M-am ars… (P)

Încă de cînd aveam 7-8 ani, cea mai mare distracţie vara era să mergem la iarbă verde şi să ne prăjim la soare. Nu exagerez cu prăjitul, chiar asta făceam, şi eu, şi mama, şi prietenii noştri de familie: ne ungeam cu ulei, ne aşezam la soare pe iarbă la orele cele mai nepotrivite, ne mai şi stropeam cu apă din cînd în cînd, ca să ne ardem mai bine, apoi seara acasă dormeam în genunchi, că nu ne puteam întinde de usturime, ne dădeam cu spirt şi iaurt rece, să ne calmăm durerile, apoi a doua zi defilam ca racii la şcoală şi la serviciu, mîndre că am fost la iarbă verde. Abia după a patra zi ne puteam lăuda cu un bronz frumos, de munte, din cel roşcat, care cică ţinea mult timp (nu ştiu dacă e adevărat, în weekendul următor ne duceam iar la sfîrîit pe iarbă de munte, să mai punem un strat de prăjeală, să nu cumva să ne vadă cineva adevărata culoare a pielii).

Mai mergeam şi la mare cel puţin două săptămîini, unde ghiciţi ce făceam? Mă dădeam cu cremă de protecţie solară. Hahaha, am glumit. Nu. Mă dădeam cu ulei şi apă să mă ard mai bine din prima zi, apoi zăceam în cameră cu băşici trei zile, apoi iar mă perpeleam, ca să fiu sigură că vin acasă neagră ca Whitney Houston, ştiţi, ochii verzi şi părul blond arată şi mai bine pe un trup arămiu. Şi am făcut asta an de an, de pe la 8 ani pînă pe la 28, cînd mi-am dat seama că iritaţiile care-mi ies pe piele după 10 minute de stat la soare sînt felul pielii mele de a mă înjura în faţă. Asta e, recunosc: două decenii am fost proastă. Mi-am bătut joc intenţionat de pielea mea. Mîna în foc n-o bag, că ustură, dar la soare m-am pîrlit două decenii încheiate.

Da, recunosc, mi-e frică acum. Mă tem că preţul pe care-l voi plăti pentru 20 de ani de inconştienţă crasă va fi cel mai mare. Nu mă gîndesc la asta des, dar cînd mă uit la pielea mea, pe care au răsărit în ultimii ani zeci de aluniţe noi, semne şi pete, mi se face de-a dreptul groază. Acum fac tot ce pot să mă protejez de soare, dar oare nu-i deja prea tîrziu?

Posibil să fie. Pentru copiii mei, însă, nu e. Am mai scris eu despre asta: fac tot ce pot să-i apăr de soare, pentru că organismele lor nu mai au capacitatea de a se apăra de soare aşa cum o făceau organismele străbunicilor noştri, care trăiau mult mai sănătos decît noi.

Ce aş vrea eu să reţineţi este că NU EXISTĂ BRONZ SĂNĂTOS. Expunerea excesivă la soare fără protecţie solară, în orele în care radiaţiile UVA şi UVB sînt cele mai puternice este un factor uriaş de risc pentru apariţia melanomului, care este cea mai agresivă formă de cancer de piele. 75% dintre persoanele afectate de melanom metastatic își pierd viața în primul an de diagnostic. Rata de supraviețuire pentru acești pacienți este de numai 6 până la 9 luni.

Protejaţi-vă copiii şi pe voi. Evitaţi să ieşiţi din casă în orele periculoase (10.00 – 16.00). Aplicaţi cremă cu factor de protecţie solară de minimum 30. Acoperiţi-le capul mereu. Alegeţi haine cu mîneci lungi, chiar şi vara, ţesăturile oferă şi ele protecţie solară. Urmăriţi atent aluniţele de pe corpul vostru şi al lor. Importante sînt: culoarea, dimensiunea, marginile, evoluţia lor. La orice dubiu, mergeţi la dermatolog. Dacă este descoperit rapid și tratat corect, melanomul malign poate fi vindecat în 98% din cazuri.

Cifrele de mai sus sînt de pe site-ul Campaniei de informare asupra cancerului de piele, Un viitor fără pată. Deşi nu-mi place să vorbesc despre greşelile grave pe care le-am făcut, acesta e unul dintre cazurile în care trebuie s-o fac. Ca să nu mai greşească şi alţii şi mai ales să ne ferim copiii de această boală oribilă. Aveţi mai jos un clip cu informaţii esenţiale despre melanom, vă rog să îl urmăriţi, are doar două minute. Pe pagina de Facebook a campaniei găsiţi mereu informaţii utile.

Guess what? Zice acolo în filmuleţ că arsurile solare repetate în primii 20 de ani de viaţă sînt factor de risc mare. Super, ce să zic. Asta e, eşti prost, plăteşti. Sper să nu fie totuşi preţul cel mai mare…

Pe 22 august va avea loc în Bucureşti un marş nocturn cu bicicletele, Bicicliștii pedalează împotriva melanomului: scoatem bicicletele la plimbare pentru a trage un semnal de alarmă și pentru a informa publicul despre cea mai gravă formă de cancer de piele. Evenimentul pe FB este aici

Sursa foto: arsură solară via Shutterstock.com.

36 Comments

  • Cristian spune:

    Articolul tău este OK, însă nu pricep bizareria asta cu pedalatul noaptea împotriva melanomului.

    Sper ca nu își vor unge corpul cu creme de protecție solară, ca o ironie maximă anti cancer de piele.

  • DaliaC spune:

    Imi aduc aminte de vremurile din gimnaziu cand cineva venea ars de soare la scoala si noi ne minunam de „bronzul” sau. Daca stau si ma gandesc bine… mama nu mi-a zis niciodata sa ma dau cu protectie solara… fiindca deh, ea a crescut fara protectie solara si mergea in camp la sapa la cele mai neortodoxe ore si uite ca nu a patit nimic. „Sa te dai cu iaurt ca iti trece” era cel mai cel sfat care putea sa mi-l dea.
    Cred ca viitorul depinde de noi. Pe noi nu ne-a invatat nimeni cum sta treaba cu protectia solara. Daca noi ii invatam pe copiii nostri, si ei la randul lor ii vor invata pe copiii lor si asa mai departe…

    • Cristina spune:

      Ce protectie solara? Noi ne dadeam cu lapte Doina si ulei de masline ca sa stim o treaba… Tot de vreo 20 de ani de inconstienta ma tem si eu…

    • nick spune:

      La munca campului nu stai in bikini, sa nu facem comparatii din astea fortate!

    • DaliaC spune:

      Nu stai in bikini, dar e suficient sa stai in pantaloni scurti si intr-un maieu 🙂

    • nick spune:

      In ziua de azi poate stati in pantaloni scurti si maieu dar acum 20-30 de ani cand muncea la camp mama dvs. nu cred ca era imbracata asa sumar! Ca sa nu mai vorbim de faptul ca si un maieu sau un tricou conteaza foarte mult la protejarea pielii! Nu am auzit sa faci cancer al pielii din cauza expunerii la soare a bratelor! Alte zone ale corpului sunt mai sensibile la radiatiile solare!

  • Andreea 28 spune:

    Si noi mergeam la mare in fiecare an si tin minte sa ma ustura spatele mereu. Ma dadea mama cu iaurt sa ma mai racoresc…si mai tin minte ca dupa ce ma ustura stateam la plaja cu tricoul pe mine…noi nu foloseam nici o crema, nici un ulei.
    Anul asta am fost la mare si am observant ca ma ustura pielea de la apa marii…nu stiu, oi fi devenit eu mai sensibila, sau apa nu era prea curata..sau apa a devenit mai sarata…nu stiu..cert este ca am alergie la apa marii….

  • Adriana B spune:

    Pt adultii care au multe alunite se recomanda control anual la dermatolog + dermatoscopie. Este o investigatie 100% non-invaziva, care ajuta la monitorizarea modificarilor potential suspecte (greu de depistat uneori de catre „proprietar”).

  • sonia spune:

    De acord cu articolul tau in mare, insa nici nu trebuie sa cadem in extrema cealalta. Expunerea la soare este foarte sanatoasa, facuta cum trebuie. Si prin expunere vreau sa spun fara creme de protectie si haine, dar intre orele „bune” si pentru un timp delimitat. Nici nu mi se pare ok nici isteria asta sa nu mai iesi din casa fara crema de protectie… soarele e o sursa incredibila de viata, sanatate si energie, care trebuie valorificata. Cititi despre helioterapie:)

    • Printesa Urbana spune:

      Sigur, am si precizat in articol ca expunerea fara protectie IN ORELE cu pricina e factor de risc urias. Totusi, bronz sanatos nu exista. Nu o spun eu, ci medicii si specialistii in lupta impotriva cancerului.

  • Cristina C spune:

    Eu nu m-am ars niciodata in cei 30 de ani ai mei. Mama mi-a zis mereu de mica sa nu stau la soare intre 11-4 ca e periculos si n-am stat. Am locuit in oras de munte, cam astea erau orele cu soare. Asa ca e bine sa includem protectia fara de soare in educatia copiilor nostri. Vad nenumarate fete tinere cu pete de soare care-si fac tratamente impotriva petelor, dar apoi nu se dau cu protectie solara… Ce avem oare cu bronzul asta de ne place asa mult?

  • vio spune:

    Si eu zic sa nu fim extremisti. Da, medicii specialisti spun sa nu te expui, dar medicul care iti urmareste vitamina D spune ca soarele, la ore mici (pana in 9-9,30) sau la ore mari (dupa 18), este foarte bun. Eu cred ca adevarul este la mijloc si ca trebuie sa existe un echilibru.

    Cat despre copilarie…nu ma dadeam cu protectie,dar nici nu faceam excese (ma ajuta pigmentul, asa ca ma bronzam foarte usor, plus ca n-aveam niciodata acest fix..cu bronzul. Poate tocmai pt ca ma ajuta pigmentul). Insa nu as compara ce fel era soarele acum 30-35 de ani, cu ce fel este acum. S-a scris mult, s-au facut multe studii, toate spun acelasi lucru: e mult, mult mai nashpa acum!! Asadar…masurile pe care le luam acum e clar ca tb sa fie mai drastice decat cele de acum 30-35 de ani.

    Si eu recomand control dermato, eu am mers si mi-am verificat alunitele care nu-mi placeau (si nu numai). Sunt un om care vrea sa stea linistit :). Recomand tuturor un control periodic.

    • Printesa Urbana spune:

      E foarte periculoasa afirmatia asta cu echilibrul in cazul de fata. Ce inseamna echilibru cind stii ca nu exista bronz sanatos? E ca si cu tigarile sau drogurile, stii ca sint periculoase, nu te atingi de ele. Bre, eu iau droguri, dar cu masura, ca deh, echilibrul e cheia. In orele periculoase nu te expui fara protectie. Aici nu e loc de jumatati de masura, ma gindesc eu. Stii ca ceva iti face rau, nu te expui. Nu o sa ma apuc sa stau putin in soare conform dictonului (teribil de gresit daca e aplicat in toate) ca masura e cheia. Nu, nene, in unele situatii, cheia este (nu moderatia, ci) excluderea totala (a expunerii fara protectie in orele alea).

    • little spune:

      Dupa cum spuneam intr-un comentariu mai jos, mie expunerea la ore foarte devreme/tarzii nu mi-a ajuns pt sintetizarea vitaminei D. Restrictia asta pe care mi-am impus-o ani la rand mi-a cauzat o carenta severa de vitamina D (valoare de 7,5 nu-stiu-ce, cand valorile normale sunt intre 30-70 de nu-stiu-ce, iar mai jos de 10 se considera ca e o carenta grava). Si nu sunt o piele tuciurie, in niciun caz 🙂

      De atunci ma expun scurt (5-10 min pe spate/burta) vara in orele de varf, de preferinta in costum de baie, fara crema. Valorile de vitamina D mi-au revenit la normal in doar 2 luni (ceea ce ar fi fost imposibil doar cu suplimentari medicamentoase si s-a dovedit imposibil la mine doar cu expunere la ore tarzii), problemele legate de carenta asta au disparut si ele; arsuri solare n-am avut. Acum am o culoare aurie la piele, obtinuta -repet- fara inrosirea pielii si fara arsuri. Asta as numi eu bronz sanatos.

      E adevarat ca sintetizam si metabolizam diferit vitamina D. Dar ti-as recomanda totusi un dozaj sanguin, doar ca sa te asiguri ca tie personal iti ajunge expunerea asta. Problema cu expunerea doar la ore tarzii e ca, din cauza inclinarii soarelui, razele parcurg atmosfera pe o lungime mult mai mare si UV-urile care permit sintetizarea vitaminei D sunt si ele intr-o masura enorm de mare absorbite. Te arzi mai greu, e drept, dar si timpul necesar sintetizarii dozei zilnice de vitamina D e undeva la vreo 1 -2 ore de expunere in costum de baie – ceea ce nu prea putem face, mai ales zilnic, si mai ales iarna (cand din cauza pozitiei soarelui pe bolta la latitudinea noastra sinteza de vitamina D e oricum aproape de zero la orice moment al zilei).

    • Alyanna spune:

      Tot vorbesti despre cremele de protectie. Tu ai idee ce contin acele creme de protectie? Industria farmaceutica este foarte prospera. Una din cele mai prospere din lume. Chiar crezi ca un obicei sanatos consta in a te da cu creme „de protectie” pline de extrem de multe substante chimice multe din ele, daunatoare organismului? Iar ca tot vorbim de medicina traditionala, referitor la tratamente, si preventii, ce spune medicul e adevar suprem ca nah… mai nou medicul e Dumnezeu. El nu e om. El e ala care le stie pe Toate.
      Iti recomand sa cercetezi mai adanc. Cancerul de piele nu provine ca am stat noi la soare fara protectie 20 ani. Altfel toata lumea, repet TOATA LUMEA care s-a expus incorect la soare ar fi facut cancer. Insa dupa cum vezi, multi suntem sanatosi slava Domnului. Iti recomand cu drag sa studiezi si alte surse ale bolilor inainte sa recomanzi oamenilor: creme de „protectie” si sa sustii cu tarie ca „nu exista bronz sanatos”. Nu neg ca sunt convingerile tale, insa sunt convinsa ca solutiile prezentate de tine nu sunt tocmai cele potrivite. Daca vrei sa stii mai multe si sa nu te limitezi la o bucatica de informatie primita, cu mare drag iti pot oferi si ajuta sa gasesti si alte informatii pe aceasta tema. Largeste-ti orizonturile. Cu drag Alyanna.

  • Florentina Nita spune:

    Buna Ioana,
    Ai mare dreptate in articolul tau. Din pacate exista persoane tinere care se prajesc la soare fara minte chiar si in zilele noastre. Chiar eu am o colega de munca, tanara, de 29 de ani care sta toata ziua la soara fara nici un fel de crema de protectie. Ce-i drept, pielea ei are un pigment inchis la culoare. Insa ea spune mereu ca ” ori se bronzeaza, ori nu se mai bronzeaza”….mie mi se pare o inconstienta. Insa, la 50 de ani, nu stiu cum va arata pielea ei….trist….
    Te pup,

  • cristina spune:

    Mi se pare asa de cunoscuta faza cu tone de alunite, incat in fiecare zi imi propun sa ajung si eu la un dermatolog….dar imi e putin frica de ce raspuns o sa-mi dea…doamne fer….dar stiu ca tb investigate..sunt atat de multe ca intr-o zi mi-am propus sa le numar pe toate dar n-am reusit si m-am oprit pe la 36 :(((((.

    Ma tot uit si la copii mei, amandoi au cate o alunita pe corp inca de la nastere. In fiecare zi ma tot uit la ea cum sta acolo si ma uit sa nu se mareasca sau sa nu apara altele noi….

    Cred ca si la mine tot asta a fost problema expunerea la soare mult timp in primii 20 de ani – atunci cand se mergea an de an la mare si la munte – din cate imi aduc eu aminte, nu exista an fara o saptamana sau doua de mare si de munte….

  • Chocolat noir spune:

    Ioana, si eu fac parte din generatia ta (30+). Asa este, cand eram mici, nu prea se stia de treaba asta cu protectia solara, cel mult sa nu stai in soare puternic, sa nu faci insolatie… Locuind insa la munte, ma alegeam doar cu vreo 2 saptamani de plaja pe an, la mare, neprotejata, care sper sa nu ma coste acum, mai tarziu… Eu tin minte ca primele creme de protectie solara au aparut prin 2000 si un pic, ori cel putin in oraselul meu atunci s-a intamplat, erau de la Elmiplant si… au functionat putin spre deloc (insolatie, piele rosie, usturimi etc.). E drept ca pe vremea aceea nu aveau SPF mai mare de 15-20 si, cu siguranta nici eu nu o aplicam corect…
    In ultimii ani ne-am protejat tot mai mult si cu SPF din ce in ce mai mare, sper insa sa nu fie prea tarziu. In ultimii 2 ani am descoperit la dermatolog 2 alunite vechi, dar „suspecte” pe care le verific la dr. de 2 ori pe an. Deci da, ne ferim din ce in ce mai mult de soare…

  • ralu julie spune:

    Sustin si eu echilibrul nu extremele. M.am ars la plaja o singura data in copilarie, cand tata a uitat sa ma dea cu crema de protectie imediat de am ajuns pe plaja. Stau intre 7-10 dimineata, daca depasesc ora 10, spf 10-15 aplicat la fiecare 40-50 de minute. Seara dupa ora 17. Exista bronz „sanatos”. Cu spf, cu expunere moderata. Si o vizita sau doua pe an la dermato si oricand avem o suspiciune. Zi faina si fara extreme 🙂

    • Moni spune:

      De fapt , NU exista bronz sanatos obtinut de la soare sau de la solar. Bronzul e reactia de aparare a pielii expuse la lumina UV, si e semn clar ca deja pielea a fost agresata. Sigur, la unele persoane reactia de aparare a pielii este mai puternica si ele nu se ard decat cu expunere prelungita, dar aia nu inseamna ca pielea este ok, ca dovada pielea isi schimba/inchide culoarea. Expunerile repetate dupa bronzare continua sa afecteze pielea. Daca se foloseste crema SPF si pielea tot se bronzeaza, inseamna ca protectia nu e suficienta sau aplicata corect.
      Consecintele „expunerii moderate” se vor vedea dupa ani de zile, cand rezultatele vor deveni vizibile la suprafata: pete pigmentare, riduri, alunite modificate, noi alunite etc.
      Iata cum se vad ele inainte sa apara la suprafata:

      https://www.youtube.com/watch?v=o9BqrSAHbTc

      Singurul bronz sanatos e cel obtinut cu autobronzant.
      Nu stiu de ce ne invartim in jurul degetului si nu spunem clar: nu imi pasa de efectele soarelui, imi place si ma bronzez la soare!

    • Robo spune:

      wow, ce tare e clipul!
      iti dai seama urmarindu-l ca pielea arsa de soare este un traumatism extraordinar pentru piele.
      de fapt multa lume nu realizeaza ca arsura solara este exact ceea ce ii spune numele, adica o arsura.
      are impresia ca se zice asa, „arsura” dar de fapt nu e arsura, e doar un fel de a spune.

      de fapt din ce am citit arsura solara (adica cu UV), desi este clasificata ca fiind arsura de gradul 1, la fel ca o arsura termica, este mai periculoasa decat o arsura termica de acelasi grad pentru ca afecteaza pielea in profunzime si modifica ADN-ul celulelor pielii, pe cand arsura termica de gradul 1 afecteaza mai mult straturile superficiale ale pielii, fara modificari de ADN.

    • ralu julie spune:

      Daca te expui la soare te vei bronza indiferent de spf folosit. Clar, ori ajungi sa te arzi ori te bronzezi foarte putin. Dar te bronzezi. Timpul in care poti sta la soare fara sa te arzi, fara ca pielea sa sufere (5 min de exemplu) inmultit cu spf (10 de exemplu) egal durata safe in care poti sta la soare, in cazul asta 50 de min. Mie imi place pielea mea putin bronzata plus ca vad in soare un prieten nu un dusman, si respect regulile de expunere. Restul e cam.. can-can.

    • Moni spune:

      „Daca te expui la soare te vei bronza indiferent de spf folosit.” -> FALS
      Daca protectia solara e folosita corect, te poti intoarce si de la munte si de la mare cu aceeasi culoare a pielii (presupunand nebronzata) cu care ai plecat in vacanta.

      „Timpul in care poti sta la soare fara sa te arzi, fara ca pielea sa sufere (5 min de exemplu) inmultit cu spf (10 de exemplu) egal durata safe in care poti sta la soare, in cazul asta 50 de min” -> CORECT (pentru UVB doar)
      Tocmai de aia dupa cele 50 de minute, trebuie reaplicata protectia, sau mai devreme, in caz de baie in mare/piscina, transpiratie, orice altceva care afecteaza protectia.

      „Mie imi place pielea mea putin bronzata plus ca vad in soare un prieten nu un dusman, si respect regulile de expunere. Restul e cam.. can-can.”

      Efectele pe termen lung ale razelor UVB/UVA asupra pielii nu sunt can-can, in schimb cliseele gen: „soarele e prieten, nu dusman”, „bronz sanatos” sunt can-can, dar in final, fiecare face cum considera.

    • ralu julie spune:

      Moni, eu sunt o femeie responsabila si informata. In plus deschisa informatiei, voi mai studia, inclusiv linkul pus de tine. Datele pe care le am eu pana acum sunt de la oameni competenti, din centre medicale din tara si din afara. Sa nu uitam ca farma este o industrie, cosmetica la fel, inclusiv obsesia asta pt spf aduce bani si inca multi. Am caz de deces in urma cancerului de san in familie. Deci nu ma joc. Dar nici nu sunt cu drobul de sare. O zi faina!

    • Cristina spune:

      Ralu, noi ne-am întors nebronzați de la mare. 10 zile am stat, Bioderma cu spf 50+ tot familionul. Toți blonzi si alunițoși.

  • Ioana spune:

    Ma indentific perfect cu ce descrii tu aici. Pielea mea bronzata, cat mai neagra era marea mandrie a verii si la inceput de an scolar. Ma si ajuta o piele care nu se ardea, ci se innegrea bine de tot. Nici nu aveam nevoie de crema de protectie, apa mi se parea suficienta.
    Pana acum 3 ani in Grecia cand am prins (ziceau localnicii) una dintre cele mai arzatoare veri din ultimii 20 de ani… m-am intors acasa plina de bubite cum zici si tu, mici dar care ma mancau ingrozitor… de alunite nici nu mai zic cate au aparut in ultimul timp.
    Am luat toate astea ca pe un semnal al corpului sa incetez cu soarele asta, nu sunt alba ca branza deci e suficient asa cum sunt!

    • ioanam spune:

      fotodermatoza se numeste. discuta cu un dermatolog

    • Ioana spune:

      Am fost dupa al 2-lea episod de acest gen si la dermatolog (deoarece am si f multe alunite) si la alergolog. Este un tip de urticarie solara, o pot tine sub control cu creme si/sau medicamente antihistaminice (ex. Claritin) impreuna cu o crema cu SPF 50.

  • TEO spune:

    Vara anotimpul meu preferat, imi place caldura, suport foarte bine canicula…dar cu toate astea nu imi place sa ma bronzez, sa am pielea colorata, imi place piele asa cum e ea, nu e foarte alba…5 min sa stau la soare ca deja gata sunt bronzata, am pigmentul inchis.
    Nu am inteles niciodata cum poti sa stai la plaja cate 6 ore sau cat se mai sta…incontinuu acolo, lungit la soare…nu se plictiseste omul? Anul acesta nu am fost la mare deloc, poate o sa ajung, anul trecut am fost 4 zile, mai mult de dragul sotului pt ca pt mine e o plictiseala teribila….stau sub umbrela, pun si o camasa vaporoasa pe mine si citesc, ma vede soarele doar daca ma plimb pe plaja.
    Nu ma feresc excesiv de soare pt. ca il iubesc, pt ca emana caldura si iubesc caldura. Nu ma dau cu crema de protectie pe corp pt ca transpir de la ea pe caldurile astea si ma simt lipicioasa, imbacsita si imi provoaca nervi. Asta e ma bronzez pe maini si picioare cat ma merg pe strada daca am treaba, nu imi place bronzul dar nici nu as suporta sa fiu imbracata cu pantaloni lungi si maneca lunga la bluze.
    Nu m-am ars niciodata, nici cand eram mica, pt ca nu imi placea sa fac plaja, stateam la umbra sau sub umbrela. Mama mereu imi zicea sa nu stau la soare ca imi imbatraneste piele si fac cancer si asta se intampla in anii ’80.
    Si referitor la cremele de protectie, le evit, pt ca nu am incredere in incrediente, ok te protejeaza, dar contin si alte lucruri nocive. Si nu am gasit nici o crema de protectie care sa intre bine in piele sa nu ramai cu piele lucioasa si imbacsita, de se lipesc pe tine toate musculitele si praful de pe strada.

  • little spune:

    E trist ce am trait cu totii in copilarie… eu totusi mai moderat, stiam ca nu e voie sa ne expunem la pranz, cand e soarele cel mai tare. Si totusi am amintiri de arsuri solare, tratate cu comprese de iaurt rece.

    Dar din pacate, pentru mine anii in care am fost in extrema cealalta s-au lasat si ei cu urmari: din cauza obsesiei de a nu iesi din casa fara crema in afara de orele 8-9 dimineata sau 17-18 seara, m-am trezit cu o carenta severa de vitamina D ale carei efecte au fost destul de violente: infectii care nu se vindecau, rani care nu cicatrizau, probleme hormonale si de fertilitate, sistem imunitar la pamant, desi am un stil de viata ff sanatos in rest.

    Revelatia mea a fost descoperirea acestui articol: http://vitamined.over-blog.com/article-vitamine-d-soleil-2-123730931.html si mai departe a intregului blog, plus a site-ului http://www.vitamindcouncil.org. De aici am aflat ca totusi exista ceva ce putem numi bronz sanatos, acesta fiind un halo obtinut ffff progresiv, fara arsuri si inrosiri ale pielii.

    Unul din pericolele cremei solare este sa ne credem protejati si sa stam mult prea mult in soare. Crema blocheaza doar UV-urile, care sunt cele mai periculoase intr-adevar, dar reprezinta doar 5% din spectrul luminii solare. Restul de 95%, adica spectrul vizibil+ infrarosu, trece fara problema de orice crema solara si are si el un rol se pare in imbatranirea pielii, dar mult mai putin studiat. Am vazut persoane expuse la soare prin meseria lor, care se dau de mici cu kg de crema solara si totusi pielea le e imbatranita peste masura. Avantajul bronzului cu masura e ca pielea iti transmite un mesaj: ma inrosesc dupa 10 min in soare, ok, deci nu stau mai mult de 2 min in soare orice-ar fi.

    Crema solara a devenit pentru mine un fel de „roata de rezerva”, ma dau cu ea DOAR cand sunt obligata sa ies din casa la orele periculoase si nu pot alege sa stau la umbra.

    Apropo, mi-a placut mult articolul tau despre vitamina D 😉

  • Ioana spune:

    In urma unui control dermatologic, mie mi s-a recomandat sa ma bronzez 🙂 Bineinteles, nu sa stau la soare in orele critice, dar sa stau. Mi-a placut dintotdeauna sa fac plaja, lucru mai relaxant pentru mine nu exista, drept urmare am grija ca in perioada aceea sa mananc foarte multe fructe si legume de culoare portocalie-rosie (nectarine, piersici, morcovi, pepene galben) si folosesc spf cu grad maxim de protectie. Rezultatul este un bronz auriu care nu doare, nu ustura. Ciudat insa, ca nenea doctorul a recomandat bronzarea pentru dermatita atopica. Control dermatologic amanuntit am facut pentru 3 alunite mai maricele pe care le am din ce stiu eu, din nastere si se pare ca doar una ar avea grad de risc mai mare si trebuie verificata (parerea doctorului a fost ca ea se poate mari si intr-o luna, eu o stiu asa mare de ani de zile). Acum, ce sa mai zici?… Si pe cine sa mai crezi?

    • little spune:

      Dermatita atopica, alias eczema, la fel ca si psoriazis-ul si alte boli de piele autoimune, se amelioreaza daca pielea se expune UV-urilor soarelui fara crema, dar cu masura (adica nu dam la schimb placa de eczema pe o arsura solara..:) ). Dar da, e unul din cazurile in care bronzatul -usor si cu cap- devine sanatos!

  • Ana spune:

    Eu am tenul alb,parul blond.Pt mine nuanta aia maronie de bronz nu exista…eu ma inroses apoi pierd un strat de piele. Atat.No sexy look,nothing. Asta e si motivul pt care o sa o pup pe mama….pt ca la plaja ne tara la ora 7,si inapoi in camera la 11.Pt ca si pe vremea lui Ceasca ne ungea cu creme de plaja si-o stia toata statiunea daca exageram cu statul la soare fara un tricou alb de bumbac pe noi….Cu toate astea,la 30de ani, alunitele parca s-au inmultit.pielea pare mai fragila,si pistruii apar peste tot.Karma sucks

  • animaloo spune:

    Un link pentru faza cu bronzu nesanatos?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *