Cinci luni de la mutare și prima evaluare școlară în Olanda

Inițial voiam să nu scriu raportul de cinci luni, pentru că nu am cine știe ce noutăți de la cel de patru luni, dar apoi m-am gândit că urmează două luni de vacanță în care probabil nu voi scrie decât rar, pentru că vom călători mult. În plus, zilele trecute am fost la școală la întâlnirile cu profesorii copiilor, și ambele discuții au fost atât de ȘOC ȘOC ȘOC încât am zis că trebuie să scriu despre asta. 🙂

N-o să vă vină să credeți, o să vă crape capul de uimire și etc.

Glumesc și exagerez, desigur, dar da, am rămas cu gura căscată.

Copiii în grădină la o înghețată

Contextul e acesta: suntem aici, în Olanda, de la final de ianuarie, copiii merg la școala de limbă din oraș de pe 7 februarie, deci au aproape cinci luni de școală, dintre care cel puțin una a fost liberă (două vacanțe de 1-2 săptămâni, plus o grămadă de zile libere naționale).

Copiii nu făcuseră cursuri de neerlandeză înainte, am făcut eu ceva Duolingo și ei râdeau de mine, am mai făcut și ceva cursuri online (eu), dar pe ei nu i-am convins să facă și nici n-am insistat.

Deci au venit aici pe zero neerlandeză, fluenți însă în engleză.

Și au mai venit și cu chef, pentru că școala la care au mers în România (Verita) le-a arătat că învățatul e fun, că e foarte bine să fie curioși și critici. Au venit știind cum să învețe și cred că asta i-a ajutat enorm!

Sistemul public de învățământ olandez e destul de relaxat în ciclul primar. Scopul școlii e să îi ajute pe copii să învețe să scrie, să citească și să socotească, să lucreze în echipă, să facă sport, să învețe să ia decizii sănătoase, să fie buni și să protejeze natura și pe cei care au nevoie de sprijin, să-și descopere talentul și pasiunea.

Performanța academică lipsește din lista de evaluare.

Asta ca să înțelegeți cum e posibil ca doi copii abia aterizați în această țară să aibă evaluări stelare, deși abia învață limba. 🙂

Prezentarea evaluării Sofiei a avut loc cu ea de față, am participat eu și una dintre învățătoarele ei, Juf Henny. Învățătoarea a început prin a se scuza pentru engleza ei (care mie mi s-a părut foarte bună). Cu Sofia a vorbit doar în neerlandeză, cu mine doar în engleză.

A spus întâi că e o bucurie să o aibă pe Sofi în clasa ei, că e un copil vesel și curios, care știe să învețe și căruia îi place să învețe. A spus că respectă regulile și e ordonată, își ajută colegii și e sursă de idei de joacă în pauze. Că lucrează bine în echipă.

Apoi mi-a explicat niște cifre. Ei dau teste cam la o lună, când termină câte un modul (au făcut până acum reciclare și goi, păsări, corpul uman, alimentație, apă). Apoi dau testele naționale, odată cu toate școlile.

Toate aceste teste au ca scop principal ca profesorii să vadă dacă își fac bine treaba, dar și evaluarea progreselor copiilor, care nu trebuie să fie uriașe, dar trebuie să fie.

La limbă, testează input și output. Inputul este cât la sută pricep copiii din ce li se spune în neerlandeză, ce deduc din context când nu înțeleg toate cuvintele, câte cuvinte recunosc din texte mai complicate. Outputul este ce scot ei corect pe gură sau în scris, câte cuvinte, topică, fluență.

Teoretic evaluarea asta trebuia să aibă loc la 26 de săptămâni, pentru Sofia a avut loc la 20 de săptămâni (pentru că a început în februarie), deci mai devreme cu o lună jumătate. Cu toate astea, scorurile ei sunt foarte bune!

Așteptarea pentru Sofi și colegii ei la 12 săptămâni de școală era input 50 (a avut 65%) și output 45 (a avut 65%).
La evaluarea de acum, a avut input 100% (deci pricepe tot ce i se spune sau ce citește), output 85% (mi se pare uriaș, eu nu cred ca am 50% și fac cursuri dinaintea lor).

La citit e la nivel mediu, echivalentul unui nativ în clasa a treia (deci de 7-8 ani). Mi se pare uluitor cât de bună e metoda lor accelerată de predare a limbii dacă în patru luni de școală ei aduc un copil străin la acest nivel!

La spelling e în medie, puțin peste.

La matematică a fost amuzant, e un an peste vârsta ei, doar cu matematica făcută în România, la Verita. O să scriu despre asta un articol separat, abia acum îmi dau seama cât de bine le-a făcut această școală, cum au căpătat acolo amândoi chef de învățat, curiozitate, gândire critică, încredere în ei și în școală, matematică mentală și încă multe alte daruri prețioase, sunt foarte recunoscătoare!

Am plecat pe șapte cărări de bucurie, și eu, și ea!

A doua zi am mers la profesorii lui Ivan, el a decis să rămână acasă (n-a avut chef să-și schimbe iar hainele de casă cu cele de școală).

Despre el știu că e mai puțin avansat ca Sofia, dar mai avansat ca majoritatea colegilor care au venit cam în același timp cu el.

Am aflat că e un omuleț curios, care vorbește mult, pune multe întrebări, dar se oprește când i se spune că e timpul să asculte. Prinde foarte repede și se cam plictisește. La matematică e cu doi ani peste limita considerată acceptabilă la 8 ani. E bun la citit și vorbit, la spelling e în medie.

Cifrele arată că sunt amândoi la nivelul școlar al unui copil olandez de 7 ani, ceea ce mie mi se pare incredibil, sincer. Adică nu cred! 🙂

E evident că sistemul lor de predare accelerată a limbii în aceste școli este foarte bun (e de altfel super lăudat și prin alte țări), dar wow, în câteva luni să fie copiii fluenți, să poată citi cu probleme minime texte de 6-7 paragrafe, mi se pare uluitor, mai ales că e o limbă super afurisită!

Am încheiat și eu primul nivel, cu diplomă și tot. 🙂

În toamnă încep modulul intermediar, nu-mi vine să cred că nu mai sunt începătoare… Citesc cu ușurință cărți pentru copii (de la bibliotecă), ascult muzică, radio, citesc știri (din care încă nu înțeleg mai mult de 20%), pun titrări în neerlandeză la filme, fac un curs online de gramatică peste vară, ca să nu uit ce am învățat.

Se pare că în decembrie copiii vor merge la școala normală, probabil în anul coresponzător vârstei lor (adică nu cred că vor piede un an). Până atunci voi vizita școlile de cartier (care sunt toate bune), facem un top, școala de limbă face demersuri să le găsească locuri în funcție de preferințele noastre. Acolo va fi un alt pas provocator pentru copii, loc nou, colegi noi, colectiv deja format… Sperăm să fie bine.

Am mai socializat pe-aici, omul muncește, eu scriu și editez mult, pregătim o grămadă de cărți faine la Univers și DPH, abia aștept evenimentele din 9 iulie de la Eindhoven, 6 și 7 august București, vom avea și în octombrie la București ceva maaare, urmează să anunț data.

E vară, moderat de cald, cât să fie bine, cam 23 de grade ziua (la soare par 28), răcoare seara, ziua lungă (e lumină până dupa 11 PM), a plouat doar de două ori câteva zeci de minute în ultima lună, totul e verde, viu, miroase frumos, e liniște.

De la geamul dormitorului o observ amuzată pe Sofia cum sare gardul să meargă la prietenele ei, căci drumul pe ușă e mult prea lung. 🙂

Curând pornim spre Grecia, și apoi România câteva săptămâni!

Vă îmbrățișăm cu tot dragul și vă dorim o vară minunatăăă!

Copiii în Zurich, Elveția
Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4174

51 comentarii

  1. BRAVO!

    De asteptat, daca se preda intensiv in limba respectiva, nu au alta solutie decat sa invete. Daca era vorba de engleza (sau o limba de genul asta mai usoara, comparativ cu neerlandeza), erau perfect fluenti acum. Dar, pentru ca e o limba mult mai grea, au deja un progres excelent. Ma bucur pentru voi toti ca faceti tot mai multi pasi spre a fi fluenti intr-o limba pe care eu nu cred ca-s in stare sa o invat in viata asta 😀

    Noi am avut norocul ca a fost copilul aruncat direct in engleza, fara nicio alta posibilitate, ca nu se vorbeste romaneste decat la noi in casa. Stia sa scrie si sa citeasca, ca am lucrat cu ea, dar nu intelegea prea bine, cand i se vorbea si nici sa vorbeasca liber nu putea.

    Imediat ce a inceput sa petreaca 6 ore pe zi doar cu engleaza in urechi, in juma’ de an a devenit perfect fluenta, cu accent newyorkez chiar. A pierdut accentul normal in romaneste (vorbeste ca o americanca).

    Copiii invata super-repede si, la un sistem de invatamant prietenos si eficient, sigur reactioneaza bine.

    Bravo inca o data micutilor si garantat anul viitor scolar vor face tranzitia catre fluenta de nativ, pentru ca au ce trebuie acolo intre urechi si le place sa invete 😉

  2. Bună. Imi poti spune, te rog, cum se numeste cursul online? Si eu sunt in aceeasi situatie si as vrea sa exersez pe perioada vacantei. Mulțumesc!

  3. Wow, ce gard inalt aveti! ? In Germania nu sunt permise garduri atat de inalte. Maxim 1.50 metri poate sa aiba gardul intre vecini si la strada si mai putin. ?

  4. Ce bine că totul merge lin și frumos acolo! Mă amuză că mi trece prin cap că poți profita să înveți cu copiii, dacă te-au întrecut așa repede ?Vacanță minunată!

  5. Bravo frumosilor! 6-7 august la Roaba de Cultura?Imbratisari si pupici, asteptam si articol despre vacanta in Grecia.

  6. Porția de mansplaining: evaluarea școlară cu teste standardizate și clasificare în funcție de note/medii începând cu primele clase avea sens acum 50-80 de ani când majoritatea copiilor plecau din școală la 11-13 ani (4-7 clase). În 2022 prin țările civilizate cam toți stau în școală până măcar la 16-17 ani (echivalent 10 clase), iar un procent semnificativ merg mai departe la facultate.

    Privind „out of the box”, performanța școlară este în principal decisă de bagajul genetic, copiii evoluează într-o bandă oarecum centrată pe abilitățile înnăscute. Banda e foarte îngustă la clasele mici, dar se lărgește treptat, uneori chiar destul de mult în zona studiilor superioare. Asta înseamnă că la școala primară e clar pentru toată lumea că din ceapă nu faci trandafir, dar ulterior pot să intervină factori legați de mediu și de motivație, în ambele sensuri (gen premiantul din clasele mici se poate rata sau un elev altfel slab să facă mult mai multe).

    Oricum, pentru noi (generația cu note în catalog) procesul modern e non-natural, dar în același timp e mai sănătos. Un părinte narcisist poate concluziona după premiile din 1-4 că are un copil căruia (căreia) îi merge capul și în consecință să se apuce să „lucreze cu copilul”, în sensul de a pune presiune și de a ajunge în final să nu-i respecte programul de odihnă sau de somn, cu efecte dezastruoase (burnout). „Eu am încercat, dar n-am avut cu cine!” – sună cunoscut? Sau, la cealaltă extremă, cazurile de abandon școlar, copii care ajung „la porci” în loc să facă totuși mai mult în viață.

  7. Ma uitam pe taxele scolare la Verita: peste 10k euro/an/copil…(la care se mai adauga tot felul de alte costuri). Pentru o persoana din clasa de mijloc, care castiga decent, e aproape imposibil sa isi permita asa ceva, mai ales daca are 2 copii.

    • Nu mai sunt alte costuri in afara de taxele scolare. Sigur daca vrei afterschool, mai platesti, dar afterschool-ul se plateste oriunde.

      Dar da, este mult. Acesta a fost de altfel unul din motivele pentru care am emigrat: ideea ca pentru a avea acces la educatia pe care o consideram „normala” trebuie sa platim foarte mult. Verita nu e o scoala pentru genii, este o scoala normala, la fel ca cele care in vestul Europei sunt scoli de stat.

      Este o problema generala in Romania: ca sa ai acces la lucruri care in alte tari sunt normale, in Romania trebuie sa platesti de-ti iese pe nas. Se aplica la educatie, dar si la sanatate (clinici private sau spaga la spitalul de stat), si la locuinta (vrei sa nu stai in trafic sau vrei verdeata, tb sa te muti in anumite zone care sunt mai scumpe) si la altele.

      Si mai este un aspect: daca ma uit pe strada in Romania, vad o multime de masini care costa multe zeci de mii de euro. Vecinii nostri din Bucuresti de exemplu au chiar cate 2 sau chiar 3 asemenea masini per familie si le schimba la cativa ani. Si nu e ca si cum locuiesc in palate, tot la apartament stau ca si noi, deci masina scumpa e clar o chestiune de prioritati pentru ei. De aici trag concluzia ca exista suficienti oameni care si-ar permite aceste taxe la o asemenea scoala, deci din aceasta perspectiva taxele nu mi se mai par atat de mari. Dar sigur, nu sunt pentru toata lumea, Romania din pacate este o tara cu inegalitati foarte mari (un alt motiv pt emigrare pt noi).

  8. Sfat nesolicitat: poți să zici „olandeză”, că nu se supără nimeni. Este corect în română (vezi DEX) și face textul mai ușor de citit.

    • Iti e atat de greu sa citesti cuvantul „neerlandeza incat” a trebuit sa investesti timp in acest comentariu superior? 🙂

      FYI, olandeza e de fapt un regionalism, iar eu invat limba oficiala, care in cazul Regatului Tarilor de Jos (care nu e totuna cu Olanda, Olanda fiind doar o regiune a Regatului), este Nederlands, adica ghici care? Neerlandeza. Olandezii sunt destul de suparati cand le spui ca ei vorbesc Dutch (olandeză), pentru ca arata ca nu stii de fapt ce limba vorbesc ei. Pentru straini care vorbesc intre ei despre asta e ok, dar noi incercam sa ne integram aici cu adevarat, asa ca da, incerc sa nu propag acest missconception, pe care si eu il aveam inainte, ca the Nederlands = Olanda si aici se vorbeste olandeza.

    • Comentariul meu nu s-a vrut deloc a fi superior. Încercam sincer să ajut. Ca să mă exprim puțin mai plastic, încercam să-ți sugerez că nu are niciun sens să te spargi în bășini. Poate altcineva n-a avut curajul să ți-o spună și aveai nevoie să o auzi, nu știu.

      În limba română în care scrii pe acest blog „limba olandeză” nu se referă la o limbă regională, ci se referă la limba întregii țări și este sinonim cu „neerlandeza” aia inventată de niște minți chinuite de la vreo universitate românească.

      Nici englezul „Dutch” nu se referă la o limbă regională. Și nu, olandezii nu suferă când aud cuvântul „Dutch” și probabil ar rămâne consternați să audă „Netherlandic” sau alte aberații. Cu atât mai puțin suferă la gândul cuvintelor pe care le folosesc românii între ei. Btw, dacă vrei să educi pe cineva ar trebui să-i incluzi și pe spanioli și italieni. Trăiesc în aceeași eroare.

      Dacă ai impresia că există o limbă specifică provinciilor Noord/Zuid-Holland te cam înșeli. Faptul că nu pronunți „-en” complet, că zici „friet” în loc de „patat” și că folosești g-ul gutural nu face o limbă. Olteneasca e mai limbă decât atât, fără exagerare. Plus că particularitățile astea minore se revarsă lejer peste granițele Noord/Zuid-Holland în provinciile învecinate.

      Semnat, un integrat.

    • Eu folosesc „neerlandeza” pt ca asa am citit pe wikipedia, ca olandeza este un dialect.

      Acum, daca tu ai pregatire de specialitate si opinii puternice in privinta asta, iti sugerez sa editezi wikipedia, ca sa poata avea si neofitii ca mine o sursa corecta de informatie. Scriind pe bloguri nu ajuti pe aproape nimeni.

      Iar daca esti deja integrat/a, ma asteptam sa zici din primul comentariul ca ti se pare pretioasa folosirea aceatui termen, ca olandezii sunt recunoscuti pt faptul ca sunt directi.

      In loc de asta, ai zis ca e mai dificil de citit textul. Ceea ce da, denota superioritate, pentru ca practic ii explici tu cum sa scrie unui om care se ocupa cu scrisul de ceva timp.

      Cred ca Ioana poate sa decida singura ce si cum sa scrie pe blogul ei…

    • Fully agree. Ea scrie foarte bine (ultimul articol despre problemele de cazare ale studentilor este impecabil documentat & realizat), dar faza cu „neerlandeza” suna tare ridicol, to be honest…
      Spor (ca olandeza e super-grea, guys) 🙂

  9. @Rabo: nu am zis că e incorect să zici „neerlandeză”. După părerea mea pur subiectivă e o afectare inutilă care zgârie pe ochi unii oameni și care sugerează că e incorect să zici „olandeză” în română (nu e).

    Cât despre superioritate, îmi pare rău dacă s-a perceput așa. Am zis din start că e un „sfat nesolicitat”, la genul „uite care-i părerea mea, poate ți se pare utilă, sau dacă nu poți să o ignori”.

    „[…] pentru ca practic ii explici tu cum sa scrie unui om care se ocupa cu scrisul de ceva timp”. Asta mi se pare ușor nostim, pentru că în general cei care scriu și se ocupă cu scrisul nu sunt ofensați de critică, ci o consideră parte integrantă și foarte importantă din proces. Vezi ARCs (Advanced Reading/Review Copy) și critica literară în general.

    Dacă tot suntem atât de sensibili puteam și eu să mă dau ofensat că cineva care locuiește în Olanda de câteva luni îmi explică cu „FYI” cum stă treaba.

    Complet de acord că autoarea poate să decidă singură ce și cum să scrie. Nu am încercat să pun pumnul în gură nimănui.

    • Cred ca „critica” aia de care zici functioneaza diferit: tu ai scris ceva, eu iti spun ce parere am despre asta si atat.

      Dar nu iti dau sfaturi despre cum sa scrii in continuare, pentru ca e treaba ta cum scrii, de exemplu poate nu este scopul tau sa ma multumesti pe mine etc

      Repet: daca ziceai ca folosirea termenului „neerlandeza” ti se pare pretioasa, nu cred ca considera nimeni ca e un comentariu superior.

    • Exact. 😀

      Părerea mea e că autoarea poate să zică „olandeză”, că nu se supără nimeni. Este corect în română (vezi DEX) și face textul mai ușor de citit. Ăsta este un „sfat nesolicitat”, gen: autoarea poate să-l ia in considerare, sau nu. Scopul ei nu e să mă mulțumească pe mine.

      O altă părere a mea e că dacă autoarea e atât de simțitoare și ușor de ofensat atunci n-o să facă prea mulți purici în Olanda. Pardon, Regatul Țărilor de Jos.

    • Se pare ca nu am fost clar: critica nu da sfaturi, critica doar spune ce simte / crede ea. Tu ai dat sfaturi, ti-ai oferit „ajutorul” nesolicitat, iar de aici vine superioritatea. Asta ar fi valabil chiar si daca observatia ta ar fi fost corecta, ceea ce nu este. Nimeni nu are dificultati sa citeasca textul doar pt ca scrie cuvantul neerlandeza in el.

      Altfel, de unde ai tras concluzia ca Ioana a fost ofensata? Doar pentru ca ti-a raspuns la comentariu? Eu nu vad nici un semn ca a fost nici macar iritata, darmite ofensata.

      Asta cu ofensatul pare a fi o interpretare foarte „romaneasca” a situatiei. Probabil daca nu ti se raspundea considerai ca este cu nasul pe sus.

      O interpretare alternativa ar fi ca avem doar o discutie pe un blog. Ioana in general raspunde la foarte multe mesaje, asta e stilul ei.

    • Se pare ca nu am fost clar: critica nu da sfaturi, critica doar spune ce simte / crede ea.

      Da? Cu ce scop?

      Nimeni nu are dificultati sa citeasca textul doar pt ca scrie cuvantul neerlandeza in el.

      Uau, ok. Astăzi am aflat că sunt nimeni.

      Văd că despicăm firul în patru și sincer n-am timp pentru așa ceva. Nu aș fi visat ca alea 2 propoziții inițiale ale mele să atingă un nerv și să stârnească atâtea discuție. Se pare că am un talent ascuns. Poate ar trebui să mă apuc de scris.

      Din punctul meu de vedere poate să se consemneze la catalog că Robo a avut ultimul cuvânt.

    • Sigur ca nici tu nu ai dificultati sa citesti textul pentru ca scrie „neerlandeza” in el. Tu voiai sa zici ca Ioana se „sparge in basini”*, doar ca nu ai vrut sa o zici din prima asa ca ai zis-o din a 3a.

      Altfel, e super funny ca te plangi ca despicam firul in 4. Pare ca ai uitat de la ce a pornit aceasta dicutie :-)))

      * Foarte urata aceasta expresie, mi-e greu sa o si scriu

    • Ok, hai că mai scriu un comentariu, pentru că și eu, ca și Ioana sunt pasionat de educarea altora. Spicuit din ultimele tale comentarii:

      Altfel, e super funny ca te plangi ca despicam firul in 4. Pare ca ai uitat de la ce a pornit aceasta dicutie :-)))

      Expresia asta cu „despicatul firului în patru” se referă la analizarea obsesivă și acordarea unei importanțe exagerate unor detalii mărunte.

      Eu am zis că autoarea ar putea să folosească liniștită cuvântul „olandeză”. Asta nu e despicarea firului în patru. Nu e analiză, e doar exprimarea unei păreri.

      Pe de altă parte tu ai început să sapi în analize detaliate (și incorecte) a ceea ce constituie sau nu constituie critică. Ceea ce nu are legătură cu nimic. De ce zic incorecte: atunci când un autor își trimite manuscrisul nepublicat unui grup de persoane pentru review, nu o face pentru că i-ar plăcea să audă așa, fără motiv, ce aberează alții despre opera lor.

      Sigur ca nici tu nu ai dificultati sa citesti textul pentru ca scrie „neerlandeza” in el.

      Ok, boss. Se pare că avem omniștienți printre noi.

      Tu voiai sa zici ca Ioana se sparge in basini, doar ca nu ai vrut sa o zici din prima asa ca ai zis-o din a 3a.

      Sincer, nu mă ășteptam să fie nevoie să scriu alte comentarii, dar dacă vrei confirmare: da, părerea mea e că Ioana se sparge în bășini. Noroc că are knights in shining armor să o apere de părerile altora pe internet.

      Altfel, de unde ai tras concluzia ca Ioana a fost ofensata? Doar pentru ca ti-a raspuns la comentariu? Eu nu vad nici un semn ca a fost nici macar iritata, darmite ofensata.

      Ai dreptate: nici mie nu mi-a dat impresia că ar fi ofensată. Dar TU te-ai necăjit că-mi permit să „ii explic cum sa scrie unui om care se ocupa cu scrisul de ceva timp”, ceea ce are sens doar dacă TU crezi că asta e ceva ofensator. Și eu îmi exprimam doar părerea (din nou, în mod nesolicitat, e hiba mea, recunosc) că dacă autoarea are pielea atât de subțire încât să fie ofensată de asta atunci nu și-a ales prea bine destinația când a plecat din România.

      Later!

    • Sfatul meu pt tine (nesolicitat) este sa nu mai folosesti limbaj de autobaza, ca te face sa pari necioplit. Poate esti, poate nu, cert e ca asta e impresia. Mai ales daca zici ca esti pasionat de educarea altora.

      Daca te simti atins de ce am scris mai sus, poate o sa intelegi ca de cele mai multe ori oferirea de „ajutor” nesolicitat este perceputa drept condescendenta. Singura exceptie e cand cineva e in dificultate evidenta gen are de carat ceva foarte greu pe scari.

      Apoi, reciteste al doilea comentariu al tau. Acel „Silly me” nu este un indicator ca ai luat relaxat comentariul meu, corect? :-). Si-acum imi reprosezi mie ca m-am urzicat. Nu m-am urzicat, doar te trolez un pic pentru ca e evident ca tu te-ai urzicat.

      Chestia e asa: inainte de emigrare, daca ar fi folosit „neerlandeza”, da, si eu as fi zis ca e pretioasa. Dupa emigrare, nu mai e cazul, e doar dorinta de a fi precisa si de a se integra. Mai ales ca merge la cursuri de limba.

    • Ok, sunt nou pe-aici. Am dat un mic search și am aflat cine e Robo. Asta explică reacția. Îmi cer scuze dacă am supărat pe cineva.

      O zi frumoasă!

    • Robo e doar cel care are sarcina de a aproba comentariile, ca Ioana sa aiba timp de alte lucruri.

      De-abia acum, cand ai scris „asta explica reactia” ma simt ofensat. Eu consider ca tot ce am scris in aceasta discutie este valabil indiferent daca sunt sau nu sotul autoarei. Practic ce faci tu este un atac la persoana „ad hominem”, adica „ce zice ala e egal cu zero pt ca e sotul ei, normal ca o sa-i ia apararea”.

      Nu, eu ii iau apararea doar cand consider ca are dreptate, altfel tac. Comentatori din astia care cauta nod in papura au fost si vor mai fi sute pe aici, deci nu e ceva neobisnuit.

      In acelasi timp, nu pot sa inteleg cum poti sa iti ceri scuze doar pt ca ai aflat ca sunt sotul ei. Adica era ok sa ii spui ca se sparge in basini cand credeai ca era singura dar nu mai este acum doar pt ca ai aflat ca e si sotul ei pe aici?

      Cam urat.

    • De-abia acum, cand ai scris „asta explica reactia” ma simt ofensat. Eu consider ca tot ce am scris in aceasta discutie este valabil indiferent daca sunt sau nu sotul autoarei. Practic ce faci tu este un atac la persoana „ad hominem”, adica „ce zice ala e egal cu zero pt ca e sotul ei, normal ca o sa-i ia apararea”.

      Ok, m-am exprimat cam ambiguu și chiar vreau să clarific asta. Nu am vrut deloc să spun că ce zici tu e egal cu zero pentru că ești soțul autoarei. Îmi cer din nou scuze dacă asta s-a înțeles.

      Am vrut să spun doar că acum mi-a picat fisa de ce avem discuția asta interminabilă. Pentru că în ciuda a ceea ce crezi tu, un comentator neutru nu ar fi lungit discuția atât. Eu eram sincer pregătit să-mi văd de viața mea după primul comentariu. Și, apropo, nu zic asta ca o acuzație la adresa ta.

      Comentatori din astia care cauta nod in papura au fost si vor mai fi sute pe aici, deci nu e ceva neobisnuit.

      Nu căutam niciun nod în nicio papură. Văd că mă iei cu condescență și sfaturi nesolicitate. Chiar faptul că am zis eu de la bun început că e un sfat nesolicitat a fost o auto-ironie și o încercare de a ridica mâinile și a zice, da, înțeleg că asta ar putea fi perceput într-un anumit fel. Din păcate văd că chiar a fost perceput în acel fel în ciuda faptului că eu am zis mai apoi explicit ca nu asta mi-a fost intenția și mi-am cerut și scuze.

      Despre „neerlandeză”, știi cum se spune: când un om îți zice că geșești poate e nebun, când al doilea îți zice că greșești… Deocamdată poți să presupui că-s nebun. Dar poate că sunt doar primul din șir. Poate am încercat să vă fac o favoare cu intervenția mea necioplită.

      In acelasi timp, nu pot sa inteleg cum poti sa iti ceri scuze doar pt ca ai aflat ca sunt sotul ei. Adica era ok sa ii spui ca se sparge in basini cand credeai ca era singura dar nu mai este acum doar pt ca e si sotul ei pe aici?

      Mi-am cerut scuze pentru că am avut un sentiment penibil de „intrat în casa omului”. Ok, poate am insistat prea mult și poate nu vreți asta aici. Pentru asta mi-am cerut scuze, nu pentru faptul că am folosit expresia „spart în bășini” care mi se pare în continuare că descrie perfect situația. Uneori vorbele asta din popor sunt mai expresive și pun punctul pe i. Ar fi mers și acel „prețioasă” al tău, dar nu știu dacă ar fi fost mai bine primit.

  10. Robo am si eu o curiozitate. Locul tau de muncă presupune cunoasterea limbii neerlandeze? Sau e ok doar engleza?
    Cat de usor este să nu cunoști limba când cauți un loc de muncă? Ai păstrat domeniul în care lucrai în România?

    • Buna, la mine totul este in engleza, nu e nevoie de altceva. Asta cred ca e valabil pt toate multinationalele din NL. Sunt oameni din toate colturile lumii aici, deci nu se poate decat in engleza.
      Eu am pastrat domeniul bancar, da.

      In general, as zice ca necunoasterea limbii nu este un impediment asa mare in NL fata de alte tari, practic toata lumea vorbeste engleza. Dar sigur ca depinde de firma, de jobul in sine, de regiune etc

    • Salutare Robo, presupun ca ai acces la adresa de mail cu care postez.
      Daca ai starea necesara, da-mi si mie un raspuns… Sunt curios daca esti pe parte de Linux/AWS/Automation si cam care sunt salariile nete acolo pentru genul asta de rol, in medie, mid/senior level sa zicem. Evident nu te intreb de salariul tau, sunt multi sensibili la genul asta de intrebari, myself included 🙂

      Incerc sa-mi dau seama cat de relevant e Numbeo cost of living comparison care-mi zice ca ar trebui sa iau ~dublu si inca putin ca sa pastrez acelasi nivel de trai, si eventual cat ar fi caderea in eventualitatea in care ajung pe acolo.

      Evident, putem continua via email, daca ai chef.

      Multam.

    • Salut, din pacate eu nu lucrez in IT. 🙂

      Costul cu locuinta e cel mai important aici (2000+ eur pt o familie de 4 pers). Apoi urmeaza utilitati (500+), apoi asigurari medicale (300). Deci ai aproape 3000 eur numai din astea. Vreo 4-5000 venit net pe luna per familie este un minim necesar zic eu.

      Deci cu banii e mai tight, dar dupa parerea mea nivelul de trai nu se masoara doar in venit.

    • Wow, dar e foarte „tight”, nu doar un pic. E foarte ieftină mâncarea sau celelalte bunuri? Nu-mi explic cum, din două salarii olandeze medii (adică se poate si mai mici) să rămână de mâncat, îmbrăcat si distrat undeva pe la 1000 de euro, care e f puțin si pentru România si totuși lumea să tot dea năvală. What’s the catch?

    • Explicatia cred ca este ca cei care sunt in NL de mai mult timp (de ex olandezii sau expati mai vechi) nu au costuri atat de mari cu locuinta: fie au deja locuinta in proprietate, fie inchiriza de mult timp si de aceea chiriile sunt mai mici. De asemenea, preturile la utilitati s-au dublat anul trecut, fix cand am facut eu contract.
      Costurile cu locuinta sunt absurd de mari de vreo 3-4 ani, perioada in care pretul locuintelor practic s-a dublat (si pandemia a contribuit la asta, ca peste tot, iar acum este inflatie).

      Mancarea este ceva mai scumpa ca in RO, dar nu cu mult. Restul lucrurilor insa sunt foarte scumpe, respectiv tot ce tine de servicii, transport, masina etc.

      Olandezii insa sunt foarte austeri, asta e o alta parte din explicatie. Lumea zice ca sunt zgarciti, dar e mai mult decat atat, asa e cultura.
      Si noi am devenit mai austeri de cand suntem aici, de la temperatura pe care o avem in casa pana la faptul ca nu prea mai comandam mancare gatita cum faceam in RO.
      Toate astea erau lucruri stiute si acceptate pentru noi. Mie de exemplu imi place stilul de viata mai auster.

    • Mulțumesc pentru explicații, auzisem in contextul protestelor fermierilor că e tot mai dificil si costul vieții a crescut enorm, dar nu mă așteptam chiar să se fi dublat, probabil vin vremuri tot mai grele.

    • @Lia, odata ce ai acoperit chiria / ipoteca si cheltuielile alea mari, te descurci cu restul de bani. Noi in primii 2 ani de SUA am avut in medie 3000-3500 de dolari pe luna, din care 2000-2500 intrau in chirie (1500, utilitati, asigurare masina etc.). Cu 1000 si ceva pe luna ramasi am si mancat, a facut copilul sport de performanta, fara sa intram in datorii …

  11. „dar dupa parerea mea nivelul de trai nu se masoara doar in venit.”

    Aici sunt de acord cu tine, multumesc pentru raspuns.

    • In calculul lui Robo sint probabil 2 salarii sau unul foarte bun. Traiesc si muncesc de 32 de ani in Stuttgart. Nu au intotdeauna amîndoi partenerii servici bun si/sau pe norma întreagă. Familiile cu copii tb să ia în calcul, ca poate mama va lucra ani de zile program redus. Tb luate si taxele de cresa- gradinita- supraveghere a copiilor după școală, în vacanțe. Toate serviciile sînt f. scumpe. La fel transportul in comun. Este o minune in O transportul cu bicicletele atit către școală, servici, cumpărături dar și în timpul liber. Dar tb luat in calcul si aceasta cheltuială si timpul dacă faci naveta. Poate pt o chirie mai ieftina te îndepărtezi de orașele mari. Sînt foarte multe aspecte care tb gîndite si de gîndite. Dar merita tot efortul. Totuși tb pentru un trai decent să cîștigi sumă pe care a aproximat-o Robo. Cine in R a circulat numai cu mașina, cu taxiuri, a mers des la restaurante, masage, cosmetică, coafor, manichiură, a avut bona, ajutor la curatenie etc o sa descopere ca nu isi mai permite aceste lucruri sau f rar. Rămîne tunsul. Dar apar alte experiente, alte avantaje, alte beneficii, multe alte schimbari, la care am visat toti. Experienta mea 🙂

  12. Buna….Sper sa nu plictisesc sau deranjez prea mult dar am nevoie de cateva sfaturi obiective daca se poate si cat mai practice….Eu si fiica mea dorim sa ne mutam in aprox.2 ani (pana termina liceul) in Olanda.Ea isi doreste tare mult o facultate in Olanda date fiind costurile destul de reduse pentru un student(undeva la 1500-2000 euro/an).Eu in curand obtin certificatul de asistenta medicala in Romania,nu am experienta dar am vazut ca sunt cateva(nu multe)agentii de recrutare pentru asistenti medicali in Olanda si m-am gandit ce sanse ar fi ca eu impreuna cu fiica mea sa ne descurcam in Olanda cu un salariu de 2300 aprox.,poate si mai mult ,nu stiu sigur. Din pacate sunt in proces de divort asa ca ma vad nevoita sa reconfigurez traseul si viata si s-o iau de la zero cu tot.M-am gandit ca Olanda ar fi ok pentru fiica mea dpdv al educatiei universitare si asta ma face sa vreau sa stiu mai multe despre Tarile de Jos.
    Nu vreau sa par disperata sau insistenta dar cred ca sunt si aste e,imi asum…daca cineva din Olanda care traieste acolo de ceva vreme si stie cum merg treburile pe orice plan(educational,sanatate,servicii,mod de viata,etc…)are informatii despre cum as putea sa ma descurc cu chiria,taxe,job sau agentii recrutare,care dintre aceste orase ca Rotterdam,Groningen,Monseigneur,Rengerslaan(localitati unde ar avea fiica mea faculatea)ar fi mai ok din toate punctele de vedere sa te stabilesti,mancarea cat costa,cam cat se face cu trenul dintr-un oras mai mic pana in Rotterdam de exemplu,cat de grea sau nu e viata in Olanda…In concluzie daca cineva ma poate ajuta cu toate aceste informatii pentru ca nu cunosc pe nimeni si e tare greu s-o iei de la zero fara sprijin oricat de mic ar fi.
    Un sincer multumesc anticipat!

    • buna. nu stiu sa iti spun daca salariul acela va fi sau nu suficient pt 2 persoane, ca depinde de multe lucruri.
      ce stiu este ca 2300 este salariul mediu in Olanda, dar daca este doar unul singur per familie, e mai dificil.
      cea mai mare cheltuiala va fi chiria + utilitati, dar si aici depinde de oras si de locuinta in sine (nu cunosc detalii despre orasele pe care le pomenesti)

      poti sa incepi sa citesti linkul de mai jos, dar tb sa stii ca in ultimul an cost of living a crescut f mult, deci eu as mai pune un 20% la sumele din articol
      https://expatwell.com/netherlands/costofliving/

      pentru a vedea cat faci cu trenul dintr-un loc in altul poti sa folosesti google maps, estimarile sunt corecte

      si ce ar trebui sa incerci este sa fii recrutata din Romania, adica inainte de a avea forme legale in NL, pentru ca doar asa exista sansa sa beneficiezi de scutirea de impozit pe salariu care se numeste „30% ruling”

    • Ca imigrant o vei lua oricum de mai jos decât nativii. Nu e numai lipsa de experiență locală sau cunoașterea (necunoașterea) limbii locale; ei nu au avut comunism, regimuri represive sau democrație originală, implicit activele lor (gen real estate, businesses, investments etc) valorează și vor valora mai mult decât echivalentele din România pentru cel puțin durata vieții noastre.

      Pe românește, să zicem că te muți în UK sau The Netherlands și ajungi să lucrezi inginer sau ceva și ai un coleg localnic pe aceeași poziție ca tine, pe același salariu. Tu ai venit poate din România cu o valiză cu niște haine și cel mult banii de pe un apartament comunist, în timp ce colegul tău a moștenit de la bunicu’ o (fostă) „council house” pe care eventual o închiriază. Deja când se trage linie, standardul lui de viață va fi mai mare decât al tău, chiar și dacă ajungi să promovezi și să iei salarii mai mari pe viitor. Pur și simplu salariile mari se vor duce pe acumularea de assets, pe care localnicii le au deja (un salariu mic/mediu te va pune în aceeași cutiuță cu tinerii din lower classes, la început de carieră).

      Revenind, emigrarea nu e pentru oricine, dar asta e un truism.

    • Asa este, Dan. Noi suntem in Germania de 2 ani si, desi castigam peste media de aici, ne-am dat seama ca nu putem echivala averea generationala a localnicilor. E si normal sa fie asa. Probabil o sa stam in chirie mereu sau poate se mai regleaza piata imobiliara. Oricum, tot e mai bine ca in RO si nu avem nicio intentie sa ne intoarcem

  13. Nu credeam ca-mi vei da chiar tu Robo raspuns si intr-un timp atat de scurt,apreciez enorm!
    Ma interesa un cost estimativ pt.o chirie cu o locuinta mica pt.mine si fiica mea intr-un oras mic exceptand Amsterdam,Haga poate si Rotterdam.Si da am gasit o agentie de recrutare pt.asistenti medicali in Romania din pacate nu sunt prea multe si ramane sa ma interesez daca beneficiez de scutirea de impozit.In rest ma intereseaza doar niste pareri sincere despre daca merita sa te stabilesti in Olanda,care orase sunt cele mai atractive ca si pretul chiriilor,vremea sa nu fie atat de rea precum am auzit,transportul,etc…
    Presupun ca nu te pot deranja prea mult pt.ca mi-ai oferit informatii la modul general si oricum din experienta voastra acestea sunt informatiile pe care le cunosti la momentul actual asadar iti multumesc sincer si va doresc tot binele pe mai departe.

    • Cu placere.
      Din pacate nu stiu sa iti spun cost estimativ pt chirie, orasul in care suntem noi este recunoscut pentru faptul ca este mai scump decat altele si despre alte orase nu stiu.
      Pentru chirii poti sa te uiti pe https://www.pararius.nl/.

      – daca merita sa te stabilesti in Olanda: greu de spus, depinde de cum iti este in Romania, depinde de ce job gasesti in Olanda si de o multime de alte lucruri; ca idee generala, Olanda este o tara f buna pentru trait, dar este destul de scumpa.
      – vremea: anul acesta vremea a fost superba, dar inteleg ca este un an atipic; iarna este 1 ora de lumina mai putin/zi decat in RO si vara este 1 ora in plus; pe noi ne afecteaza, dormim mai prost vara pt ca inca nu ne-am obinuit, la 10 seara e lumina si nu iti vine sa te culci, la 5 dimineata iar e lumina si iti vine sa te trezesti; in rest, vremea e mai blanda in sensul ca nu este nici atat de frig nici atat de cald ca in RO
      – transportul este foarte bun, dar costa

      Prea multe nu cunosc nici eu ca nu a fost timp. Succes!

    • In Germania există Schwesternwohnheime = bloculete cu apt. mici probabil mobilate pentru personalul medical. Probabil ca vrerea e mai mare decît oferta, dar tb incercat sa afli, dacă nu există acest avantaj si la viitorul loc de munca. Desigur tb plătit si depinzi 100% de spital, pierzi locul de munca, pierzi si casa. Dar sînt chirii acceptabile si transportul in comun nu te costa. Surorile lucrează în 3 ture încep dim la 6 de ex, ce avantaj este să treci doar strada. Întreabă firmă pe care ai gasit-o dacă poți beneficia de acest avantaj,

    • @Dana – am gasit o pagină de internet pe germana cu diverse informatii utile (07.06.2022):
      Gehaltsvergleich Niederlande: Einkommen und Verdienst in Holland & Co.

      Poate gasiti pe cineva care poate traduce
      Gasiti informativ despre cultura si Vista in O, despre locuinte (Cu remarca ca in Amsterdam chiria rece fără apă si curent pt o garsoniera costă 1.000 € pe luna iar in Rotterdam, oraș mai puțin turistic 600 €, ca o casa cu 4 camere in zonă satelor costă ca. 1.500 €. Apoi Info despre costul vietii (900 € un Single), despre servici, timp de concediere in functie de lungimea contractului de munca (1 luna daca lucrezi pina in 5 ani in firma) si salarii ( cu Tabelle in functie de profesie, despre banii de conc. 8% pdin salariul brutto anual platit in mai, despre asigurarea de baza de sanatate pe care o plătește numai angajatul intre 115-400 € (In caz de boala plătește firmă pînă la 104 săpt 70% Din salariul brutto), pensie (66 ani și 7 luni). Nu cunosc sursa care a scris, articolul este scris pt cetățenii germani dar si Din EU care si-ar dori sa lucreze in O.

  14. @Livia
    Iti multumesc pentru informatii.Nu stiu cat de mult ma ajuta in sensul ca eu imi doream sfaturi/informatii de la romanii care sunt plecati de cativa ani ,care stiu ce inseamna traiul in Olanda cu bune si cu rele.Detaliile acelea cum ar fi :cat costa o chirie in Leiden,Groningen,Rotterdam,Haga,Monseigneur,etc…daca pot inchiria de aici din Romania sau macar sa fac demersurile necesare,se poate trai cu 2300 euro net 2 persoane (eu si fiica mea) in unul din orasele mentionate ,e greu traiul cu olandezii,etc….
    Multumesc frumos Livia pentru intentie si timpul acordat pt.gasirea informatiilor pe cate mi le-ai trimis.

  15. @Dana – nu îți face griji. Pornește la drum. Începe-ți sa învățați limba. Sunteți doua, nu ai un copil mic de mina. Caută in primul rind servici. Un lucru se leagă cu altul, un pas după altul. Încearcă pe FB sa dai de grupuri de rom stabiliți mai recent in O. Chiar Robo scria in primele articole cum au început ei pregătirea pt O. Și primul punct a fost serviciul. Poți lua și acum legătura și întreba dacă este cu oferta de cazare, cum oferă multe spitale de ex in Germania. Este bine ca îți faci grija de bani, dar pt început tb sa ajungă. Poate primește fata bursa ca studenta sau va avea un minijob. La spital se lucrează in ture, sint sporuri pt tura de WE și noapte, pt zile de sărbători religioase. Poate impozitul pe orele lucrate noaptea este mai scăzut. Nu este ușor, dar așa îți “creste”salariul. Exista acel salariu Bonus de concediu 8% din venitul brut este mult. In articol era informația ca in Rotterdam chiria ar fi mai ieftină. Eu sint tot o mama divorțată de peste doua decenii și îmi cresc de atunci 2 băieți dintr-un salariu și pensiile lor alimentare și alocația de copii. Cel mai important e sa fiți sănătoase. Ajunse aici veți descoperi ce e mai bine pt voi și va veți îmbunătăți constant viața. Serviciile se schimba, la fel și casele. Noi am trăit 1 1/2 ani in cămin cu alte familii de origine germana venite in 1990 din Rom, Polonia și Rusia. In fiecare camera cu paturi suprapuse trăia o familie. Aveam baie și buc la comun, a fost nu greu, foarte greu. Dar acolo m-am format, am învățat și simțit cum e pulsul vieții. Am mers la curs de limba. Aveți un vis și un plan, mergeți mai departe sunteți împreuna. Vei cunoaște rapid mai ales prin servici oameni din toate colțurile lumii.

  16. @ Livia…multumesc,multumesc,multumesc pentru cuvintele de incurajare,pt.partea plina a fiecarei situatii,pt.ca ai incredere in oameni,pt.ca probabil esti omul care nu se da batuta.Esti un om special Livia si inca o data iti multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *