Patru fete de 13 ani fug de-acasă pentru a se angaja la o firmă de videochat

Suntem într-un oraș oarecare din România, nici mare, nici mic, deși poate fi și mare, poate fi și mic. Nu contează orașul. Ce urmează să citiți se poate întâmpla oricui, în orice oraș. Oricărei familii, indiferent de cât de „bună” e școala la care merge copilul, indiferent de câți bani sau ce religie au părinții.

O femeie de 31 de ani care face videochat stă pe bancă în fața blocului. Pe lângă ea trec femei, bărbați, copii, eleve de liceu, copii mici cu părinții sau cu bunicii, cu cățel sau fără.

Femeia intră în vorbă cu fetele mai măricele, de 10, 11, 12, 13 ani. Le povestește într-un mod simpatic, pe limba lor, ce meserie interesantă are ea. Cum câștigă mulți bani făcând aproape nimic. Vorbește la telefon cu niște domni. Dar nu e nimic murdar sau periculos, nuuu, nici nu trebuie să se dezbrace, domnii aceia au nevoie doar de o prietenă, de cineva cu care să vorbească, cineva care să-i asculte, și pentru asta poți câștiga mulți bani, dacă ești deșteaptă.

Toți ne considerăm deștepți. Toți am vrea să câștigăm bani ușor, doar fiind drăguți cu cineva care are nevoie de un prieten.

Noi, adulții, știm că așa ceva nu se poate. Copiii nu știu. Sunt naivi. Sunt cruzi.

Curând, o fată de 13 ani începe să creadă ce îi spune femeia asta. Fata începe să viseze. Libertate. Bani. Putere. O carieră. Își convinge încă trei prietene. Una are oricum o relație cu un băiat mai mare, ea știe mai multe despre cum merg lucrurile astea. Fetele își fac un oarecare plan pe termen mediu, poate lung. Da, video chat. Sună bine.

Fetele sunt în clasa a șaptea.

Fetele exersează, se joacă, între ele se naște o complicitate care le place.

Un coleg mai mare le filmează în timp ce se dezbracă în toaleta de la școală.

Apoi, la ele în clasă vine un angajat al școlii care le vorbește despre liceu, se pot înscrie la anul. Atunci fetele zic tare în clasă că pe ele nu le interesează să meargă la liceu, că ele vor să facă video chat. Se discută, se dezbate, se râde.

Un coleg spune acasă mamei lui despre colegele care vor să plece de acasă să facă videochat. Mama băiatului alertează părinții fetelor. În acea seară, fetele anunțaseră fiecare că doarme la alta. Nu erau la niciuna dintre ele.

Părinții își dau seama că le lipsesc lucruri de valoare din casă. Aleargă la autogară. Acolo le găsesc pe cele patru fete. Încercaseră să ofere bani unui șofer să le ia la București. Omul refuzase, ai nevoie de buletin ca să cumperi bilet de autocar, ele nu aveau buletin, unele au 12 ani, altele 13. Bănuitor, le-a pus pe fete să aștepte. Acolo au fost găsite de părinți. Una dintre ele este și însărcinată.

Fetele aveau de gând să plece la București și să se angajeze la o firmă de video chat. Nu e clar încă dacă urma să le aștepte cineva acolo, dacă femeia de pe bancă le oferise vreo persoană de legătură. Fetele nu vorbesc. Acum sunt fiecare în familia ei, fără acces la telefon. Părinții încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat. Poliția caută posibili suspecți. Femeia de pe bancă zice că n-a încercat ea să racoleze pe nimeni, niște fete au întrebat-o, ea le-a răspuns.

Dacă acel sofer de autocar accepta șpaga fetelor și le urca în mașină, nimeni nu știe ce s-ar fi întâmplat cu ele.

Dacă colegul lor nu și-ar fi anunțat mama, din nou, cine știe…

Dacă exista o persoană de contact și persoana asta venea să le ia de undeva…

Dacă orașul acesta e undeva aproape de graniță și ele ar fi reușit să se urce în vreo mașină…

Cazuri similare au fost înregistrate în aceeași școală acum câteva luni. Și în orașele vecine.

Posibil să fie o rețea, poate sunt mai multe.

În școală se dezbate intens episodul. Părinții sunt speriați. Alții neagă. Nu, lor nu li se poate întâmpla. Băiatul care a cerut ajutor este pus la zid de unii colegi. Băiatul care a filmat fetele a trimis a doua zi clipul tuturor colegilor lor. Ca să facă pe interesantul. Acum fetele au de luptat nu doar cu propria decizie greșită, ci și cu stigma. Iar stima asta e oribilă.

Fetele și familiile lor au acum de rezolvat o situație imposibilă. Încrederea le este zdruncinată, și unora, și altora. Tendința, este desigur, de a pedpsi copilul care era să facă o așa tâmpenie. De a-i reproșa tot ce i-ai oferit, poate cu sacrificiu. De a-l acuza că te-a dezămăgit. E normal, ești speriat de moarte, ați fost la 5 cm de prăpastie. Nu înțelegi cum s-a întâmplat asta, cine cu ce a greșit, îți vine să încui copilul în casă pe vecie și să dai foc la tot internetul. Nu-l mai lași la școală. Vă mutați în alt oraș. În altă țară, pe altă planetă.

Copila însărcinată va păstra copilul.

Nu-mi pot imagina cu adevărat prin ce trec părinții aceștia.

Cred că toți părinții se amăgesc cu gândul că lor nu li se poate întâmpla. Nu nouă. Noi suntem speciali. Noi suntem educați. Avem bani, poziție bună. Nu în școala asta. Nu copilului nostru.

Iar eu vă spun că se poate. Întâmplarea de mai sus e 100% reală. Dintr-un liceu bun, care are școală bună. Am ținut legătura cu doi dintre părinții implicați. Am primit detalii pe care o să le păstrez pentru mine, nu vreau ca acest articol să expună pe cineva sau să rănească și mai mult persoane care trec acum prin zile, săptămâni teribil de grele. Nu contează nume, date, locuri. Contează să știți ce se poate întâmpla oricui, inclusiv vouă.

Contează să aveți o relație cât mai apropiată cu copilul vostru. Să țineți aproape, chiar dacă e greu după o anumită vârstă, chiar dacă copilul se luptă să se desprindă. Îi puteți da mai multă libertate după ce vă asigurați că el înțelege lucruri esențiale despre lume, că știe ce este și ce este legal, moral, benefic, după ce simțiți că aveți încredere unii în alții.

Iar dacă se întâmplă ceva, nu săriți cu bătaia, cu vorbele grele, cu pedeapsa. Asta va fractura și singura cale de vindecare și salvare care v-a rămas: relația între voi. Cereți ajutor de la specialiști, de la școală, invitați oameni să vorbească copiilor despre meserii, despre valori, despre educație sexuală. Sprijjiniți-vă unul pe altul, mama pe tata, mamele între ele, tații între ei. Uitați-vă împreună la filme. Citiți împreună cărți. Vorbiți. La început s-ar putea să trebuiască să vorbiți numai voi. La început s-ar putea să pară că vorbiți la pereți. Copilul o ține pe a lui. E mare, știe, are dreptul să aleagă. Într-un fel, are dreptate, e mai mare. Poate o discuție cu un specialist în drept, jurist, avocat, îi poate aduce lumină asupra drepturilor pe care le are. Poate câteva ședințe de consiliere cu un psiholog specializat cu lucrul cu copii adolesecnți poate ajuta. Poate tineri care au trecut prin situații similare.

Îmi pare foarte rău pentru aceste familii. Eu cred că vor trece cu bine peste acest episod.

Celorlalte aș vrea să le transmit să nu creadă că lor nu li se poate întâmpla.

PS: Am scris acest articol cu acordul tuturor familiilor implicate, care-și doresc să facă toți părinții conștienți de lucrurile care se pot întâmpla cu copiilor lor, sub nasul lor, fără ca ei să știe. Vă rog ca, înainte de a comenta, să țineți cont de faptul că părinții acestor fete și probabil și ele, peste o vreme, vor citi acest articol și reacțiile voastre la el. Nu scrieți nimic din ce nu v-ar plăcea să citiți despre voi înșivă. Mulțumesc.

Photo by Alessio Lin on Unsplash

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4196

61 comentarii

  1. Sa le dea Dumnezeu putere părinților dar și fetelor sa înțeleagă ce sa întâmplat (sau ce sar fi putut întâmplă). Sper sa reușească sa le explice și sa le arate ce lucru grav au făcut. Multa putere și răbdare părinților dar și multa înțelepciune fetelor. Sper din suflet sa realizeze faptul ca tocmai au fost salvate și ajutate sa revină pe calea cea buna.

    • Video chatul si jocurile de pariuri nu sunt bine reglemetate (bine.eu a s vrea chiar sa nu existe de loc). Nu poti avea reclame la tv/internet cu asa ceva. Pe mine ma frapeaza ca la fiecare colt de strada dar chiar si in malluri gasesti un bar cu jocuri de noroc. La fel de ipocrit mi se pare si faptul ca s-au interzis reclamele la tigari dar in tara berii la.pet de 3 litri ai reclame peste tot. Honestly cu toate ca e nociv fuatul nu am vazut pe nimeni sa omoare/violeze/accident de masina de la prea multe tigari.

  2. Reclamele astea sunt peste tot. Nu te mai poti uita pe youtube fara sa iti apara reclama la videochat.

    Afise, anunturi…la camin in facultate le bagau cu zecile pe sub usa, le luam mormane si le aruncam. Milioane de articole si bloguri pe net, toate pozitive.

    Normal ca pare o chestie normala. Adica fetele astea nu vad nicio diferenta intre a face videochat si a avea un vlog pt social media. Ambele sunt doar meserii noi, si parintii cam incuiati ca nu le accepta.

    Poate ar trebui sa se discute si despre realitatile job-ului, dincolo de prejudecati. Despre cum de multe ori clientii te injura si te umilesc, si trebuie sa stai sa induri. Durerile de spate si de…altele.

    Despre toate comisioanele luate si despre cum nu ajungi mai niciodata la zecile de mii de euro promise.

    Cred ca asta ar ajuta, o lista pe cat de extinsa ne putem gandi toti cu efectele negative a videochatului. Pentru ca nu, nu sunt evidente, mai ales cand se lupta cu toata masinaria de marketing.

    • Aflasem dintr un articol ca in Suedia (sper ca imi aduc aminte bine) educatia sexuala incepe cu un film socant pentru copii dar care ii pune foarte bine in tema cu oamenii rai din aceasta lume. Filmul se numeste Lilja Forever si este descris ca fiind „disturbing” dar foarte real. Indeamna sa spunem verde in fata copiilor, sa inteleaga exact situatiile in care se pot afla, primejdiile care vin din partea unor oameni care par cumsecade etc. Pare dur sa pui niste copii putin peste 10 ani sa vada un asemenea film, dar…..mai bine afla asa decat pe pielea lor. Imi pare sincer rau pentru familiile de care am aflat din articol, le multumesc parintilor ca au acceptat sa le fie spusa povestea pentru noi, ceilalti. 🙁

    • De acord, Cristina!

      Cred ca putina lume realizeaza cat de bombardati sunt copiii cu promovarea videochatului. Ce contrabalanseaza in viata lor asta? E foarte bine ca li se arata astfel de filme, mi-as dori sa o faca si in Romania.

    • Asa este si asta este O PROBLEMA!

      Stau intr-o metropola exagerat de cosmopolita si de ‘relaxata’ cu multe chestii. Dar aici NU am vazut afisele astea sau flyerele in cauza. Pentru ca probabil te leaga din secunda a doua, nu stiu.

      Este inadmisibil sa existe bannere stradale langa scoli, sa se imparta materiale promotionale de parca ar fi o calatorie exotica.

      Copiii nostri sunt bombardati cu tot felul de mesaje confuze, pana si campaniile de imagine de prin blogosfera (vlogosfera in special) in ceea ce priveste aceasta activitate sunt de blamat. Ieri citeam la tine despre contul fake de instagram si despre rezultatele ‘experimentului’.

      Este incredibil de greu pentru fetele acestea, ajunse la o anumita varsta, sa inteleaga cu ce se mananca viata. De asta consider ca ‘fenomenul’ video-chat ar trebui strict reglementat. As lua la intrebare toti ‘patronii’ de firme sau de situri, in ceea ce priveste varsta fetelelor. E vreuna sub 18 ani. Minunat, bagat la mititica. Scoase toate bannerele in cauza si interzisa promovarea. Asa cum nu promovezi droguri sau prostitutie direct, asa nu ai voie sa promovezi video chat.

      ‘Doamna’ aia care discuta in parc ar trebui si ea luata la intrebari.

      Parintilor MULTA rabdare si intelegere. Nu le dati cu capul de pereti, bucurati-va ca le-ati prins inainte sa ajunga o statistica. Fiti alaturi de ele, iubiti-le, ajutati-le sa navigheze perioada asta atat de grea. Veti supravietui cu totii, va fi si bine, dar acum e mai greu.

      In ceea ce o priveste pe fata insarcinata, sincer nu stiu ce sa spun. Eu as fi renuntat la sarcina, daca eram in aceasta situatie, dar nu stiu nimic mai mult despre ea si familie. Sunt mame copii care si-au refacut viata scolara / profesionala, au avut familii si considera ca a fost o miscare buna sa tina copilul, altele au alte povesti. Voi stiti exact (ea si familia) ce puteti sa faceti si ce nu. Oricum, sa ne bucuram ca in Romania INCA se pot face avorturi si ca aveti o alegere.

      Tu, Ioana, tine tare de subiectele astea. SUNT NECESARE!

    • @Dojo:

      Nu sunt afise pt ca nu e piata pt asta.

      Cum sa-i promiti unei fete tinere de acolo ca are salariu garantat 1000 eur? Pai castiga mai mult cu salariul minim pe economie!

      Se estimeaza ca 100k de romani lucreaza in videochat. Oficial, ca neoficial…

    • Mihaela, sotu’ este receptionist la un bloc din Manhattan. Ce bucati vin acolo, sa fim seriosi.Prostitutia (pentru ca asta este) a fost si va fi mereu prezenta peste tot.

      Si sa spui ca aici nu este piata, mi se pare amuzant, ca nu Romania a inventat videochat-ul. Doar ca sunt alte legi si alte pedepse pentru mizeriile astea.

      La noi insa au luat-o razna, mai putin si se prezinta la scoala ca o cariera viabila. Cu cat sunt mai saraci oamenii si mai lipsiti de educatie, cu atat varianta asta pare ideala.

    • @Mihaela Sexualizarea copiilor este fără îndoială nocivă pentru dezvoltarea lor. Dar pentru o persoană adultă care practică astfel de activități în mod asumat, singurele „efecte negative” apar din cauza clevetelilor și a etichetelor puse de persoane pline de prejudecăți ca tine. Dacă spui că ai aruncat pliantele alea, de unde ști că trebuie să înduri înjurături și umilințe din partea clienților? Sau așa crezi tu că trebuie să fie, pentru că, deh, dacă e cu sex și bani, trebuie să fie mizerabil?

    • O daa!! Cata dreptate ai! Pe facebook si pe youtube vad zilnic 4-5 reclame la videochat.
      Nu condamn persoanele care practica meseria asta, atata timp cat sunt adulte, o fac asumat, constient si responsabil.
      Insa chestia asta ar trebui reglementata cumva, adult-only.
      Eu la 13 ani nu stiam ce e aia un sarut. Ma sperie toate chestiile astea si vreau sa pot comunica cu copilul meu cat mai deschis despre orice.

    • @Dojo: prostitutia se face local. daca lucrezi in ny, platesti chirie in ny, iti asumi costuri in ny, te raportezi la cat castiga ceilalti in ny ca sa ceri un tarif.

      e imposibil sa stai in romania si sa te prostituezi in ny, doar nu iei avionul in fiecare seara.

      dar videochat….faci de oriunde, remote. iata cum un salariu de 1000 eur minim, cat am vazut eu pe afise, e mai atractiv in romania. ca aici alternativa fara scoala fara nimic e sa lucrezi 8 ore pe 1000 lei. Parca suna mai bine 4 ore pe 5000 lei, plus ce mai obtii extra, nu?

      @ioana maria: poftim. exact ce ziceam cu promovare pozitiva.

      te inseli daca crezi ca judec persoanele care fac asta, sigur multi chiar au avut nevoie de bani.

      dar meseria o judec, mai ales cand e la modul, ce mare lucru?

      gandeste-te asa. e prea devreme ca un copil de 13 ani sa munceasca 8 ore pe zi in call center, de ex? Da, e devreme. Nu mi-ar placea sa aud ca copilul meu munceste atat, as vrea sa aiba copilarie.

      Si totusi cu siguranta nu ar fi sarit nimeni asa ca la videochat. E asta din cauza ca suntem toti plini de prejudecati?

    • @DOJO
      „De asta consider ca ‘fenomenul’ video-chat ar trebui strict reglementat. As lua la intrebare toti ‘patronii’ de firme sau de situri, in ceea ce priveste varsta fetelelor. E vreuna sub 18 ani. Minunat, bagat la mititica. Scoase toate bannerele in cauza si interzisa promovarea. Asa cum nu promovezi droguri sau prostitutie direct, asa nu ai voie sa promovezi video chat.” – acolo unde drogurile și prostituția sunt ilegale bineînțeles că nu ai voie să faci reclamă. Guess what, acolo unde e legală atunci ai voie. Mergi în Las Vegas să-i vezi pe mexicani cum îți bagă în buzunar cu forța flyerele cu fetițe…
      Articolul nu pomenește nimic despre vreun patron de studio videochat care ar fi angajat minore, deci de ce te agiți ca un Pepsi? Cine zice că nu e reglementat deja?

  3. Am 30 ani si lucruri asemanatoare se intamplau si cand eram eu la scoala. Doar ca pe vremea aia nu se facea videochat, fetele erau putin mai mari si plecau de bunavoie cu iubitii proxeneti sa faca bani afara, multi bani, asta le atragea. Si ele proveneau din familii cu educatie si invatau in licee bune. ?

    • Nu am copii, dar dau random in ultima vreme peste articole despre adolescente care nasc sau fac avort la 12-13 ani sau despre cum diverse adolescente sau femei sunt racolate pentru trafic de persoane/prostitutie. Constant vad commenturi consternate, dar nimeni nu incepe o petitie pentru educatie sexuala si a drepturile copiilor/ umane in scoli. Cred ca profesorii si ONG-urile are trebui sa prezinte statistica parintilor in scoli in legatura cu numarul de sarcini in randurile adolescentilor/ copiilor si abuzurile in randurile lor.
      Al doilea topic…daca copilul vede ca parintii si societatea sunt focusati doar pe a castiga bani si nu a se respecta si a fi respectat, de ce nu ar face la fel. Exemplu: imi pare rau ca suferi/esti suparat, dar mama/tata trebuie sa mearga la lucru si o sa stea peste program ca sa castige bani. => copil: Eu si emotiile mele nu sunt importante..a avea bani e mai important si singurul fel in care atrag atentia oamenilor.
      Romanii sunt atat de focusati pe bani si aparente incat nu ne respectam si nici nu respectam pe cei din jur.

  4. E greu să citești, să îți închipui astfel de situații, mai ales dacă ești mamă de fată. Nici sfaturi nu aș putea da pentru că fiecare situație e unică, la fel și copiii despre care se vorbește. Nu mai contează educația dată, copiii vor să experimenteze, să evadeze, să fie independenți dar nu știu ce consecințe pot avea acțiunile lor. Comunicarea e foarte importantă între copii și părinți dar să nu degenereze în pedepse crunte care va adânci și mai mult prăpastia dintre cele două tabere. Sunt atâtea știri cu copii dispăruți, răpiți și pentru unii dintre adolescenți sunt doar știri fără importanță. Trebuie sfătuiți să spună liber ce îi doare fără consecința că ar putea fi blamați de familie sau luați în râs. E o ușurare că finalul celor întâmplate pare să fue unul fericit și sper să rămână așa măcar până la 18 ani când, din nou, vor spune că sunt adulți și au dreptul să facă ce vor ??

  5. Mi se pare extrem de greu sa fii părinte in ziua de astăzi. Din multe puncte de vedere. Iar problemele mari incep fix când unii cred ca atunci devine mai ușor. Zâmbesc amar când aud colege cu copii mici, preșcolari sau bebeluși chiar, așteptând “ sa mai crească, sa fie mai ușor”. Am cunoștințe care au făcut mai mult de 2 copii in ideea ca pe măsura ce cresc devine mai ușor, pentru ca mai apoi sa constate ca primul, odată ajuns in adolescenta, le ocupa tot timpul. Iar Internetul, telefoanele, totul s-a întors împotriva noastră. Suntem mai “conectați” virtual și mai deconectați de toată realitatea care a luat-o razna. Am și eu copil aproape de o seama cu fetele din poveste și stiu cum e.
    Totuși, revenind la poveste: la 13 ani fetele au spus ca dorm una la cealaltă dar părinții nu vorbesc între ei in astfel de cazuri? Nu se stabilesc ore, program, copiii nu sunt duși personal la adresa respectiva? Fata mea este aproape de vârsta lor, deci fix la 13 ani nu stiu cum mai funcționează lucrurile, dar in rarele cazuri ( doua, mai exact) când a vrut sa doarma la o prietena am stabilit multe detalii cu familia respectiva, ne-am auzit prin telefon, am primit și poze ca fetele sunt ok, pregătite de somn. De asemeni, încerc sa fac educație financiară acasa, înțeleg ca dorința fetelor a fost sa aibă bani, mulți bani, indiferent cum ii obțin. Practic cu asta le-a luat mințile oricine a făcut-o, iar la 13 ani e oarecum atipic ca cea mai mare dorința sa fie sa ai cât mai mulți bani. Mai curând le prostesti cu povesti de iubire sau faima, celebritate, ele încă visează alte lucruri, dorința de a avea bani stiu ca vine ceva mai încolo, spre 17-18 ani. De vorbit cu străini, mai ales in mediu online, știe ca e absolut interzis, nu negociem la asta. Am văzut împreuna filmulete, citit cărți, explicat.
    Ce ma doare pe mine este ca școala, in goana după tot felul de premii și locuri bune in Clasamente făcute pe criterii subiective, uita de copiii ăștia. Stiu zeci de exemple cu copii din scoli extrem de bune care au luat-o pe cele mai greșite drumuri, uneori sub ochii cadrelor didactice. Aproape cu acordul lor. Mi se pare strigător la cer. Educația se face in familie dar trebuie dublata si de educația de acasa.

    • Ce cărți carti ati citit cu privire la subiectul diacutat? Ma interesează și pe mine o recomandare. Mulțumesc.

    • Scriu si eu ce am patit, ma bucur ca exista acest articol, in general lucrurile acestea se intampla si nimeni nu vorbeste despre ele.
      Mie era sa imi moara fata, da, am vorbit cu mama fetei la care urma sa doarma, da, tatal ei a dus o acasa la fata dar mama (credincioasă dealtfel si foatte ok) a mintit si cu acordul ei fetele au mers la o petrecere. Am sunat, chiar mi.era jena ca deranjez prea tare asa o femeie ca lumea, m am asigurat ca va sta cu fetele toata noaptea. Am mai sunat o data si datorita unor necorelari intre ce spunea mama si ce mi a spus fiinea samd am aflat tot ce s a intamplat. Am aflat ca nu era prima oara cand femeia asta mintea. Dar nimeni nu mi a spus nimic, desi ar fi avut cine sa imi spuna.

  6. In Cluj, pe vremea cand eram studenta (prin 2010), se imparteau fluturasi pe strada cu textul „esti frumoasa, fii desteapta”- totul fiind o reclama pentru videochat. Am primit mai multi fluturasi de acest gen, un tip spunandu-mi ca nu e mare lucru, ceva gen Avon, mirandu-se cum de nu ma intereseaza o sursa usoara de venit.

  7. Dumnezeule! Sa aiba putere parintii si sa fie langa copilele lor!!! Sa nu le bata, sa nu le injure, sa nu le scape cuvinte urate din gura! Nu vor rezolva nimic, dimpotriva! Sa fie langa ei, sa ii asculte chiar si tacand, fiind acolo! Sa caute sprijin oriunde se poate! Sa descarce materialele despre educatie juridica, de care chiar scriai si tu ieri cred! Sa aiba incredere ca vor trece peste asta si atunci cand o vor face sa faca voluntariat! Sa vorbeasca si ei si copiii despre aceste pericole! Doamne ajuta!

  8. Mie, cand aveam 13 ani, mi-ar fi placut sa aud de la parintii mei ca ei ma iubesc, ca orice greseala poate fi reparata si va fi iertata, ca au incredere in mine, dar ca regulile si interdictiile sunt facute de ei ca sa aiba grija de mine, pentru ca eu inca nu cunosc bine lumea in care traiesc si ca si ei inca o descopera, desi au vazut mai multe. Ca increderea lor in mine nu inseamna ca lumea e un loc bun si sigur, ca neincrederea e in restul lumii. Exista oameni rai sau care fac lucruru rele. Ca daca e sa ma bazez pe cineva, sa fie ei aceia, pentru ca ma iubesc cel mai mult din lumea asta mare.

    As fi vrut sa aud ca banii multi vin ori cu munca multa ori cu minciuni, inselaciuni, furat si cu procese de constiinta. Si ca ma incurajeaza sa aleg prima varianta, pentru ca altfel nu poti dormi noaptea cu constiinta impacata.

    As fi vrut sa aud ca nu e prost cel care intreaba, ci cel care ramane in nestiinta pentru ca nu va afla niciodata raspunsurile. Sa te faci ca stii tot e doar o dovada de ignoranta. Nimeni nu stie chiar tot.

    As fi vrut sa stiu ca ma voi cunoaste pe mine cu adevarat abia pe la 25-30 de ani. Abia atunci am putut sa imi selectez in mod eficient oamenii in compania carora ma simt eu bine, am stiut sa impun limite atunci cand altii voiau sa le incalce ca sa le fie lor bine.

    Imbratisarile de la mama si de la tata sunt intotdeauna binevenite.

    Le doresc succes tuturor. Fetitei insarcinate ii spun ca a fi mama e cel mai greu lucru din lume, dar si cel mai frumos. Ii doresc putere sa isi continue studiile si sa isi iubeasca nemarginit copilul.

  9. Daca au posibilitate ar fi bine sa apeleze la terapie, atat individuala, cat si de familie. De trecut vor trece cu siguranta peste, dar mai important e cum anume vor trece. Intr-un oras mic barfele vor continua sa le afecteze urmatorii ani, mai ales ca circula si filmuletul. E foarte important ca atat ele cat si parintii sa se elibereze de vinovatie si sa accepte ca orice decizie am lua pe parcursul vietii ea singura nu ne afecteaza intreaga viata si ca ceea ce conteaza enorm e cum ne raportam la experienta respectiva si cum decidem sa actionam in prezent si viitor. Probabil ca acum li se pare ca sunt intr-o situatie fara iesire dar orice criza e resimtita ca permanenta atunci cand e traita, insa asta nu va dura la nesfarsit. Pericolul a fost mare dar in realitate nu s-a intamplat mare lucru, din fericire. Cred ca cel mai dificil va fi pentru fata care va avea un copil insa cu sustinere emotionala lucrurile vor fi ok.
    Pentru Printesa: Cred ca e foarte important ce faci aici, e nevoie sa se vorbeasca despre lucruile astea si despre pericolele la care copiii sunt expusi. Vad in jur o multime de oameni care se raporteaza la copii ca la niste semi-oameni cu trairi, emotii si dorinte tot semi, cand ele de fapt sunt mult mai intense, avand in vedere ca nu au invatat sa le controleze.

  10. Si de aceea e important ca noi, ca adulți, femei și bărbați, să nu mai vorbim despre videochat ca despre o meserie ca oricare alta. Am văzut această tendință și mi se pare foarte periculoasă. Nu este o meserie ca oricare alta, nu este demnă, este la limita legalității, are legătură de multe ori cu prostituția și cu traficul de persoane. Este ceva foarte, foarte periculos.

  11. Am urmarit întreaga poveste pe grupul de pe facebook si azi am citit ceea ce ai scris tu.M-a socat faptul că fetița însărcinată va păstra copilul. Imi asum ce voi spune în continuare si sunt în măsură să spun cu tărie că este o greșeală pentru că am fost în situația fetei.Nu aveam 13 ani ,aveam 16 ani și am rămas însărcinată. Mama mi-a fost alături, ne-am consultat ,am mers la ginecolog împreună care ne-a explicat pe îndelete toate riscurile unei întreruperi de sarcină. Alegerea am facut-o eu ,nu mi-a fost impusă de nimeni. A fost cea mai bună alegere pe care am facut-o si nu, nu am ramas traumatizata fizic sau psihic pentru ca am avut parte de un doctor minunat si de o intervenție fără cusur. După aceea experiență am devenit conștientă de riscurile sexului neprotejat si mi-am luat măsurile de precauție necesare, am avut un doctor care mi-a explicat tot ce aveam nevoie sa stiu si care m-a monitorizat ani de zile din punct de vedere medical. Sa ai un copil la vârsta de 13 ani, cu tot sprijinul familiei este ceva peste puterea de înțelegere a unui copil de 13 ani. Nu am fost vreo ușuratica, din contra, aveam un prieten de 1 an de zile , hormonii si-au spus cuvantul si s-a intamplat ceea ce nu credeam ca mi se poate intampla MIE. Mama mi-a respectat decizia si mi-a fost alături necondiționat, cu dragoste si înțelegere.Ii rog pe părinții acestei fete sa se gândească de 2 ori inainte de a lua o asemenea decizie…este foarte greu. Un copil iti schimba total viața ori ca vrei , ori ca nu vrei…stiu asta pentru că am si eu ,acum, la 34 de ani 2 minunați. Nu regret decizia luată la 16 ani . A fost decizia care mi-a oferit un viitor , care m-a ajutat să înțeleg ce poate face un moment de nesabuinta , care m-a responsabilizat pe viață. Am terminat liceul, facultatea, am muncit si am evoluat frumos, mi-am întemeiat o familie frumoasa si sunt veșnic recunoscătoare dlui doctor si mamei mele. Stiu ca voi fi aspru judecata pentru cele spuse dar imi asum sfatul dat.Le doresc multa înțelepciune, dragoste si înțelegere părinților.

    • Dupa ce pacatuiesti prin curvie sa mai faci si crima pe deasupra ! Tôt respectul fetei si parintilor in hotararea de a pastra copilul !

    • Mi se pare foarte trist sa incurajezi la avort, doar pt ca tu ai ales asta si ti-a fost bine (whatever that means). Ca si cum exista doar 2 variante…avort si esti ok, sau pastrezi copilul si esti nenorocita pe viata! Tot ce stii e ce ti s-a intamplat tie in urma deciziei de a face avort, dar ce ti s-ar fi intamplat si cum ti-ai fi trait viata daca ai fi pastrat copilul nu poti sti niciodata. Ar fi putut fi 1000 de variante de povesti, unele frumoase, unele nu. De ce crezi ca povestea ta s-ar aplica tuturor? De ce crezi ca a pastra copilul e doar nenororcire? Cine esti tu? Dumnezeu?
      Sunt mama si atat stiu: un copil inseamna bucurie si binecuvantare! Inseamna greu? Cu siguranta! Inseamna si sacrificii si efort si renuntare de sine! Cel mai probabil fata asta va trebui sa lupte mai mult in viata, dar poate tocmai asta o va face un om de caracter, un om puternic! Si nici nu stii cat suport va avea din partea familiei.
      Foarte trist sa vad cat de usor incurajezi avortul, ca si cum povestea ta e una de succes si e singura varianta care se poate aplica tuturor femeilor!
      E trist prin ce trece fata asta si familia ei, dar sufletelul ala mic nu a gresit cu nimic!

    • Pt toti astia impotriva avortului. Voi realizati ce impact devastator are o sarcina asupra unui corp de copil ca la 13 ani numa femeie nu e? Sau ce efect psihologic ? Sunt ditai femei in toata firea, mature cu o viata stabila si cu sot care fac depresii post partum si au probleme sa se adapteze la viata cu un copil si voi condamnati un copil ca nu face un alt copil?
      Voi realizati ce spuneti?
      As fi curioasa sa aud parerea unui medic dar mi se pare criminal sa ceri unui copil de 13 ani sa duca o sarcina la capat.

    • Poate sarcina e prea avansata. Poate sunt alte probleme medicale care fac ca avortul sa nu fie posibil sau prea riscant. Chiar nu cred ca e locul sa ne dam cu parerea in general despre deciziile altora in astfel de situatii complicate.

    • Pop, genul asta de abordare se potrivește în evul mediu.

      Cât despre celalalt răspuns, e foarte bine ca și-a expus experienta.
      Doar informați putem lua decizii și ar trebui felicitata pentru asta.

    • Pop, fain ar fi sa iti masori cuvintele. Zic si eu, pentru cineva care e preocupat de viata umana esti extrem de agresiv si teribil de inadecvat.

      Maria, eu nu te judec, iti multumesc pentru curajul de a iti spune povestea si ma bucur ca ai avut sprijinul necesar pentru a lua o decizie adecvata tie.

    • Nimeni nu încurajează avortul, aici se vorbește de parca cineva ar avea o plăcere aducând asta in discuție, de parca ar fi persoane care rămân însărcinate doar așa, sa facă avort după. Procedura e o trauma, dar la fel poate fi și sarcina la vârsta copilăriei, nașterea la nici 14 ani, perioada post-partum. Nu înțeleg de ce trebuie mereu sa judecam și sa privim femeile doar ca un incubator. Faptul ca pentru alte mame copilul a fost o binecuvântare nu înseamnă ca e valabil pentru toate, iar asta se vede clar in numărul de copii abandonați. Copilul acela va fi născut de un copil, familia va avea nevoie de mult sprijin și consiliere, multă îngrijire medicala. Nu e ușor in niciun sens, sigur familia respectiva are motivele sale pentru care păstrează copilul, dar nu ar trebui nici felicitați și nici blamați, indiferent de decizie. Mi se pare ipocrit sa facem asta de pe margine. Un copil va avea ca mama un copil, peste ani un adolescent va avea o mama de 25-26 de ani, practic abia ajunsă la o oarecare maturitate. Asta dacă va fi crescut de mama, de obicei bunicii adopta nepotul. Oricum ar fi, e drama lor, ei și-p asuma, nimeni nu poate judeca.

    • @Maria, sper că dacă aș fi trecut prin ce ai trecut tu, și mama mea ar fi reacționat la fel sau chiar mai drastic, să nu mă lase să-mi distrug viitorul dintr-o greșeală, neatenție, necunoaștere sau ce-o fi fost.

      La modul general, nu strict despre fetița cu pricina:

      Un copil nu trebuie să vină pe lume doar pentru că ai avut un moment de inconștiență, mai ales la 13 ani. Că una e la 13 și alta e la 20+, să zicem, când începi să știi cât de cât pe ce lume ești, ba mai mult poate ești și capabilă să ai grijă de el, să-ți găsești un loc de muncă, dacă chiar se întâmplă să rămâi din greșeală.
      La 13 ani ori te lași de orice școală ca să-l crești (din banii cui?), ori ți-l cresc cumva părinții (se lasă mama de serviciu?) ca să nu-ți nenorocești complet viitorul, să faci niște școli, să înveți o meserie.
      Avortul nu e metodă contraceptivă, asta ar trebui să știe orice persoană care își începe viața sexuală și nu trebuie privit cu lejeritate, e o decizie extrem de grea.
      Dar haideți să nu mai încurajăm copiii să facă alți copii. Un copil făcut în adolescență ani nu e un „miracol”, nu e culmea bucuriei.
      Și că tot zicea cineva pe facebook de adopție – mi se pare un act de o mie de ori mai inuman să-ți abandonezi copilul decât să faci un avort.

      Cât despre fetele din poveste sper să găsească la părinți sprijinul necesar să depășească momentul și să facă alegeri mai bune de acum încolo.

    • „Un copil făcut în adolescență ani nu e un „miracol”, nu e culmea bucuriei.”

      De unde stii, Rox?
      Feriti-va sa mai dati verdicte din acestea. Nu suntem Dumnezei, nu avem drept de viata si de moarte asupra nimanui, cu atat mai putin asupra unei fiinte care nu se poate apara deloc: bebelusul. Doar pentru ca e in burta si nu-l vedem nu inseamna ca e mai putin om.
      Adoptia e o alegere cu totul binevenita daca familia nu se poate decurca.
      Eu am adoptat o fetita. Daca mama ar fi ucis-o prin avort (avea motive serioase), acum nu o mai aveam nici eu. E o fetita minunata, buna si iubitoare, mie nu mi-ar fi iesit asa de bine daca as fi nascut-o eu.

      Multa putere familiilor si copiilor care au scapat ca prin urechile acului dintr-o situatie urata. Sa ii ajute Dumnezeu sa ia deciziile cele mai bune si sa gaseasca o cale de comunicare si de intelegere.

    • Eu totuși observ că nu se gândește niciunul dintre cei care apără viața bebelușului nenascut, la fetița – femeie. Cum prioritizam viețile, a ei, oricine ar fi ea, și a bebelușului? O viață năruită, a mamei, sau o viață chinuită, a copilului… La 13 ani nu ești încă responsabil de tine, darămite de o altă viață. Vorbesc în general, nu în cazul în care avortul nu mai este posibil. Respect hotărârea familiei, dar sunt sigură că, dacă s-ar face o statistică, cazurile ar fi mai fericite cele în care s-a apelat la avort, in astfel de situații.l

  12. Am 40 de ani si lucruri asemanatoare (doar diferite) se intamplau cand eram in facultate (si dupa ce am terminat facultatea). O colega de facultate avea cate un iubit in varsta (sau mai multi). Tin minte primul contact la 18 ani, pt ca inainte in orasul mic din provincie de unde vin nu auzisem deloc dar o data ajunsa in oras mare am auzit nu un caz, ci multe! apoi prietena prietenei (o superba cu ochi albastri ) de f. multi ani era amanta unuia casatorit si cu copii acasa (cati?? ca avea 23 cat am cunoscut-o, el ii platea vacante in strainatate…) , o copila de 16 ani cu amant de 60 si mandra de poseta de 2 mii euro (oare parintii nu vazusera ca vine cu posta noua acasa??? ) , o studenta super stilata si ce vorbea cursiv 2 limbi straine ce isi mentinea un stil de viata din „escorta de lux” pt intalniri de afaceri etc.

    Inca nu am

  13. Am citit si pe facebook…vorbeam de curand cu o doamna de 56-60 ani cat de greu i se pare sa fii parinte in zilele noastre (fiica dansei este deja casatorita etc) si ca e fericita ca a ei nu a prins atat de multe tentatii…

    Multa putere parintilor si da, refacerea legaturii este cea mai importanta acum.
    Iar fetitei care a decis sa fie mama la o varsta atat de frageda…ii doresc toata puterea din lume. Este cea mai grea meserie din lume, cea de parinte! Dar si cea mai frumoasa!

  14. Textul de azi mi-a adus aminte de niște povești echivalente de pe la sfârșitul anilor ’90 – începutul anilor 2000. Au trecut 20 de ani de atunci, da?

    Prima: articol de ziar cu o adolescentă (la momentul respectiv) care făcea trotuarul în Timișoara, diagnosticată recent cu HIV/SIDA. Articolul urmărea traseul familial al respectivei – părinți divorțați, mamă recăsătorită, tensiuni care păreau să fi explodat când fata respectivă a ajuns la pubertate. Punctul culminant al poveștii era momentul în care, la 12 ani, au suit-o pe fată singură în acceleratul de Timișoara. Articolul nu atingea subiecte gen „de ce voia să meargă fata acolo” sau „cât de responsabil ești tu ca părinte de îți lași copilul singur pe tren să se ducă unde vrea”. Oricum, articolul, așa subțire cum era, concluziona că problema fundamentală a fost „comunicarea deficitară dintre fată și tatăl vitreg”. OK, articol de tabloid să zicem.

    A doua: colegă de birou de întreprindere a maică-mii, oameni așezați la o primă vedere, dar la a doua din categoria „ne batem seara și ieșim de mână dimineața”. 2 copii, băiat mai mare, fata mai mică. Pe la 13-14 ani fata respectivă se duce în papuci și în pijama până la vecina de palier și mai revine pe la 20 de ani în vizită din Spania. Problema e că semne tot au fost, însă mama era prinsă cu îngrijirea bunicii cu Alzheimer, asta când nu trebuia să gestioneze bețiile soțului.

    A treia: altă colegă a maică-mii, se trezește de pe o zi pe alta cu fata de 16-17 ani care se ducea zilnic la liceu că este dispărută de acasă, de fapt chiar măritată cu un băiat dintr-un sat din apropierea orașului. Așa, pur și simplu, de pe o zi pe alta.

    OK, lucrurile astea se întâmplă, dar totuși nu chiar în orice familie. În unele cazuri (extreme) cred că nici nu pot fi evitate – hormonii care încep să circule de la pubertate pot face ravagii indiferent de calitatea comunicării cu părinții. Unde cred că se poate lucra e la categoria copiilor ușor influențabili: dacă sunt respinși de propria familie, în mod natural își vor găsi alt grup social de care să aparțină.

  15. Nu mai sunt la prima tinerete dar imi amintesc cum e sa fii tanar, imi amintesc cu gandeam. eram capabil de orice si adultii nu voiau decat sa ne tina de aripi si sa nu ne lase sa ajungem cer. e o lume frumoasa de care trebuie sa te bucuri cat de mult poti si sa nu irosesti nimic din ea dar privind acum inapoi nu imi vine sa cred cum nu observam toate relele si lumea bolnava care sta la panda dupa fiecare colt. de asta consider ca trebuie sa se faca educatie sexuala in scoli, de asta parintii trebuie sa inceteze sa mai trateze sexul ca pe un subiect tabu. faptul ca traficul de carne vie exista, e ceva real, faptul ca sunt pradatori sexuali la tot pasul, e ceva foarte real, faptul ca toti copiii ajung la pubertate si incep sa se gandeasca la sex si devin vulnerabili, e foarte real si din pacate cei mai multi parinti aleg sa pretinda ca lor nu li se poate intampla decat sa aiba niste discutii stanjenitoare. ma bucur ca fetele sunt acum cu familiile lor, daca fetele citesc mesajul asta, vreau sa le transmit ca trebuie sa se bucure ca au fost prinse din urma, multe alte fete sunt acum undeva in lume si regreta cu lacrimi ca pe ele nu le-a prins nimeni.

  16. Iar una ca Lorena Lupu isi face un titlu de glorie din promovarea videochatului. Si e mandra de ea si denumeste asta „actorie”.
    Mi se pare o chestie atat de abjecta, ca nici nu stiu ce cuvant i s-ar potrivi.

  17. Nu mi-as dori sa fiu in locul fetelor. Este evident ca relatia dintre ele si parinti era “incordata” sau cel putin fetele nu au simtit cu adevarat cat sunt de iubite de proprii parinti (din pacate).
    Gandindu-ma ca una dintre fete este deja insarcinata, as spune ca in jobul de videochat poate doar spera ca va reusi sa se intretina singura si ca nu va fi nevoita sa recunosca in fata parintilor ca este insarcinata.
    Avand in vedere scopul articolului de a trage semnale de alarma parintilor, ar fi bine de specificat ce varsta are tatal copilului.
    Daca este un minor, ar trebui explicat foarte bine si baietilor care pot fi consecintele actelor sexuale si ce raspundere vor fi nevoiti sa isi asume. Daca este un adult, atunci raspunderea legala ca fi alta.

  18. Desi nu cunosc situatia, doresc sa spun clar ca e foarte posibil sa vi se intample si voua.
    Sa nu credeti ca aceste familii sunt mai „altfel” sau fetele mai „altfel” decat copiii vostri.
    Din pacate multe lucruri in adolescenta tin si de noroc. Noroc de anturaj ok, noroc de iubit/iubita ok, noroc ca unele tentatii nu sunt urmate, norocul unei decizii bine luate. Adolescentii abia invata sa ia decizii singuri. E firesc si normal sa o faca, asa capa
    Dar unele decizii pot fi f proaste fie din naivitate,fie din prostia specifica varstei, fie din dorinta de a fi placut. Educatia de acasa ajuta, supravegherea (cu masura) ajuta, dar NIMIC nu garanteaza ca un copil nu va lua o decizie f gresita.
    Ca parinte ce poti sa faci este sa incerci sa nu indepartezi adolescentul (prea multi de nu, prea multe pedepse, prea multi de „asa zic eu”) si sa ii oferi informații de educatie sexuala reala de cand e mic (nu asteptati adolescenta!)
    Trebuie insistat pe educatia sexuala in scoli, multi dintre noi suntem prea inhibati sa o facem acasa. Chiar nu ma intereseaza ce zic unii si altii cu abstinenta/cuvantul bibliei/sexul doar la casatorie, realitatea este ca in ziua de azi sexul se face din clasele 5-8 iar prezenta camerelor de filmat pe telefoane face lucrurile cu atat mai periculoase!
    Iar daca aveti baieti si credeti ca e mai simpu, sa stiti ca nu e. Si ei pot lasa fete gravide, si ei pot alege sa ia droguri, si ei pot fi exploatati sexual.

    Familiilor si fetelor implicate le urez multa rabdare in aceasta incercare. Vor reusi si vor trece peste cu siguranta si sper ca deciziile pe care le vor lua vor fi cele mai bune pentru ei.

  19. Cum sa deschizi ochii copiiilor cu privire la Videochat cand gaseste astfel de articole pe internet: https://romanialibera.ro/lifestyle/videochat-ul-explicat-pe-bune-si-fara-perdea-afla-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-domeniu-762526

    Eu fac voluntariat pentru copiii din Ferentari si cativa copii din centrul de plasament de la Rosiorii de Vede si impreuna cu ceilalti voluntari incercam sa aducem argumente impotriva videochatului si ne este foarte greu. Pare poleit cu aur, tot ce este pe net este pozitiv, nimeni absolut nimeni nu despica firul in 4 si sa spuna exact despre ce e vorba. Sunt interviuri cu ‘modele’ de videochat care atrag fetele spre asta spunand doar cuvinte de lauda.

  20. Nu ma mir ca asa ceva a inceput sa se intample. La fiecare gura de metrou si in preajma facultatilor stau abandonate cate 2 masini Smart cu reclama la Charm Studio. In buricul Bucurestiului, la Victoriei, langa reclamele pentru Metropolitan, Medlife si bere sta ditai reclama pentru Studio 20. Lorena Lupu, blogerita cunoscuta care condamna violenta domestica (https://lorenalupu.com/blog/o-tentativa-de-crima/), face reclama la Standard Studio (https://www.youtube.com/watch?v=Lma0i_2NpJM), si e foarte mandra de asta, ba chiar stirile o prezinta ca o eroina (https://www.youtube.com/watch?v=bc42JJ4IF68). Si romanii baga capul in pamant si tolereaza. La Cluj, in fata bibliotecii de la Medicina, era bannerul asta : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2594703033905350&set=a.549434601765547&type=3&theater . Si cand citesti comentariile te intristezi si mai mult. Cand chestia asta devine normala pentru noi, ca in reclama asta : https://www.youtube.com/watch?v=wtH54EKRn8c&list=PLGeamu-bH-ORH-NBXbuh9fncDlabk17ct , sa nu ne mire ca fetitele noastre se vor uita la noi, adultii, si ne vor lua de model.

    • Si in Iasi sunt doua firme de videochat care-si parcheaza masinile scumpe si colorate in locuri stragetice, cel mai adesea langa campusurile studentesti.

  21. Buna! Sunt din Bucuresti si am observat ca dupa întâmplarea de la Caracal, prin oras s-au înmulțit ca ciupercile dupa ploaie masinile de la firmele de video-chat. Sunt de obicei masini scumpe, vopsite in culori puternice si cu reclama seducatoare.
    În urma cu 2 ani, copilul meu se uita pe youtube, pe canalul dedicat copiilor tra-la-la. La un moment dat a inceput o reclama la o firma de video-chat, in care era o duduie ce spunea ca de cand lucreaza acolo are bani mai multi pentru a cumpara copilului hainute, jucarii si ca poti veni cu copilul la serviciu, caci au camera pentru el.
    Vazand asemenea prostituție pe un canal dedicat copiiilor, am scris e-mail de semnalare a acestei situatii grave la mai multe institutii, ONG-uri pentru protectia copiiilor, bisericii, etc., insa nici pana astazi nu am primit un raspuns. Ba mai mult, unele ONG-uri nici nu aveau e-mailul valid.
    Din pacate, si zilele trecute pe net, urmarind Starea natiei, a aparut acelasi tip de reclama la videochat, in care o tipa spunea ca in urma minunatul ei job a reusit sa ii cumpere fiicei sale o tableta. Deoarece fiica ei suferea ca nu avea tableta, si prietenele ei aveau…
    Opinia mea este ca in tara asta crima organizata are cote fabuloase in care sunt implicati oameni grei de la SRI-sti, procurori, judecatori, politisti, politicieni si pana la pestele de la colt. Imi este foarte teama, tara asta NU mai este o tara sigura pentru a-ti creste copiii. Sincer, nu stiu ce este de facut. Nu exista reactie in masa si persistenta a noastra pentru a opri aceste lucruri ingrozitoare.

  22. Videochatul este un domeniu legal in care nu pot fi acceptate decat persoane majore, dovedind acest lucru cu cartea de identitate. Verificările companiilor externe sunt drastice

    • In Romania se lucreaza si la negru. Si ilegale sunt multe, dar se intampla in continuare. Ilegale erau si toate cazurile cu mame care faceau videochat cu copiii lor de 3 ani, dar acolo verificarea externa drastica a dat cu virgula. La noi legea nu e reglementata si se profita de situatie, sa nu mai vorbim de coruptie. Nici tigari si alcool nu se vand minorilor si trebuie sa prezinti actul de identitate, dar….

  23. Printesa Urbana a trecut mult timp de cand ai publicat povestea. Daca ai pastrat legatura cu familiile poate ne spui si unde sunt acum, cum au evoluat lucrurile, ce masuri s-au luat, cum sunt fetele. Ce se intampla dupa un asemenea eveniment?

    • Fetele nu au mai fost lasate sa se intalneasca, fara telefon, tablete, primesc sprijin in terapie, incet incet vor reveni in colectivitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *