Din nou la școală

Lunea și joia, după ce las copiii la școală, mă urc în autobuz spre centru, unde fac și eu la școală de limbă la VolksUniversiteit, universitatea alternativă a orașului în care stăm. Sunt acolo cursuri de toate felurile, de la balet la programare (pentru adulți), e un loc pestriț, cu galerie de artă la parter.

Colegele mele de curs vin din Turcia (două), Venezuela, Indonezia, India, Polonia și Germania. Unele sunt aici de 6, 7 ani, dar abia acum doresc să învețe limba, altele au sosit aici ca mine, acum câteva săptămâni. Niciuna nu-i mai tânără de 35!

Avem un profesor trăsnit, îl cheamă Ton. Vorbește pe mai multe voci, sare (are 67 de ani), face teatru cu markerele ca să înțelegem mai bine topica în neerlandeză (mi se pare cel mai greu lucru acesta, topica, pare că n-are nici un sens, sunt atât de multe cuvinte mici presărate peste tot, reguli bizare, zeci de excepții, verbul mereu pe locul doi, dar doar primul verb, al doilea la final, iar dacă sunt trei, tragi cu praștia și vezi unde pică). Ton cântă, recită, iese pe hol să strige personaje imaginare, vorbește șase limbi (i-am promis că îl învăț și ceva română), ne pune să vorbim, ne provoacă, ne corectează, e simpatic.

Plecăm cu fișe cu teme, acasă ascultăm dialoguri pe net, numărăm cuvinte și silabe, scriem, apoi ne citim temele în clasă.

Experiența asta de student la 42 de ani e neașteptat de plăcută pentru mine. Îmi place să ies la tablă (mă ajută și că știu deja lucruri, nu sunt chiar bâtă, fac totuși cursuri online de cinci luni), mă descurc binișor, colegele sunt simpatice, e o plăcere să le cunosc câte puțin, îmi place să repet acasă lecția de pe notițe, să îmi fac tema, să fac și lucru suplimentar (cărțile pentru copii de la bibliotecă, versurile de la cântece, lectura ziarului orașului, conversații cu copiii, care învață și ei în ritm alert).

Noaptea visez câte-un cuvânt și până la trezire mă lupt să-mi aduc aminte ce înseamnă.

Îmi place mult limba, pe măsură ce-o descopăr mi se pare și mai melodioasă (nu doar mai grea). Are cuvinte atât de interesante, daarna, lawaai (care înseamnă zgomot), avond (seară), aproape că-mi aud creierul cum se străduiește să cuprindă tot, sunt mândră de mine când pricep o frază de la radio, apoi mă enervez că din a doua nu am priceput nimic.

Planul e să termin nivelele A1-A2-B1-B2 într-un an. Să vedem, nu mă las! 🙂

Eu în hol

11 Comments

  1. Ana

    Am experienta cu invatat limba germana la varsta adulta.. ascultam radioul incontinuu fara sa inteleg o boaba, pana cand intr-o zi… mi-am dat seama ca am inteles o stire! Incredibila senzatie. De acolo si pana sa incep si eu sa vorbesc cat de cat cursiv a mai durat ceva… chiar si acum, dupa 9 ani de Germania am momente in care nu reusesc sa vorbesc cursiv. Si germana nu e chiar ataaat de grea.. Oi fi eu mai grea de cap :))

    • AlinaBold

      Creierul meu functioneaza altfel. Am incercat sa invat limba Germana ducandu-ma la cursuri, invatand acasa, etc. Dupa un an jumate nu puteam sa port o conversatie. Apoi m-am aruncat cu capul inainte. M-am angajat,mediu de lucru 100% nemti, nevorbitori de engleza. 8 ore, de luni pana vineri. Dupa program mai mergeam 1 ora sa beau o cafea cu o pensionara nemtoaica. In 3 luni era la nivel C1.

    • Ana

      E super cand nu ai de ales si trebuie sa vb germana, clar inveti mai repde. Eu m-am si complacut in a utiliza engleza peste tot unde ma duceam.. inclusiv la serviciu… sunt constienta ca asta m-a tras inapoi..
      Deci da, daca invatati o limba straina, uitati alte limbi pe care le cunoasteti, treceti peste rusinea ca va exprimati ca un copil de 2 ani la inceput… 🙂

  2. Andreea Hiemer

    Sunt convinsă că vei reuși, pentru că perseverezi și îți place ce faci! Mereu mi-au plăcut limbile străine, în special engleza și franceza, pe care le-am învățat la școală și în privat. Limba germană a fost un moft de-al meu, când aveam vreo 14 ani. După trei ani am renunțat, din lipsă de timp. Plus că nu m-am îndrăgostit de ea, e altfel, mai puțin sonoră și deloc caldă. Opt ani mai târziu, din dorința fermă de a-mi găsi un loc de muncă în Germania, m-am reapucat de cursuri, în ritm intensiv. Un an și jumătate (2011-2013) mi-a luat să ajung de la nivelul B1+ pana la C1 (în total vreo șapte module). Examenul pentru certificatul de limbă B2 l-am luat cu brio și tare mândră am mai fost de mine! Cel pentru C1 nu am mai apucat sa îl dau, penteu că am plecat din țară, primind confirmarea angajării. Sunt în Germania de atunci și am ajuns să visez în a doua limbă, care nu mi se mai pare deloc atât de groaznică! Îți țin pumnii și te urmăresc cu mare drag!

  3. Simo

    Imi aduc si eu aminte cum a fost cand m-am inscris la cursul de limba aici. Mno stiam engleza suficient ptr serviciu dar era frustrant ca parca nu puteam sa spun tot ce aveam in cap.
    Cand ti-ai descris profesorul mi-am adus aminte de profesoara mea de engleza, Sara, care la fel sarea, topaia, dansa, desena. Am devenit ulterior prietene si am intrebat-o cum face ptr ca ea dincolo de ore era total diferita. Mi-a zis ca la facultate toti profesorii se straduiau sa ii faca pe ei, studentii sa fie creativi si interactivi cu audienta si ei toti isi inchipuiau ca daca vorbesc rar si clar nu o sa mai fie nevoie de nimic altceva. Pana intr-o zi cand profesorul lor le-a adus in clasa un prieten care le-a predat ptr o zi ebraica. Rar si clar…dar nimeni fireste nu a inteles nimic.
    Si de atunci canta si danseaza si deseneaza si sare si topaie ….
    Bafta multa!

  4. Mirela

    Oau! Cata determinare! Bravo!!! 💪💪💪
    Asteptam peste un an primul articol in olandeza! 😂😂

  5. Alina

    Succes!!!! Sunt convinsa ca la un moment dat vei crea direct in olandeza si vei bucura si familiile de acolo cu opera ta minunata!

  6. Uca

    Pentru mine , surpriza cea mai mare a fost când, citind o pagină de revistă aflată pe o masă și bucrându-mă că înțeleg,întâlnii necunoscutul: ß
    Revista era nemțească.
    Învățând olandeza , mă apropiam și de germană .
    Școala de învățarea limbii, este poate cel mai bun lucru în Nederland ; Succes
    Într-adevăr, verbele aflându-se spre sfârșitul formulărilor.. până afli care e acțiunea..se enunță o sumedetnie de alte date 😏

  7. Livia

    Excelent ca ai găsit un curs de limba. Este și o mică schimbare in programul zilnic, îți creezi forțat timp pentru învățat. Și poți tine pasul cu copiii. Aveți un program asemanator, va motivați și încurajați reciproc. Eu trăiesc in G de aproape 32 de ani și am făcut tot felul de cursuri. Nu termini niciodată cu învățatul unei limbi. Mai ales cind nu ai statutul de turist și trebuie sa înțelegi și scrisori oficiale, sa te descurci in orice situație, sa lucrezi

  8. Ioana

    Nu am copii, dar inteleg dificultatile de a te reintoarce la scoala la 40 ani: la 37 am inceput a doua facultate in timp ce lucram full time, am absolvit cu licenta si toate cele in plin an pandemic 2020, am inceput apoi un program de master full time in timp ce lucram tot full time. Terminat, cu succes. Importanta e determinatea si pasiu ea pentru subiectul pe care doresti sa il studiezi. Si inainte de toate astea am inceput sa studiez limba germana, am ajuns de la A1 la B1 in doar 1 an si jumatate, la fel lucrand full time.
    Cu pasiune si determinare oricine poate reusi. Eternul ‘nu am timp’, ‘nu imi permit’ cred ca poate fi depasit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.