Despre singucideri la o înghețată

Eram la plimbare cu bicicletele, luaserăm o pauză pentru o înghețată, eu citeam pe o bancă, copiii explorau zona, când vine Sofia destul de dezorientată să-mi spună:

– Mami, n-o să-ți vină să crezi, dar un domn nu știu ce-a făcut de și-a scăpat masca pe jos, a călcat pe ea din greșeală că mergea cu viteză, a ridicat-o de jos și apoi și-a pus-o pe gură, mami, pe nas nu, doar pe gură, așa. Direct de pe jos!
– Mda, nu cred că s-a gândit el prea bine de-a făcut una ca asta!

Intervine Ivan:
– Eu cred că poate domnul acela voia să își omoare viața? Cu coronavirus sau alt microb pe care să și-l bage în gură de pe jos?
– Interesantă teorie, totuși nu cred că asta a vrut domnul. Cred că a fost doar neatent.

Ei, și de aici lucrurile au luat-o la vale.

– Dar mami, ce metode există când vrei să te ucizi?
– Se zice să te sinucizi.

Am mai vorbit despre asta în trecut, pentru că ei doresc să afle informații personale despre viețile celor a căror muzică o ascultăm cu pasiune, vor să știe unde trăiesc, cum arată acum, dacă au copii, iar dacă au murit, sunt curioși să afle de ce. Și uite așa am vorbit despre virusul HIV și moartea lui Freddie, care nu a avut grijă de el și a murit prea devreme, despre Kurt Cobain și Chester Bennington, care au suferit de depresie și și-au luat viața pentru că nu mai voiau să trăiască, despre Jim Morrison și Amy Whinehouse, sigur că nu vorbim doar despre morți, n-o luați la fugă, vorbim și despre viețile frumoase și lungi ale unor artiști și cântăreți, vorbim despre familia faină a lui Pink, de exemplu, pe unii artiști chiar îi cunosc, au stat de vorbă cu ei, vezi Doru de la The Mono Jacks.

– Știu eu, mami, zice Ivan, care de ceva vreme e înnebunit cu Transformers. Iei o sabie lungă și ți-o înjunghiezi în cap!
– Dar oare ajungi la mâner dacă vârful ei e la tine-n cap? întreb eu retoric, așa.
– Mda, da, ai dreptate, nu merge.

Sofia, șefa regulilor:
– Știu eu! Traversezi în viteză strada prin mijloc, fără cască!
– Da, așa ai avea succes!

Ivan, fan lupte cu autoboți:
– Îl provoci la război pe unul mare ca Megatron și când vine spre tine, te lași slab și te omoară.
– Da, și asta merge, doar să nu mai moară și alții din pricina ta.

Sofia, iar cu regulile:
– Te așezi în mașină în față și nu-ți pui centura.
– Bună asta, da!

Ivan:
– Te arunci din avion?
– Nu cred că poți deschide ușa.
– Poți, dacă avionul e al tău.
– Corect.

Sofia:
– Mănânci numai dulciuri și bei numai cola și fumezi.
– Da, asta e o sinucidere mai lentă, așa.

Sofia se uită lunga la înghețata din mâna ei.

Mă așteptam să o arunce sau măcar să zică ceva, dar nu, a ras tot.

Apoi Ivan:
– Există și singucideri care să nu doară?
– Există. De ce întrebi?
– Eu nu cred că există, pentru că când mori, atuncea, în minutul ăla, sigur ai vrea să te răzgândești și nu se mai poate. Iar asta cred că se simte ca o înjunghiere direct în inimă.

 

Eu v-am mai spus, niciodată nu ne plictisim…

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4269

5 comentarii

  1. Apoi Ivan:
    – Există și singucideri care să nu doară?
    – Există. De ce întrebi?
    – Eu nu cred că există, pentru că când mori, atuncea, în minutul ăla, sigur ai vrea să te răzgândești și nu se mai poate. Iar asta cred că se simte ca o înjunghiere direct în inimă.

    Finalul acestui articol m-a lasat … fara cuvinte. Pentru ca sunt sigura ca Ivan are dreptate.
    Copiii au o profunzime mai mare decat adultii, vad simplu si clar, sunt nealterati de tot felul de pareri si idei in care adultii sunt prinsi ca intr-o ceata.
    Imi plac discutiile voastre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *