De ce e important să-ți cunoști harta alunițelor și să o verifici anual?

Pentru că ani de zile mi-am bătut joc de corpul meu nedormind, fumând ca turcoaica și mâncând aiurea, dar și de pielea mea, făcând plajă ore întregi fix când ardea soarele mai tare și, ca să fie totul cât se poate de rău, ungându-mă cu ulei de măsline, ca să mă prăjesc mai auriu, și pentru că oriunde întorc capul văd oameni de o vârstă cu mine sau chiar mai tineri atacați de o anumită boală păcătoasă și letală, mă străduiesc să am grijă de mine. Dorm cât de mult se poate, mănânc echilibrat, mă feresc de soare în orele cu radiații mari, folosesc protecție solară. Mă duc la controale în fiecare an, cu religiozitate. Îmi fac eco de sân și la ovare, îmi fac testul Babeș-Papanicolau și îmi verific toate alunițele. De la o vreme parcă ies tot mai multe, iar cele vechi își schimbă forma. 

Știu că orice formă de cancer se poate trata dacă este descoperită din vreme, așa ca dacă Doamne ferește va fi cazul, vreau să aflu rapid și să mă vindec rapid. Emoțional nu pot gestiona acest gând care mă ține trează nopțile, dar rațional și matematic fac tot ce pot acum să previn, și sper că nu e prea târziu.

Anul acesta am făcut din nou o dermatoscopie digitală, pe care v-o recomand din suflet, inclusiv copiilor voștri, dacă aveți cazuri de cancer de piele în familie și dacă aveți și alți factori de risc (expunere la soare, ten foarte alb care se arde ușor etc). Când am mers în clinica aceasta (Derma Expert by Elos), am profitat de timpul cu medicul dermatolog Filis Demirgean și am făcut nu doar controlul anual, ci și un interviu despre sănătatea pielii și despre cum funcționează acest aparat care îți scanează și fotografiază toate alunițele și leziunile, iar când mergi din nou peste un an îți semnalează ce s-a schimbat, astfel încât dacă ai o aluniță modificată într-o zonă pe care nu ai cum s-o vezi, aparatul ți-o va arăta și poți investiga mai departe dacă modificarea e benignă sau nu (și atunci trebuie îndepărtată cu totul).

Poți face o scanare completă a corpului sau doar o anumită porțiune, și apoi poți face dermatoscopie (observarea și scanarea aluniței cu o lupă specială) doar acelor alunițe care arată suspicios. Toată procedura e realizată de medicul dermatolog, iar la final primești un raport digital cu harta alunițelor și pozele microscopice ale alunițelor care arată ciudat, cu care poți compara anual evoluția pielii tale, poți merge la alt medic să mai ceri o opinie și așa mai departe. Există puține astfel de aparate Fotofinder în țară, unul este la Derma Expert by Elos, pe Clucerului, în zona Pieței 1 Mai, unde am fost eu.

De exemplu, așa arată raportul meu cu scanarea feței (scuzați privirea concentrată, chiar mă stresează mult subiectul și aproape că nu respir până nu aud medicul spunând că totul e bine).

Fotofinder marchează alunițele sau leziunile ca pe o hartă, cu cifre, apoi fiecare aluniță care merită analizată atent este scanată și cu dermatoscopul și salvată în raport.

Pe spatele meu sunt multe alunițe pe care nu le văd, una e chiar în tatuaj, Fotofinder mă ajută să o monitorizez și pe ea.

Mai jos aveți transcrisă discuția cu medicul dermatolog Filis Demirgean:

Ce știe să facă acest aparat pentru noi?

Acest aparat ne oferă întâi o imagine macroscopică inițială, după care facem o imagine microscopică, cu dermatoscopul, care ne poate mări alunița de 20, de 30, de 70 de ori ca să putem să vedem foarte bine structura aluniței respective. Deci o dată o fotografiază mare și o dată o fotografiază mică, în detaliu.

Deci el face asta singur, trage semnalul de alarmă.

Exact, asta în cazul în care facem total body mapping. Dar se poate fotografia și doar o zonă. Două zone, trei zone, în funcție de cât ne interesează și unde are persoana respectivă alunițe.

Care este diferența între acest aparat și o dermatoscopie obișnuită?

Niciodată, noi ca și clinicieni, nu avem timpul necesar să stăm să fotografiem o dată cu aparatul, pe urmă să facem poză cu dermatoscopul, să pui aparatul peste, să fotografiezi peste și mai mult de atât, să-ți faci tu un folder pe laptop unde să le treci pe toate diferențiate, cu ziua, cu zona, e muncă destul de mare. Fotofinder face toate lucrurile astea pentru noi, ceea ce ne economisește timp și efort și ne standardizează procedura. Pacientul, când vine peste 3-6 luni la control, eu știu sigur că i-am fotografiat mâna stângă, brațul superior, alunițele respective, am marker-ii deja puși. În momentul în care am făcut din nou o poză pot să compar cu poza anterioară, pot să măresc, ceea ce e super important.

Mai mult decât atât, Fotofinder ne poate oferi și el un scor. Înainte, scorul acesta era dat strict de aparat, pe niște parametri pe care îi urmărim noi în dermatoscopie. Acum, scorul este dat după ce răspundem noi, medicii și pacientul, la niște întrebări: structură, culoare, pigment și așa mai departe. Și în funcție de răspunsul întrebărilor ne dă el un scor: da, pacientul e cu risc, nu, nu e cu niciun risc. Adică pe lângă faptul că noi vedem ceva, el mai vine cu niște întrebări în plus ca să ne dea el un scor la leziunea respectivă. Și atunci, e un fel de o a doua părere sau o fixare a informației.

Aparatul mai are un folder ca un fel de bancă de imagini cu leziuni: benigne, maligne și așa mai departe. Și atunci poți să intri, să te sfătuiești, să-i arăți pacientului. „Uitați, a dumneavoastră seamănă mai mult cu asta și mai puțin cu cealaltă”. Ceea ce e util atât pentru pacient, cât și pentru tine. Ai posibilitatea să ceri o a doua părere. Dacă vrei să păstrezi pozele, le trimiți către departamentul FotoFinder și acolo ei îți răspund – OK, e contra cost treaba asta pentru noi – dar nu mai trebuie să se ducă pacientul în Germania sau nu-știu-unde să mai ceară o a doua părere. Iarăși e un lucru foarte bun.

Pacientul primește toate informațiile pe mail, și pozele macroscopice și pozele dermatoscopice. El, dacă vrea să ceară o a doua părere cuiva, la fel, poate să trimită pozele sau poate să meargă direct cu pozele și atunci poate să aibă o a doua părere.

Există factori subiectivi în diagnosticare, adică se poate ca un medic să considere că nu este nimic acolo și de fapt să fie?

Da, există posibilitatea aceasta. De ce? Pentru că dermatoscopia evoluează de la lună la lună, de la an la an se mai îmbunătățesc criteriile și pentru că, din păcate, puterea noastră ochioscopică, indiferent că facem o dermatoscopie bună înainte, are o anume limitare – fiziologică, umană. În majoritatea cazurilor, dacă este ceva evident putem să îl vedem. Dar doar examenul histo-patologic pune diagnosticul cu certitudine. Noi punem un diagnostic clinic și ulterior, diagnosticul de certitudine este dat de histo-patolog.

Cu ce frecvență ar trebui să ne facem dermatoscopia?

La dermatoscopie, dacă vorbim de o persoană care nu prezintă risc, în mod normal ar trebui să facem o dată pe an, cel mult la doi ani. E ca și detartrajul pe care-l faci la dentist, ca și ecografia sau analizele anuale pe care le faci, pentru că trebuie să vedem clar ce și cum evoluează totul.

La orice vârstă, inclusiv la copii?

Inclusiv la copii. Pentru că la copii, ei fiind în creștere, alunițele cresc repede, odată cu ei. Le apar alunițe noi de la an de an și atunci e bine să le ții sub control. Dermatoscopia e chiar distractivă pentru ei. Nu e ceva dureros. Pur și simplu, fotografiezi pacientul și apoi iar fotografiezi dermatoscopic. Le place – „Uite lupa! Uite cum îți arată alunița!” – deci nu e nimic de speriat nici pentru copii și e foarte utilă! Avem pacienți copii pe care-i avem de câțiva ani de zile în evidență, tocmai pentru că provin dintr-un pattern familial cu o grămadă de alunițe pe corp, care trebuie urmărit regulat.

Care sunt factorii de risc pentru piele?

Există mai multe tipuri de tumori pe piele. Dacă vorbim de cele mai grave tumori cutanate, fără doar și poate vorbim de melanom. Adică vorbim de cancerul de piele propriu-zis, care este invaziv, care are un prognostic prost în momentul în care e descoperit într-un stadiu avansat. Acest melanom poate fi descoperit și într-un stadiu in situ, adică într-un stadiu incipient. De asta și recomandăm să facem dermatoscopie digitală. De asta vrem să și facem analiza tuturor alunițelor, tocmai pentru a descoperi o eventuală anomalie a uneia dintre leziunile de pe corpul nostru, tocmai ca să n-ajungem într-un stadiu avansat unde nu putem să facem mare lucru. În cazul în care nu vorbim de melanom, vorbim de tumori cutanate – că mai există și alte cancere de piele – dar care sunt cu o evoluție mai puțin agresivă, cu o evoluție auto-limitată, de exemplu, epiteliom bazocelular, sau epiteliom spinocelular, aceste e puțin mai agresiv, la fel, să le putem descoperi într-un stadiu incipient. Se face excizie și pacientul e curățat de problema asta de sănătate. Cam astea sunt de fapt riscurile și pentru asta facem dermatoscopie – ca să descoperim într-un stadiu incipient: fie tumorile cutanate mai puțin agresive, fie tumorile cutanate care pot fi agresive dar să le luăm dintr-un stadiu incipient.

Expunerea la soare este foarte importantă și în special expunerea de scurtă durată și foarte agresivă. De asta e important să vezi și copiii de mici. Noi, ca și oameni, avem un grad de acumulare a ultravioletelor. Iar dacă depășești acel grad de acumulare a ultravioletelor până la 10 ani, evident problemele pot apărea din ce în ce mai devreme. De asta contează foarte mult să te expui treptat, să te expui în intervalul permis, să folosești factor de protecție tot timpul anului, chiar și atunci când te duci la schi. Atunci iar ne expunem la ultraviolete. Razele ultraviolete sunt reflectate de zăpadă, de mare și trebuie să ne protejăm cu factorul de protecție.

Cât de important este aici factorul genetic?

Foarte important. Sunt persoane care au anumite sindroame de nevi displazici sau de anomalii. Deci, să zic așa, pe factorul genetic n-avem cum să intervenim. Dar pe partea de expunere la soare și pe folosire factor de protecție, e ceva ce putem controla. Și cel mai nociv este solarul. Avem voie să facem ultraviolete artificiale. Dar ultravioletele artificiale sunt folosite în medicină, sunt niște ultraviolete artificiale cu scop medical. Acelea sunt total diferite față de solar. De exemplu, într-un psoriazis, în diferite dermatite, în vitiligo, se folosesc ultraviolete artificiale dar sunt total de altă natură. Și chiar și acolo, pot apare anumite reacții adverse după UVA-terapie.

Ce părere aveți despre epilarea definitivă cu sistemul IPL, care practic încălzește atât de tare rădăcina firului de păr încât o înlătură?

Lumina intens pulsată și laserele folosite pentru epilare au totuși deja foarte mult timp în spate și au avut studii clinice nenumărate. Într-adevăr, este vehiculată această idee că epilarea definitivă poate determina niște anomalii ale pielii, inclusiv cancer de piele. E fals. Ce poate determina epilarea definitivă sau lumina intens pulsată, indiferent dacă e vorba de laser sau IPL – în general, formele de epilare definitivă au ca țintă cromoforul. Cromoforul este pigmentul din piele și pigmentul din firul de păr. Evident, pigment noi avem și alunițele de pe corp. În momentul în care facem o formă sau alta de epilare și noi nu ocolim sau nu evităm leziunile pigmentare – alunițele noastre care sunt maronii – se poate întâmpla să arzi și alunița respectivă. Arzând alunița respectivă, în procesul de vindecare să aibă o vindecare anormală, să zic așa și chiar să genereze diverse anomalii. Dar foarte, foarte rar e posibil acest lucru. Sau aproape imposibil, după ultimele studii demonstrate, cum că dacă noi avem nevi benigni pe piele, în general un traumatism local, înainte da, se făcea chestia asta: dacă traumatizai o aluniță, din start, o scoteai, că aia putea să se vindece anormal. Nu. Studiile recente spun: chiar dacă faci un traumatism local, pe un nev care este benign, în principiu, el nu ar trebui să degenereze.

E important însă ca această procedură să fie făcută de un medic.

Alimentația are vreun rol specific în sănătatea pielii?

Nu pot să spun că are neapărat un rol specific dar evident, alimentația, odihna, gradul de hidratare, fumatul, sunt factori importanți, general vorbind, pentru că toate determină stres oxidativ. Stresul oxidativ produce radicali liberi și radicalii liberi sunt nocivi pe toate liniile organismului nostru. Deci dacă avem un stil de viață nesănătos, cu fumat, cu expunere la soare, cu deshidratare, cu somn insuficient, clar asta va genera stres oxidativ și radicali liberi și cu siguranță poate să ne genereze neplăceri și asupra pielii.

Un alt lucru foarte important este fototipul pacientului. Că sunt persoane cu un fototip mai deschis, care evident, au un risc mai mare, și persoane cu un fototip mai închis. Diferența dintre fototipuri este una minusculă, de fapt și de drept. Adică de 6 SPF-uri, să zic, între un fototip și celălalt. Nu există o diferență extrem de mare deși se crede „A, dacă e alb are risc mare și eu dacă sunt mulatru nu am niciun risc să dezvolt”. Nu, diferența dintre un fototip și altul e de 6 SPF-uri, ceea ce e foarte puțin.

O scanare full body, asa cum am făcut eu, are pretul de 130 de euro, iar dermatoscopia variază de la 30 de euro (1 leziune) și 100 de euro (până la 20 de leziuni).

Vă recomand pentru monitorizarea pielii clinica Derma Expert by Elos, echipa este extrem de amabilă și bine pregătită, au cele mai noi aparate, cum este acest FotoFinder, fac proceduri de reducere a ridurilor și vergeturilor, antiaging, hidrodermabraziune, epilare definitivă, rejuvenare vaginală (acesta e un subiect de interes pentru mame, pentru că poate rezolva și disconfortul la contact sexual, și incontinența urinară ce apare uneori după naștere, poate îl voi aborda anul viitor, dacă o să am timp).

Acesta nu este un articol plătit, este experiența mea onestă pe care am ținut să v-o împărtășesc ca să vă îndemn să aveți grijă de pielea voastră, în orice clinică și cu orice tehnică de monitorizare doriți. 🙂

Sursa foto: dermatoscopie copii via Shutterstock.com

Pin It

5 Comments

  • Florina spune:

    M-ai pus pe ganduri si chiar trebuie sa ajung anul asta la dermatologie ca mi-au aparut de la an la an alunite mai mari. Interviul e foarte interesant 🙂 , iar termenul stres oxidativ acum il aud pentru prima data.
    Și da, cu varsta, mai evoluam si noi, ultima data ne-am intors de la mare nebronzati tocmai pentru ca am folosit crema cu protectie solara mai mare, mai bine asa, decat bolnav.

  • Luminita spune:

    Si eu am fost de cateva ori deja la dermatolog, si in Romania, si in Belgia. Pentru ca mostenesc pe linie materna o piele alba si tot mai plina de alunite, am decis sa nu imi fac nici un tatuaj (in caz ca apare vreuna dubioasa tocmai pe el, cum o mai monitorizezi?). Recomandarea doctorilor a fost sa revin anual pentru control. Dupa ce termin cu sarcina, ar trebui sa fac o noua vizita la cabinet, mai ales pentru ca in timpul sarcinii corpul o ia razna, hormonal vorbind.

  • dojo spune:

    Inainte sa plec din tara mi-am facut niste testari, zic eu importante, pentru ca la inceput nu vom putea sa ne atingem de prea scumpele asigurari medicale de aici. Asa ca ne-am facut acasa ce trebuia. De la ecografii, la control ginecologic si dermatoscopie. Am o alunita pe piept care mi s-a parut ca s-a modificat, din fericire nu e cazul de sperieturi. E mai bine sa prinzi orice in stadiu incipient, decat sa mai ai cateva luni de trai. Si eu sunt stresata de sanatatea mea, nu pentru mine, ca nu mai traiesc doar pentru mine de niste ani. Imi doresc sa fiu sanatoasa inca 10-15 ani sa fie fata crescuta si pe drumul ei. Dupa aia se poate intampla orice cu mine.

  • Maya spune:

    Eu tocmai mi-am scos 2 alunite de pe fata, cu laser, la o clinica de estetica. Si urmeaza sa imi mai scot 4 de pe corp intr-o clinica medicala, chirurgical majoritatea si una prin cauterizare. Abia astept sa scap de ele, ma deranjeaza destul de tare, fiind in zone in care le tot lovesc din greseala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *