni, in rest copiii merg la cresa de la 1 an – 1 an jumate.

    • Rosu Aprins

      au pair-ul este…bona (program realizat de agentii specializate care ofera tinerilor slujbe de dadacit pe bani putini si „sansa” de a cunoaste/face parte dintr-o alta cultura’ pun pariu insa c au pair-ii sunt mult mai protejati din cauza contractelor decat bonele care nu trec prin acest program)

      in rest total de acord cu tine!

  19. Raz

    Trăiesc intr-o tara araba,in Sultanatul Oman. 90% din familii au nanny/ maid in case. 60% sunt filipineze, restul sri-lankeze, indience, africane. Nu ai voie sa angajezi acolo decât femei din tari din lumea a treia. Majoritatea prefera sa lucreze pt Europeni deoarece se comporta mai uman cu ele. Bona mea era trezita la fosta familie de arabi in fiecare dimineata la 5 sa spele 2 mașini si avea liber o zi pe luna. Înainte a lucrat in UAE, pt o familie din ‘înaltă societate’ care o mai loveau din cand in cand. Filipinezele sunt cele mai bine plătite de acolo ~ 360 euro, o femeie din Africa poate primi ~160 euro pe luna… E sclavie modernă ce se întâmpla in țările arabe. Insa multe bone s-au șmecherit si acolo, si te lăsa balta, cum am pățit si eu, dupa ce am angajat o filipineza mi-a zis ca ea vrea sa fie ‘ maid’ nu ar vrea sa fie ‘bona’ la cei 2 copii ai mei de 3 si 1 an…intr-un apartament… Va dați seama ca mi-a crescut tensiunea la 500. Munca de casa e împărțită in doua. Adică daca eu fac mancare , ea sta cu copiii, daca ea face curat eu stau cu copii etc. E ca si o a doua mama. Mi se pare normal daca copiii se trezesc la 6.30-7 sa se trezească si ea, mi se pare normal cat dorm copiii la prânz sa aibă si ea pauza, la fel si seara. De asta e live-in person. Daca ar vrea sa lucreze 8 ore, sa meargă sa se angajeze intr-un birou…

  20. Mara

    Eu sunt de parere ca nu trebuie generalizat. Imi pare rau ca ai avut o experienta mai putin placuta, insa sunt convinsa ca sunt si familii multumite.
    Noi avem bona interna romanca si ne declaram norocosi. Are doua week libere pe luna si primeste 3000 Ron. Poate parea mult, invsa faptul ca imi vad copilul fericit si il simt in siguranta, este cel mai important !

    • Mihaela

      Dumnezeule, dar ce salarii aveti fratilor de va permiteti sa dati astfel de salarii de 3000 lei pe luna?

      Nu tu, personal, desigur, ca ar fi irelevant,dar mi se pare ca un soc ca in Romania sunt atat de multi oameni care isi permit sa dea astfel de salarii. Mai adaugi si rate/chirii/cheltuieli/vacanta/masini si o mie de alte lucruri si unde ajungi? Mereu am trait cu impresia ca Romania e o tara saraca….

    • TEO

      Poate are firma ei…

    • Rox

      De unde ai tras tu concluzia ca sunt „atat de multi”? Nu-s chiar asa multi doar pentru ca exista la o postare 1-2 comentarii de la persoane cu asemenea venituri.
      Dar da, sunt si la noi oameni care castiga asa de bine: oameni cu afaceri proprii care merg bine, medici cu cabinete private, profesori universitari, sa nu mai zic de IT-sti ca de cate ori aud ce salarii au imi vine sa pic jos (bravo lor, tuturor, de altfel), nu mai vorbesc de toti cei care lucreaza in politica & co, multi dintre cei cu functii de conducere in marile corporatii. Totusi, ca procent din populatie sunt putini (zic eu), per ansamblu poti sa consideri pe buna dreptate ca Romania e o tara cam saraca dpdv al nivelului de trai al majoritatii.

  21. Ally

    trist dar adevarat. Acum vreo 10 ani, am lucrat ca au-pair in Anglia la o familie foarte instarita cu 2 copii (un baiat de 9 ani si o fetita de 5). A fost o experienta interesanta, frumoasa, m-au considerat un membru al familiei si nicidecum un strain care doar lucreaza pentru ei, sta la ei in casa, mananca cu ei la masa. Am fost cu ei in multe vacante minunate, gen Caraibe, tarile nordice, etc…ideea e ca atunci cand la randul meu am avut nevoie de o bona pentru fetita mea de 1 ani si 10 luni m-am panicat pentru ca nu aveam nicio recomandare, ajunsesem sa studiez bonele prin parc, sa vad cu se poarta cu copiii pe care ii aveau in grija, etc…Insa cand am reinceput munca Dumnezeu mi-a scos in cale o doamna in jur de 50 ani, vecina de a mea, stam intr-o zona rezidentiala a orasului, la casa, o doamna care nu avea nicio pregatire de baby-sitter, care lucrase in domeniul comercial si se afla in somaj. Putin sceptica la inceput, mi-am lasat fetita in grija ei, cu inima cat un purice. Ma framantam toata ziua la servici, fel de fel de ganduri imi treceau prin cap, pana intr-o zi cand am ajuns acasa si fetita mea a inceput sa planga cand m-a vazut, ca sa nu plece Babi (Gabi o cheama pe d-na) ca ea cu cine se mai joaca. Intradevar, grija ei a fost doar copilul, fara curatenie, fara nimic, mancarea gatita de mine trebuia doar incalzita, iar o data pe saptamana cand fetita dormea de pranz trebuiau calcate doar hainutele ei (fetita dormea 2-3 ori, deci avea si timp de recreere). Mi-a ingrijit-o ca o mama, si acum fetita mea cand o vede dupa aproape 3 ani, o i-a in brate si ii spune ca o iubeste. Stie o gramada de cantece de la ea, rugaciuni, jocuri, faceau fel de fel de art-craft, teatru de papusi (o patura pusa pe uscatorul de rufe si plusuri), plimbari, citit povesti, etc. O recomand din tot sufletul pe a noastra d-na Gabi, iar acum in prezent are grija de nepotica unei bune prietene de-ale mele..pana in mai anul viitor, pe un salariu de 800 lei (Brasov, nu Bucuresti, unde sunt niste preturi.)..Deci, in concluzie cum iti este norocul, ca si doamna cu bona filipineza am tratat-o ca pe mama mea, cu o atentie, un cadou, niste banuti in plus cand si cand…daca mai fac un copil tot pe „Babi” o i-au de bona, faa nicio exceptie! Weekend frumos fete dragi:-))

    • Anda

      Buna Ally. Si eu sunt din Brasov si sunt in cautarea unei bone, ptr anul viitor. Deci daca se poate, as aprecia daca m-ai pune cumva in legatura cu doamna Gabi. Multumesc anticipat!

    • ela

      Atentie la gramatica. E foarte importanta. Nepermis de multe greseli.

  22. Adina

    Si noi am avut prima bona a fetitei tot de la agentia ta. Parerea mea este ca nu de vina este agentia ca pana la urma, gandeste-te la o agentie care recruteaza profesionisti cum ar fi consultanti sau ingineri, sincer eu nu am auzit vreodata sa-si dea cuvantul o persoana astfel plasata ca va sta un numar de ani la societatea la care primea oferta. Mie fetele de la mpsro mi se par foarte ok si amabile, m-au ajutat cu procedura de revocare a permiselor pentru bona noastra fugara. Acuma sincer, nimeni nu iti poate garanta seriozitatea unei persoane.

    Sunt de acord cu faptul ca da, bona filipineza este praf in ochi si seriozitatea lor nu este diferita de a romancelor noastre, diferenta este ca pe o romanca nu dai atatia bani ca pe o filipineza. Desi am fost f multumita de ea ca bona, ne-a dezamagit lipsa de seriozitate si nu mai suntem dispusi sa mai incercam experienta asiatica.

  23. Ioana S.

    Citesc şi mă îngrozesc, mă îngrozesc şi citesc. Hai totuşi să o iau avocăţeşte, fără patimă.
    Din martie 2015 a intrat în vigoare în România Legea bonelor (176/2014) care se completează printre altele cu dispoziţiile Codului Muncii (Legea 53/2003).
    Între părinte şi bonă se stabileşte o relaţie de tip angajator-salariat cu toate drepturile şi obligaţiile care decurg din aceasta (dacă bona respectivă nu este PFA) iar bona poate răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, după caz (art. 10 din Legea 176/2004). Cu alte cuvinte, te-a furat, ţi-a lovit copilul, te duci la poliţie, ţi-a stricat ceva prin casă, îi ceri despăgubiri în instanţă. Aaaa, nu poţi că nu i-ai înregistrat contractual la ITM? Normal că nu poţi, te faci vinovat tu însuţi/însăţi de fapte penale (evaziune fiscală, neplata contribuţiilor la asigurările sociale pentru salariat), nu-ţi permiţi să răscoleşti rahatul. E vina bonei? Nu, e vina ta, iar mie personal mi se pare că, pe lângă prejudiciul adus bonei prin privarea de asigurare socială, e o mare lipsă de responsabilitate să te pui într-o poziţie atât de vulnerabilă atunci când vine vorba despre siguranţa copilului tău. În fine, este o situaţie care nici măcar nu merită discutată.
    Să revenim într-o aparentă legalitate. Avem contract de muncă încheiat cu respectarea cerinţelor legale. Potrivit art. 114 din Codul muncii, durata maximă a timpului legal de muncă nu poate depăşi 48 de ore săptămânal, în cele 48 de ore fiind inclusă şi munca suplimentară. Nu, nu există excepţii pentru bone. 48 de ore, da? Adică maxim 8 ore timp de 6 zile pe săptămână. Timp de muncă înseamnă printre altele să te afli la dispoziţia angajatorului, deci nu, nu e timp liber dacă te joci tu cu copilul o oră sau dacă micuţul doarme două şi ea îndrăzneşte să stea, fără a fi însă liberă să plece cum şi unde doreşte, conform programului stipulat în contractual individual de muncă.
    În condiţiile astea mi se pare halucinant (şi da, iar întrăm în penal) să vorbeşti despre programe de 6 zile pe săptămână de la 6 dimineaţa la 10 seara (84 de ore pe săptămână!!!), ba să te mai şi baţi cu pumnul în piept că programul era lejer, că i-ai dat voie într-o zi care nu era liberă să meargă la biserică şi în timpul în care „trebuia” să fie la biserică ea s-a dus să cumpere haine (pe care tu ţi-ai permis să le controlezi), că i-ai permis, deşi profund dezamăgită, să te lase baltă într-o zi liberă de-a ei, tu răcită fiind.
    Apoi, am văzut mai multe degete îndreptate acuzator către bone: ne-a abandonat/lăsat cu fundu-n baltă/vreau garanţie că rămâne până creşte copilul. Ei bine, şoc! Potrivit art. 81 din Codul muncii, contractual individual de muncă poate înceta la iniţiativa salariatului, prin demisie, pe care acesta din urmă nici măcar nu trebuie să o motiveze, cu un preaviz care nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor cu funcţii de execuţie, aşa cum este bona. Nu neg că e neplăcut pentru părinţi, dar e un drept al salariatului care nu poate fi îngrădit şi pe care bona îl exercită la fel ca orice alt salariat atunci când găseşte un loc de muncă mai bine plătit, cu un program mai lejer, într-o locaţie mai aproape de casă sau atunci când pur şi simplu nu mai vrea să lucreze.
    A plecat fără preaviz? Nu există protecţie a angajatorului? Există, la fel ca pentru oricare dintre angajatorii din oricare alt domeniu. Doar că e greu să te prevalezi de nişte dispoziţii legale când tu ai încălcat altele (ex. depăşirea flagrantă a timpului maxim legal de muncă) şi care, în cazul constatării lor de către organele în drept, ar putea produce pentru tine consecinţe mult mai grave decât ar produce pentru bonă faptul că ţi-a spus la revedere de pe o zi pe alta.
    În concluzie, deşi se creează în mod normal şi firesc un soi de ataşament între ea şi copil, bona nu este nici sclavă, nici bunică (sau vreun alt membru al familiei), care stă 24 de ore pe zi cu copilul pentru că te iubeşte şi-şi iubeşte nepotul şi care din aceleaşi motive te iartă dacă îţi pierzi cumpătul şi urli la ea, ci un salariat cu drepturi şi obligaţii reglementate prin lege şi prin contractul de muncă, cu un program clar stipulat în contract (în limitele legii, desigur), şi cu care angajatorul stabileşte o relaţie bazată pe respect reciproc, având ca obiectiv promovarea interesului superior al copilului.
    Dacă tu ca şi părinte înţelegi şi aplici lucrul ăsta, vei putea apela la lege ori de câte ori constaţi o încălcare de către bonă a obligaţiilor sale legale şi contractuale. Dacă nu, vei rămâne prizonier al propriilor tale ilegalităţi şi vei ajunge să te victimizei pe bloguri, forumuri sau la colţul străzii.

    • Andreea

      cel mai pertinent comentariu!

    • Carla

      De acord cu tine în ceea ce privește litera legii,contribuții salariale,muncă la negru,etc.
      Te rog însă,detaliază modul în care,legal,te poți îndrepta împotriva unei bone care îți produce daune (furt,etc) sau pleacă fără preaviz.
      Cum recuperezi dauna? Ce îi iei,praful de pe tobă? Ce faci când bona (indiferent de naționalitate) te lasă baltă de pe o zi pe alta? Nu mergi la lucru sau ce,sunt cazuri când nu ai soluții.Să nu uităm cazul Ioanei care i-a plătit bonei salarul în avans ba chiar și pe săptămâna când nici nu a fost la ei și madama s-a dus să atingă iluminarea.
      Eu una consider fiță bonele filipineze și o loterie găsitul unei bone potrivite.

    • Ada

      Situatiile amintite au scopul de a evidenția bunăvoința cu careva fost tratată si lipsa de seriozitate din partea ei. Legile le cunoaștem si noi, doar ca dupa ce ne a mințit si a obținut 2 salarii, si a luat talpasita.

      Nu i a cerut nimeni sa lucreze in ziua liberă, pentru ca i o dădeam alta data. A se nota ca ziua cu pricina a fost cea in care a plecat definitiv.

      Tocmai asta am si scris, cei de la agenție ne au spus sa ii facem program de la 6-10. Ea nu a lucrat atat la noi. In afara de asta, aproximativ o luna jumate a fost singura acasa. Salariul l a primit la fel.

      Nu poti sa faci nimic daca bona pleacă, e caz civil. Am putea sa o dam in judecată, in condițiile in care își stabilește o noua adresa si …. Cum sa ne rezolvam situația? Pe baza celor 3.500 euro ea a intrat in Ramania. Noi am plătit banii astia sa ii facem actele pentru 2 ani de sedere. Deci eu zic ca problema nu se reduce numai la drepturile ei, dar si ale noastre, ca si angajatori.

      Noi am urmat procedura legală, ea a intrat in cercetare disciplinara, intr un final a trebuit sa ii închidem contractul.

      Sa te duci in judecată? Noi am considerat ca nu merita sa pierdem mai mulți bani.

      In definitiv, problema in sine e încheiata de un an de zile. Nu caută nimeni soluții pe bloguri, ideea era sa arătam si o alta fata al idealului numit bona filipineza.

    • IOANA S.

      Bună, Ada. Să ştii că în afara unui paragraf în care m-am servit de câteva „mingi” ridicate de tine la fileu legate de o percepţie total eronată asupra relaţiei bonă-angajator (aceea de stăpân – slugă), comentariul meu kilometric nu te-a vizat pe tine personal, mă adresam părintelui în general.

      Eu nu impart lumea în bone bune – angajatori răi sau bone rele – angajatori buni, nu mă apuc nici să judec experienţa ta personală. Nici n-aş avea cum, având în vedere că ne este prezentată doar versiunea uneia dintre părţile implicate. Aş preciza totuşi că nu mi se pare chiar în regulă faptul că în articol apare numele bonei, fără ca la final să existe o notă gen: „Contactată de către noi, bona x a declarat următoarele…/a refuzat să comenteze”. Probabil însă că cer prea mult.

      Revenind, tot comentariul meu poate fi redus la două idei:

      Prima este legată de statutul bonei, acela de salariat, cu un contract, un program, drepturi şi obligaţii conforme cu Codul muncii. Maximul de 48 de ore de muncă pe săptămână nu e negociabil, dreptul la demisie nu e negociabil. N-o spun eu, o spune legea. La fel cum nu sunt negociabile nici drepturile angajatorului (în art. 40 din Codul muncii le găseşti pe cele principale). Ei bine, în răspunsul tău reiterezi o idee din articol care din nou mă duce cu gândul la stăpânii de sclavi. Desigur, eşti un stăpân bun, milos, îngăduitor. Dar totuşi stăpân, nu angajator.

      Îmi spui că prin situaţiile de care m-am legat eu ai vrut să subliniezi bunăvoinţa cu care a fost tratată bona şi lipsa de seriozitate din partea ei. Bunăvoinţă că i-ai dat voie într-o zi (alta decât cea liberă) să meargă la biserică? Lipsă de seriozitate că s-a dus la shopping în loc să bată mătănii? Bunăvoinţă că i-ai permis totuşi să plece într-o zi liberă în care ai fi preferat să nu o facă? Ei bine, raportat la timpul maxim legal săptămânal, indiferent cum ar fi împărţit el (merge şi inegal, nu trebuie să fie 8 ore pe zi, de pe partea mea pot fi 24 de ore muncite/48 libere), bona şi-ar cam putea permite să iasă în fiecare zi la o shaorma, la orice vrea ea, fără să ceară voie nimănui, după terminarea programului sau înaintea începerii lui.
      Sunt convinsă că atunci când bona e internă, programul de 8 ore nu va fi respectat întru totul, nici nu ar putea fi, cu siguranţă bona se implică mai mult, dar dacă o face, atenţie, bunăvoinţa vine din partea ei. Dacă vrei tu să ieşi seara iar programul ei s-a terminat după prânz, o rogi tu pe ea să stea cu copilul iar ea poate să se arate binevoitoare sau să refuze şi să plece la shaorma. Sau poţi eventual compensa cu timp liber corespunzător într-o altă zi în care ar fi trebuit să lucreze. Şi repet ce am spus şi în primul comentariu: timp de muncă e cel în care salariatul se află la dispoziţia angajatorului, nu poţi spune că a măturat 30 de minute, a legănat copilul 28 de minute, a făcut mâncare 67 de minute, adică program super lejer, dacă în restul timpului stă în standby în aşteptarea unor noi ordine.

      Încă o dată, nu judec situaţia concretă şi nici nu consider că tu eşti cea rea şi bona e minunată, foarte posibil să fie un monstru, ci doar încerc să combat nişte mentalităţi care nu-şi au locul, aşa că îţi spun ce nu mi se pare ok în ceea ce declari tu însăţi, prin prisma legii desigur, că nu-s eu vreo deşteaptă care să fi inventat gaura în macaroana dreptului muncii. Dacă articolul ar fi fost scris de bonă şi mă nimeream pe aici, îi spuneam probabil ei unde consider că greşeşte şi îi fâlfâiam drepturile tale prin faţa ochilor.

      A doua idee este un apel către părinţi: rămâneţi în legalitate! Legea nu e perfectă, aplicarea ei nici atât, nu te protejează la modul absolut, nu poate acoperi riscuri de genul insolvabilităţii debitorului sau al unui domiciliu necunoscut al acestuia, procedurile sunt greoaie, costisitoare, mai ales cele civile, ştiu toate astea. Dar, credeţi-mă, nici nu se compară cu situaţia în care eşti atât de şantajabil în urma propriilor tale fapte încât orice iniţiativă de a solicita protecţie e îngheţată din start. Doamne fereşte să ai de-a face, după ce te-ai pus într-o asemenea situaţie, cu o persoană de rea credinţă. Va şti că nu poţi face nimic şi va acţiona în consecinţă! Nu-ţi asumi un asemenea risc când e vorba despre copilul tău şi punct.

      Tu-mi spui că ai acţionat în deplină legalitate. Fără a avea alte date, eu îţi spun că nu chiar, îţi spun şi de ce şi apoi închei. Spui în articol că salariul net era de 1.600 RON iar taxele la stat între 300 şi 500 RON. Ei bine, taxele datorate de angajator la buget sunt în jur de 500 RON pentru un salariu net de cca. 750, ceea ce corespunde unui salariu BRUT de cca. 1000 RON şi unui salariu complet (costul total al angajatorului cu salariul) de cca. 1250 RON. Deci evaziune fiscal, totuşi. Pam pam!

      În rest, îţi urez să treceţi cu bine peste toată experienţa asta iar copilul să crească frumos, deştept şi sănătos, cu sau fără ajutorul unor bone. Iar e un comentariu kilometric, promit însă că e ultimul. Mulţumesc Andreea, Lorena şi Ioana C. pentru apreciere!

    • Subscriu la ce au spus alte fete mai sus – cele mai coerente, impartiale si logice comentarii de pana acum…Felicitari pentru claritatea in gandire!

    • Anca

      Ioana S., te iubesc

    • Ana

      Ioana S. si eu te iubesc. (sa stii, in caz ca mai treci p-aci) Daca stiam si eu toate astea, cind am lucrat ca sclavul cel mai sclav la cea mai narcisista psihopata angajatoare care poate exista!… (uneori 15-16 ore pe zi in stand by, nu mi-a facut permis de munca la timp, mintit, dus cu zaharelul, mi-a ascuns multe chestii legale etc). De ce am acceptat asa ceva? Pentru ca vin dintr-o familie de abuzatori si 30 de ani din viata n-am vazut si n-am stiut altfel… Si vin dintr-o societate romaneasca traumatizata grav social, cu o mostenire socialist-comunista care s-a bazat pe bagarea fricii in oase, si convingerea populatiei ca nu merita nimic, ca valoreaza nici 2 bani, ca-i musai sa se lase calcata in picioare…

      Intre timp, mi-a venit mintea la cap, si nu numai ca m-am carat, dar m-am implicat intre timp in multe asociatii care lupta impotriva sclavagismului si a discriminarilor de orice fel. Deci sa zicem ca povestea a iesit bine pentru mine, dar tot mi-am pierdut multi ani din viata…

      Foarte multi dintre romanii plecati peste hotare sunt oameni calificati destepti si cu diplome in buzunar. Din pacate, multi ajung sa lucreze in sistemul sclav-stapin, ori ca e servitoare live-in, ori ca or fi prin diverse joburi, private sau de stat – tot din cauza a ce am scris mai sus.
      (apropo, in alte state, migrantii si femeile (!) capata salarii si de 30% mai mici decit vajnicii barbati caucazieni, si este absolut reglat la nivel politic si de minister de finante, sau ma rog, cine-o fi facatoru de salarii. Si asta e infiorator, dar e alta poveste).

      In sfirsit, inteleg punctul de vedere al autoarei si imi pare rau, inteleg si ca sunt poate multe profitoare pe lumea asta… sper ca s-a rezolvat intre timp, da vad, stiu, articolul e din 2105 dar nu m-am abtinut sa nu comentez. 🙂

      Dar mi s-au parut infiorator de rasiste o gramada din comentarii… or fi bonele astea niste nesimtite, dar si noi mai avem multe de invatat…
      Zi faina tuturor!

    • Lorena

      Excelent!
      P.S. Recomand piesa Gianinei Carbunariu, „Solitaritate”. E fix pe caz.

    • Ioana C.

      Excelent comentariul, felicitari. Pacat ca nu apare comentariul si pe facebook, unde putem deduce (din mai multe comentarii, inclusiv ale proprietarei blogului) ca daca contractul e semnat de ambele parti, e ok orice, tata! 16 ore pe zi? Pai aia ai semnat, nu? Ce, nu e bine?
      Ma mir ca nu a sugerat nimeni confiscarea pasaportului, what the hell, tu ti-ai cumparat-o,
      Ce e cel mai socant la articolul asta (atat la autoarea, dar sa fim cinstiti, si la proprietara blogului care a ales sa il puna) este totala „inocenta” (ca sa ma abtin de la un termen mai urat si mai adecvat) relativ la de ce nu e ok deloc sa spui lucruri de gen „ele plang la comanda”, „i-am umblat prin lucruri”, „comunitatea lor”, „sunt mincinoase”, „in loc sa fie la biserica era la H&M”, „venea imbracata altfel de cum plecase”.
      In rest, vad ca sclavia in Romania nu prea e o problema. Atatea discursuri despre parenting ca pana la urma sa iti cresti copilul in acceptiunea ca e normal sa ai personal domestic, achizionat, verificat, controlat, la dispozitia ta, te umfla si rasul. Desi poate mai degraba plansul. Empatie sa fie, dar doar pentru unii.
      Ah, si sa nu uit. Si eu sunt lector universitar, platit cu mai putin de 1600 pe luna pentru 8 ore pe zi, concedii platite, dreptul medicale etc etc, stiti ca exista o grila de salarizare, da? Asa ca desi nu e mult, in niciun caz nu e un salariu care sa acopere un program de sluga la dispozitia patronilor.

  24. Monika

    Din punctul meu de vedere problema pleaca de la intrebarea : De ce ar angaja cineva o bona dintr-o tara straina (preferabil dintr-o tara saraca) in locul unei bone din Romania ?

    Raspuns : O bona din Romania e platita cu 1.000-1.200 de lei, are un program fix (8-10 ore), orele extra si week-endurile se platesc , daca se vrea menaj, mancare, etc , salariul creste/se negociaza , asa cum este si normal si cum se procedeaza cu toti oamenii care lucreaza in conditii normale de lucru si carora le sunt respectate drepturile…Pe cand ptr 1600-1.800 lei (diferenta destul de mica la salar ) ai o bona dintr-o tara straina – o persoana aproape in permanenta langa tine care are grija de copil, ar trebui sa il invete si o limba straina, mai face si curat si menaj, sta 6 zile pe saptamana (zi/noapte), ar trebui sa si ingrijeasca familia bolnava in ziua sa libera (adica asta e cumva optional, dar nu ne convine daca nu vrea sa faca acest lucru )….adica ai cumparat un om cu totul, nu doar ii platesti contravaloarea muncii depuse….Undeva citeam si ca i-a facut curatenie in baie, fiindca era murdara si plina de par…..Nu mi se pare in regula, chiar daca e casa ta si poate ai considerat ca faci un bine…probabil ca a luat-o ca pe o incalcare a intimitatii si chiar ca o jignire…
    Adevarul e undeva la mijloc, insa chiar nu mi se pare normal sa blamam , sa etichetam asa repede niste persoane care vin dintr-o alta cultura , dintr-un alt mediu de viata …si sa avem pretentia ca ea sa fie asa cum vrem noi…Ai platit un serviciu, nu ai cumparat un om pe care sa il modelezi asa cum vrei…

  25. Dan

    Articolul atinge 2 probleme diferite:

    * mentalul persoanei crescute intr-o societate opresiva
    * pierderea materiala in sine, cauzata de achizitia (sau promisiunea de achizitie) a unui serviciu care nu s-a dovedit a fi in final pe masura promisiunii

    Prima problema este extrem de interesanta fiindca se pot gasi asemanari cu mult mai multe situatii. Ca numitor comun, persoanele crescute in societati opresive dezvolta, ca parte a mecanismului de supravietuire, genul asta de „comportament duplicitar” (umil, supus in fata autoritatii – parinti, profesori, sefi, respectiv sfidator sau profitor in medii mai sigure). Romanii, cel putin cei trecuti de o anumita varsta sau care traiesc in anumite medii sunt fix la fel. La copiii de scoala generala se vede cel mai bine, sunt „ascultatori” (speriati, lesinati de frica) in fata profesorilor tip „zbir” apoi brusc devin rebeli, isi bat joc si „i se suie in cap” profesorului care incearca sa ii trateze omeneste. Oamenii cu familii „ingheata” in fata sefului autoritar, ii vorbesc pe la spate sau ii ridiculizeaza pe colegii mai vulnerabili (sau oricum, diferiti) iar acasa devin ei zbiri in fata copiilor, un adevarat circuit al violentei in natura.

    Revenind la bona – probleme de genul acesta apar si la bonele romance trecute de o anumita varsta, formate in comunism. Femeile mai tinere, formate dupa anii ’90, nu au acelasi comportament duplicitar (sigur, au defecte specifice varstei si mediului in care au crescut), dar din experienta mea sunt mai potrivite fizic si mental sa fie bone decat mamele lor.

  26. Iulia

    Vad pe aici o multime de comentarii socialiste gen..trebuie platite mai mult ca fac si aia si cealalta..insa eu am o intrebare: tu daca esti o persoana de kkt..daca vrei primi mai multi bani nu tot aceeasi persoana vei fi??te vei schimba pt 400 lei in plus?? Vei deveni bona ideala ?? Daca cineva isi modeleaza atitudinea in functie de salarul primit inseamna ca are o problema!! Si inca ceva..daca vrei sa ai o situatie financiara buna..MUNCESTE

    • sa fim seriosi, majoritatea oamenilor reactioneaza la bani. aceeasi persoana de kkt se va stradui mai mult daca primeste bani mai multi. Uita-te la milioanele de romani care in tara se fac ca muncesc 8 ore pe un salariu de nimic insa in afara rup norma pentru 1,2 mii de euro sau mai mult.

  27. tincuta

    cum toate comentariile au fost facute de angajator ,as vrea sa fac un comentariu ca angajat
    in primul rand angajatorul ar trebui sa stie ca nu poti face mai multe treburi in acelasi timp si ca daca a angajat bona apoi bona se ocupa de copil nu spala, calca ,gateste ,face curatenie sau stiu eu ce sarcini ii traseaza mama de dimineata inainte de a pleca la serviciu -pentru ca se pot intampla o sumedenie de accidente si unele care lasa urmari pe viata sau chiar mortale………… si cine sufera atunci – atat bona ,cat si mama si copilul si uneori bona chiar poate raspunde penal
    -sunt intr-o tara straina iar sanatatea nu-mi permite sa fac munci fizice mai grele ,dar sa stau cu un copil ma descurc asa ca am inceput sa caut pe internet un loc de munca in acest domeniu si am cautat de ceva timp, numai ca nu am avut noroc sa fiu bagata in seama
    intr-o zi am gasit un anut pe facebook in care cineva avea nevoie de bona pentru o fetita de 1 an
    i-am lasat mesaj si am fost contactata am discutat la telefon fiecare ne-am spus conditiile ( i-am spus doamnei ca eu am grija doar de copil in absenta lor iar daca e cineva acasa si supravegheaza copilul atunci ii pot ajuta in limita orelor din program -iar doamna a zis eu angajez bona nu menajera)
    salariu nu era in anunt asa ca doamna m-a intrebat care ar fi cerintele mele si i-am zis 350 E si abonamentul platit ,iar dansa mi-a zis 450 E abonamentul platit sau ma ia si ma aduce acasa. Omeneste vorbind sa ma ia si sa ma aduca acasa ar fi costat-o mai mult asa ca am preferat abonamentul
    pentru faptul ca am timp cat doarme copilul le spal si fac uneori mancare -in functie de cum este copilul in ziua respectiva
    parintii sunt multumiti iar eu sunt super multumita avand in vedere ca am 50 de ani si constat ca famiile cauta pana in 30 de ani

  28. locuiesc intr-o casa cu un chinez si cu un filipinez. Incerc sa nu fiu rau, asa ca o sa spun doar ca mentalitatea lor e diferita de a noastra. Loialitatea si corectitudinea sunt concepte putin diferite pentru ei fata de ce am crede noi ca ar trebui sa insemne.
    Chiar daca vin dintr-o saracie extrema nu o sa va considere salvatori. In special la inceput, pana cand chiar ai dovada ca e o persoana de incredere, cred ca trebuie pastrata o relatie angajator-angajat cat mai clara si sa le spuneti clar ce vreti de la ele, e greu cu subintelesul in cazurile astea.

  29. Monika

    As mai vrea sa adaug ceva…cred ca angajatorii unor bone filipineze se pacalesc singuri de fapt … adica se gandesc ca in schimbul unei sume de bani vor primi ”o bunica ”…insa de fapt aduc in casa o persoana pe care nu o cunosc aproape deloc, dintr-o cu totul alta cultura, nu cunosc mediul din care vine, obiceiurile, stilul de viata….nu isi pun problema ca poate persoana aceea alege sa fie bona intr-o tara straina dintr-o constrangere sociala/economica, nu neaparat ca aceasta este vocatia ei si ca are calitatile si daruirea necesara pentru o astfel de meserie….Cred ca de fapt se pacalesc singuri, pentru ca nimeni nu iti poate oferi o garantie pentru un om….Omul se cunoaste in timp, dupa fapte, comportament….Poate era cea mai minunata femeie, insa daca copilul nu o placea si nu interactiona bine cu ea,cine era de vina ? …

  30. Mira 2

    Undeva în comentarii autoarea articolului spune că nu a vrut să generalizeze.
    Păi ce altceva decât o generalizare este titlul articolului: „minciuna care prinde rădăcini în România”?

  31. bine ca ai scapat la timp si nu s-a produs vreo alta dauna, din cele care nu-ti fac gauri in buzunar, ci in suflet…
    eu fix de frica unor experiente ca cea descrisa mai sus nu am angajat bona. a trebuit sa ma intorc la munca la 4 luni de la nastere, l-am dat la o cresa privata, avea camere peste tot mai putin camera in care ii schimbau de pampers, am fost extrem de multumita.
    dadeam in jur de 350 eur pe luna, programul era de la 8 la 8, bolnav n-a fost de tinut acasa decat de 2 ori in 2 ani si ceva de cresa.
    in bucuresti eu cred ca merita sa iei in calcul mai mult alternativa cresa privata decat bona. in alte orase nu cred ca exista posibilitatea asta. plus ca am vazut ca exista crese private unde poti sa-l lasi peste noapte daca esti intr-un travel si n-ai de ales, deci chiar te poti organiza fara sa iti iei bona interna
    acum locuim in Olanda, la copilul/copiii urmatori nici macar nu iau in calcul varianta bona, aici concediul e de 4 luni (aproximativ, n-am studiat in detaliu inca), apoi cresa. familiile foarte instarite mai aduc au-pair, dar eu in jurul meu nu am vazut asa ceva

  32. Ana Maria

    Eu locuiesc in Middle East de 5 ani si am lucrat intotdeauna cu filipinezi. Mi se par oameni muncitori, deschisi si sinceri. Majoritatea vin din medii foarte sarace si au niste povesti foarte triste intr-adevar, pe care nu le spun oricui le iese in cale pentru a sensibiliza, ci, dimpotriva trebuie sa te apropiii de ei ca sa le afli. Nu prea pot lua decizii dar executa foarte bine ceea ce li se da de facut. Ceea ce admir la ei este faptul ca au o comunitate foarte inchegata, se ajuta unii pe altii. Desigur ca exista si mincinosi si oameni rai printre ei, dar in general sunt o resursa umana mult mai valoroasa decat cele oferite de alte tari asiatice.
    Noi nu avem bona, ca am avut norocul sa o aducem pe mama, dar am cateva prietene care au bone filipineze si sunt foarte multumite de ele. Salariile sunt intre 1000-1200 de dirhami, adica in jur de 300 de dolari, cazare si masa asigurate, bilet de avion la fiecare 2 ani. Mie personal imi este foarte mila de ele, in special de cele cu angajatori localnici care nu le trateaza bine deloc, familiile sunt si numeroase si copiii needucati. Din pacate sclavia si rasismul nu au fost abolite niciodata si sunt prezente chiar si in cele mai dezvoltate societati ale lumii.

    • ela

      Asa arata parvenitismul. Nou imbogatitii care au bani fara sa fie dublati de educatie, etica sau clasa. Angajeaza un sclav. Diferenta e ca sclavul le mai da cu tifla si pleaca. Si cand vad cum se lauda ca au fost asa omenosi… Vad in parc „doamne” care merg in fata si in spate vine bona filipineza cu un carut, copil in brate etc…Asta este „lumea buna” din Romania. Bine macar ca nu ii ia nimeni in serios si ca ii mai pune cineva la punct. Un snobism de mahala. Si cu genti Vuitton. :-):-):-)

  33. In chestiunea bonelor – fiecare cauta o a doua mama sau o „bunicuta draguta” pentru copil. Asa ceva nu exista. Poate exista o situatie fericita in care persoana pe care o angajezi sa fie cinstita fata de tine ca angajator si sa se si ataseze de copil. Dar asta nu e obligatoriu. Eu am ales gradinita de la un an si cinci luni si mi-se pare o decizie buna.
    Foarte rar se gasesc angajati care sa ofere totul si sunt lucruri care se trec cu vederea pentru ca altele compenseaza, cu asta trebuie sa ne obisnuim. Si eu imi doream o bona menajera, insa nu exista. Ori se ocupa bine de copil si nu face curat mai de fel (de obicei simte ca nu e la nivelul ei), ori face curat si copilul il lasa in grija televizorului.

    Exista discrepante uriase intre culturi si pana nu lucram cu oameni nu ne da-mi seama de ele. Valorile noastre europene sau romanesti nu sunt viabile in alte tari, nu functioneaza, se intorc impotriva noastra. Ca sa putem lucra cu oamenii din alte culuri trebuie sa invatam sa-i tratam asa cum sunt ei obisnuiti – daca trebuie sa fim stricti, sa fim stricti. Nu insemna ca e sclavie. Recunostinta si emapatia nu sunt valori apreciate in toata culturile. Noi asteptam recunostinta, insa ea poate nu exista/sau e diferit exprimata in alte culturi, iar acei oameni de la care o asteptam nu au cum sa ne-o ofere daca nu au fost educati sa o simta.

  34. Alina

    Ioana, nu te supara, dar ce te-a facut sa-ti schimbi atat de radical punctul de vedere in privinta acestui subiect de cand ai scris postul acesta?
    http://www.printesaurbana.ro/2010/06/sclavagism-modern-cu-comanda-online-bona-filipineza.html

    Sunt curioasa, pentru ca in afara luatului pasaportului (care stiu ca se intampla in continuare in unele familii cu bone filipineze, chiar daca nu e cazul in articolul de fata), povestile mi se par foarte asemanatoare. Eu personal nu vad nicio diferenta de fond. Macar (ironic) cei din 2010 recunosteau ca si-au luat o sclava, era mai putina ipocrizie la mijloc.

    • Printesa Urbana

      Eu am in continuare aceeasi parere, nu as angaja o bona filipineza, dar asta e parerea mea personala, iar textul de mai sus nu e scris de mine.

    • Alina

      Am interpretat eu gresit atunci. Imi cer scuze. Chiar ma gandeam ca nu se potrivea acest post cu cel in care descriai conditiile contractuale dintre voi si bona voastra, care erau absolut rezonabile.

      Iti doresc sa gasesti cat mai repede pe cineva care sa se potriveasca familiei voastre, ca sa fie viata mai usoara si mai pumoasa. Cu drag.

  35. oana

    Cum adica bona avea doar o zi libera pe saptamana cand Codul muncii prevede obligatoriu repaus saptamanal de 2 zile consecutive, de preferat sambata si duminca? Cum adica agentia v-a sfatuit sa-i faceti program fix 6 dimineata-10 seara cand Codul muncii prevede un maxim de 48 de ore lucrate pe saptamana (aici fiind incluse si orele suplimentare care se platesc potrivit legii cu spor de min 75%)? Femeia lucra in Romania si in consecinta trebuia respectat Codul Muncii din Romania, lucru care nu s-a intamplat. Bona v-a inselat asteptarile, a incalcat poate cateva reguli de etica, dumneavoastra insa, stimata autoare, intentionat ori ba, ati incalcat Codul Muncii. In aceste conditii credeti ca mai aveti dreptul sa aruncati cu piatra in „pacatoasa” de filipineza?

    • Xenia

      La asta ma gandeam si eu. De cateva zile citesc si ma minunez cum se poate asa ceva in Romania de astazi. Este socanta viziunea sclavagista a muncii care razbate pe alocuri. Mi se zbarleste parul pe mana cand citesc aceste conditii de munca. Si eu care eram nemultumita de conditiile in care lucrez eu si care, totusi, respecta legislatia muncii. Dar, ma intreb, voua v-ar placea un asemenea program?

  36. Anca

    Bună ziua.

    Am citit articolul dumneavoastră (inclusiv comentariile) şi aş putea să vă fac o recomadare pentru o bonă.

    Numele ei este Mirabela, are 17 ani, din mediul rural, are experienţă în ceea ce priveşte copiii, fiind soră mai mare a trei fraţi pe care îi îngrijeşte, iar în prezent este bonă pentru doi copii de 3, respectiv 7 ani.

    Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii, puteţi apela la numărul de tel. afişat mai jos:

    0746215805 .

  37. Maria

    Buna dragele mele, dupa cum se pare parerile se impart formindu/se doua tabere: persoane cu cunostinte juridice fara experienta unui asemenea caz si persoane experimentate cazului de bone filipineze.
    Eu in schimb Sunt putin din ambele pot spune si citind atit articolul dar si comentariile nu ma pot abtine sa nu sustin punctul de vedere al autoarei articolului.
    Eu nu mai vietuiesc „in Romania de ceva vreme ci locuiesc in Dubai de 10 ani. Am 2 copii si o cariera deci lucrez si un sot care si el lucreaza.Suntem nevoiti sa avem bona interna si asta cam de 5 ani. Bonele aici , spre deosebire de Romania, au statut de resident sub Sponsorizarea angajatorului, asta insemnind ca noi ca angajatori directi ai bonei fipineze avem responsabitatea totala fata de aceasta persoana aflats pe teritoriul Emiratui Dubai. Orice iregularitate, hotie, prostitutie sau fuga ar atenta ea sa faca e raspunderea noastra pe care o asumam prin contract. In caz de deces sau imbolnavire sau accident noi suntem obligati sa o intretinem cu tot ce e nevoie financial si moral.
    Toate actele de idetitate sunt facute pe numele nostru sau cu aprobarea noastra.
    Cu atitea responsabilitati ca angajatori avem si drepturi.
    Ea lucreaza de la 6 am la 10 pm dar nu e un program fix, o zi libera pe saptamina . Are responsabilitatea principala copii dar si intretinerea curateniei in casa . Are un dormitor cu baie doar pentru ea asa ca nu ne incur am Unii pe altii.
    Nu are access la internetul casei, nu are televizor in camera, are lunar o alocatie pentru cartels telefon si cam atit. Nu o tratez ca pe o prietena ci ca pe o Bona, ii dau extra bani de buzunar cind e ziua ei libera , o duc si o aduc de la mall in ziua Ei libera, dar trebuie sa-mi spuna ce si pe unde a fost in cazul in care o intreb.
    Cu copii se intelege bine iar cel mare 5 ani o flateaza spunindu-i ca e parte din familie dar nici unul nu plinge daca pleaca sau nu e ea acasa . Nu sunt atasati de ea, tot la noi vin, dar stiu ca daca Au nevoie de ceva ea poate sa-i ajute. Eu sunt oricum mereu cu ochii pe ce face mai ales cu copii iar cel mare I-mi spune tot. O intreb daca lipseste ceva si stie ca daca sparge sau strica ceva in mod repetat , ii se opresti din salar. Nu am facut asta niciodata dar stie de frica.
    De muncit munceste mult si am grija sa nu cumva sa se plictiseasca sau sa aiba timp sa se gindeasca la prostii.
    Dupa o zi de munca merge direct in camera Ei si doarme sigur nu are timp de vb pe chat cu altele sau sa faca planuri.
    Nu am facut asa de la inceput Insa am invatat ca asta e singurul mod de a lucra efficient cu ele, fara sa generalizez, trebuie tinute din scurt, fara prea multe optiuni , deciziile sa le fie date, instructiuni Clare cu ce au voie si ce nu au voie sa faca in Casa ta pentru ca desi tie ti se par firesti anumite lucruri lor nu le sunt cunoscute deloc( un caz cind am gasit-o la inceput spalind slapi de curte in chiuveta de bucatarie?).
    Cit priveste onestitatea la ele e indoielnica daca nu cumva total absenta si asta vine din acea stima de sine foarte joasa.
    Nu ii spun povestile mele pentru ca nu ascult povestile Ei. Nu Cred in ce spune decit daca aduce argumente puternice. O ajut sa trimita bani copilului Ei desi nici acum nu sunt sigura ca-i trimite banii Lui sau ii Pune intr-un cont Al ei( sunt Foarte individualiste nu prea le pasa de copii , sot) dar atunci pacatul e Al Ei .
    Filipinezele sunt mult mai muncitoare ca romancele si nu se pling sunt copilaroase si iubeasca copii in schimb trebuie sa stii sa le tratezi omeneste dar sa le si tii bine in sa.

    • legat de faza cu spalatul slapilor in chiuveta, filipinezul cu care locuiesc si impartim treburile casei obisnuia sa spele masa din bucatarie cu carpa cu care spala si pe jos, deci da, mare atentie la fazele astea ca lor li se par normale, se pare.

      altfel, am calculat de 3 ori si inca am impresia ca gresesc, are program de 16 ore pe zi? plus restul detaliilor..poate cineva sa inchida comentariile, ca mi s-a intors stomacul pe dos?

    • Moni

      Chestii care mi-au intors mie stomacul pe dos:

      „Ea lucreaza de la 6 am la 10 pm dar nu e un program fix, o zi libera pe saptamina”

      „Nu are access la internetul casei, nu are televizor in camera, are lunar o alocatie pentru cartels telefon si cam atit”

      „Nu am facut asta niciodata dar stie de frica”

      „munceste mult si am grija sa nu cumva sa se plictiseasca sau sa aiba timp sa se gindeasca la prostii”

      „Dupa o zi de munca merge direct in camera Ei si doarme sigur nu are timp de vb pe chat cu altele sau sa faca planuri”

      „trebuie tinute din scurt, fara prea multe optiuni”

      „onestitatea la ele e indoielnica daca nu cumva total absenta si asta vine din acea stima de sine foarte joasa”

      „Nu Cred in ce spune decit daca aduce argumente puternice”

      „sunt Foarte individualiste nu prea le pasa de copii, sot”

      si ciresica de pe tort:

      „trebuie sa stii sa le tratezi omeneste dar sa le si tii bine in sa” ….ca pe cal..?!

      O_o

    • Cris

      Draga Maria, ce platesti tu nu se numeste bona ci sclav. Exact cum a spus si Marius, mi s-a intors stomacul pe dos. „Sa le tii bine in sa” … nu pot sa cred ce citesc, ma infioara tot ce-ai scris.

    • Monika

      Sincer, unor oameni ca voi chiar merita sa li se dea tzeapa . Chiar ati merita sa fiti furati, mintiti, inselati si probabil asta se va intampla la un moment dat si apoi tot voi veti fi cei dezamagiti si nedreptatiti…

    • cristinaA

      Asta zici tu ca inseamna sa le tratezi omeneste? Pentru mine nu.
      Pe de alta parte, si-a asumat toate astea prin contract, fara s-o oblige cineva, deci putem presupune ca pentru ea e ok.
      Ce mi se pare grav e sa le privesti ca pe niste fiinte inferioare, fara discernamant, carora le trebuie indicatii precise si drepturi extrem de limitate, ca altfel isi iau nasul la purtare…
      Nu-s chiar valori umaniste, si nu pot sa nu ma gandesc ca felul asta de gandi si actiona nu e a unor persoane fair-play sau decente, ci a unor stapani de sclavi.

  38. nicoleta

    buna,
    am si eu bona filipineza de 1 an si 2 luni, a venit in tara cand baietelul meu avea 3 luni, si este exceptionala! are 28 de ani, accentul ei este aproape perfect, il iubeste pe tudor, este foarte inteligenta, iar eu ii ofer 600$ + 50 lei in fiecarr duminica si plus alte chestii! sincer toate filipinezele pe care le cunosc din anturajul ei sunt destul de ok! si sincer sunt socata de ce se scrie aici! oameni buni, ele nu vin sa si bata joc, ci din contra dau din ele tot mai bun! ce i drept e greu la inceput pana se obisnuiesc! sincer , cei mai buni bani investiti au fost in bona
    mea, pe care o iubim!

    • Alina

      Poti sa-mi spui prin ce agentie ai adus-o?

  39. Yo!

    Pe cuvantul meu… mai bine ma faceam bona. In ce tare de **** traim!
    Nicoleta, ori esti filipineza (ptr ca nu stii sa scrii corect gramatical) si iti faci reclama pe aici, ori esti parvenita si nu cunosti valoarea banilor (educatie gramaticala dubioasa si sa dispui de atatia bani pe care sa ii dai unei bone)…
    In fine, repet: traim in Romania! Pacat ca sunt barbat (medic) … altfel as fi renuntat si m-as fi facut bona de banii astia!

  40. Roxana

    Eu cred ca ai platit suficient mai ales ca ai mai dat si taxa agentiei care in mod normal o parte din ea trebuia sa o primesti inapoi, dar probabil ca agentia s-a acoperit in acte si taxa respectiva reprezinta doar prima parte prin care te pune in legatura cu bona, nu si ce urmeaza dupa. Eu stiu un caz cu o bona de la noi, a cerut in avans banii ca veneau sarbatorile si nu s-a mai intors. Ii platea undeva la 1800 lei pe luna, asa ca tu ai platit chiar foarte bine.

  41. Antonela

    Buna, tuturor! Ma numesc Antonela, am citit articolul in proportie de 70% sa zic.
    Intrebarea care ma chinuie rau ar fi:
    De ce si-ar angaja cineva din Romania o bona din Filipine, avand in vederea procedura de „aducere”, banii cheltuiti, faptul ca e straina de tara, portul si limba noastra? Nu spun ca nu exista argumente pentru toate astea, dar eu nu reusesc as le gasesc si chiar as vrea sa inteleg de ce o bona din Romania, platita cu un salariu probabil cam la fel, nu ar fi eligibila si pierde teren in favoarea strainelor din Filipine. Chiar astept cu nerabdare un raspuns! Multumesc, o seara linistita!

  42. Dragos

    Relativ la ce s-a zis aici:
    Din ce am observat, filipinezele sînt ele sunt foarte cochete, chiar și la biserică merg în fuste scurte și sunt extreme de preocupate de felul în care arată

    Sotia mea e din filipine si am petrecut mult timp acolo. Nu situ ce femeie o fi gasit doamna, dar filipinezii sunt cu foarte mare frica de dumnezeu, si in niciun caz nu ar merge cu fuste scurte la biserica.
    Pentru ele (femeile) subiectele gen prieteni, iubiti, sex le face mereu sa roseasca.
    Doamna de mai de sus vorbeste probabil de un 2% din intreaga populatie.

  43. ela

    Lasand la o parte intampinarea cu icoana (!!!) si faptul ca purta bijuterii „sfintite”(!!!)…am o intrebare mare. De ce un om atat de atent la copilul lui vrea o bona care vine dintr-o cultura f diferita? Daca, de ex, copilul pateste ceva sitrebuie sa sune la 112 , in celimba o face? Sau se rataceste pe strada…De ce sa nu poata sa ii citeasca unui copil? Sau sa ii raspunda la intrebari…de ex…Noi am avut 8 ani o bona, romanca, desteapta, carte de munca, salariu corect si oferind respect amprimit respect. Mereu a fost limita angator angajat, nu stateam cu ea la barfa. Am prieteni cubone filipineze si stiu de ce au ales asa. Bani putini, concediu rar, munca , unele fiind interne. Ele stau acolo ca niste surdo mute care pazesc copilul, comunicarea fiind extrem de scazuta, evident. Pana una alta, bonele pe care le stiu eu din Filipine, pleaca dupa cateva luni. Sunt puse sa stea cu un copil sau doi, sa fie gradinari, sa adune dupa caine, sa spele si sa calce. Evident ca pleaca. Si…sincer…imi cer scuze…dar am vazut ca exista un anume gen de oameni care le prefera dinmotivele de mai sus. Poate unii au ghinion, darpovesti cu iconite etc…nu asigura o relatie corecta intre oameni. Adica bona putea sa fie si atee la o adica. Astanu o faceamai putin bona. Cred ca genul astade familiarismesi sentimentalisme duc exact la ceea ce s-a petrecut mai sus.

  44. ela

    Imi cer scuze pentru greseli. Telefonul nu ma ajuta.

  45. ela

    Si ceea ce cunosc eu implica salarii de 400$ pt munca depusa si concediu din 3 in 3 ani, 4 saptamani. Bona noastra avea contract si conditii conform codului muncii din Romania.

  46. Ana

    Mi se pare o mare aberatie sa preferi bone dintr-o alta cultura decat a noastra. Pe de alta parte romanii nostri nu sunt dispusi sa munceasca . Cel putin la noi in tara . In strainatate muncesc pe mai multi bani, dar daca scazi cheltuielile cu intretinerea nu raman cu mult mai mult in plus, dar muncesc ca la balamuc, nu fac fite ca la noi.Punct

  47. Camy

    Imi vine sa lesin de ras….ce draguti sunt romanii ca angajatori de bone straine si cum sunt tratate bonele straine, in special cele din Estul Europei care sunt pozitionate, ca demnitate umana, pe cea mai de jos treapta….. in alte tari.
    Complexul de inferioritate al romanului bata-l vina.
    Trebuie sa stii ce sa ceri, cum sa ceri, sa ai grija ca toate obligatiile ei sa fie prevazute in contract si respectate, fara sa exploatezi sau sa tratezi de sus, dar nici sa te pui pe tine pe o pozitie inferioara.

    Sunt mai multe de discutat…..nimic nu depinde de nationalitate ci de calitatea umana se de faptul ca un anumit context atrage un anumit gen de oameni. Am impresia ca nu prea e reglementata treaba asta cu bonele in Romania si oamenii profita.

  48. Laura

    Nimic nu poate fi generalizat, e o prostie sa spui ca toate bonele filipineze sunt la fel ca d astfel de cazuri sunt extrem de rare, izolate!
    Eu am o fetita de zece ani crescuta doar cu bone romance, in total vreo 15, am ramas fara aur in casa, cu butucul schimbat la usa de cateva ori, rup usa cand ai mai mare nevoie de ele, nu ai confortul ca poti iesi si tu undeva seara pr ca strba din nas, chiar daca le dai salariu de doua mai mare ca la filipineze! Va spun este un cosmar sa lucrezi cu bone romance, care oricat ar primi, niciodata nu sunt multumite!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *