Pizzunele, grisine din pizza –  rețetă rapidă!

Grisine din pizza. Sau pizza în formă de grisine. Ivan când le-a văzut a zis:

-Ce-s astea? Mirosea a pizza. A, SUNT pizza? Grisine din pizza? Deci pizzune! Mami, păi ăsta e visul vieții mele!

:))))

Și așa le-a rămas numele.

Vă spun, e invenția lunii la noi acasă!

Nu sunt invenția MEA, nuuu, într-o seară căscam ochii la niște interviuri cu actori pe Facebook și printre ele s-a strecurat un clip cu un bucătar care făcea chestiile astea, grisine-pizza, mi-au rămas în cap. Imediat ce găsesc reelul, revin cu link către el aici.

Vineri, se terminaseră și ciorba, și mazărea cu pui, am adus copiii de la școală, foame mare, ce să le fac rapid? Mi-am adus aminte de grisinele astea.

Și le-am făcut cum mi-a trăsnit mie, că nu-mi notasem nimic, evident.

Mi-am pus muzică, am trimis copiii afară pentru juma de oră și m-am apucat de lucru.

Au ieșit geniale! Sunt crocante, consistente, merg de minune pachet la școală, merg la petreceri, picnic, se fac rapid, nu ai nevoie de cine știe ce. Sunt câteva trucuri pe care e bine să le aplici, ca să iasă grisine răsucite, nu niște fâșii leșinate cu brânză pe ele.

Pun mai jos cum am făcut eu.

E nevoie de două blaturi de pizza. Puteți lua de la magazin gata făcute, nu din cele coapte, ci crude, pe care le puteți modela cu sucitorul, sau puteți face voi.

Rețetă aluat pizza, rezultă două bucăți, fix cât aveți nevoie pentru cam 8 pizzune (e rețeta din Mami, e gata, sigur o știți)

Amstecați 500 gr. făină albă cu 200 ml apă caldă, un cub (dizolvat în prealabil în apă) sau un plic de drojdie, un praf de sare, 2-3 linguri ulei de măsline. Frământați un pic și lăsați la odihnit un pic.

Împărțiți aluatul în două.

Întindeți cele două blaturi să fie egale, cercuri sau dreptunghiuri, cum vă e mai ușor. Le întindeți mai subțiri decât atunci când faceți pizza normală, dar să nu fie transparente. Nu vrem să se rupă la sucit.

Pe un blat, ungeți un strat subțire de pastă de tomate. Nu suc de roșii, e prea lichid și o să vă încurce la sucit, pasta de tomate e lipicioasă și nu curge, e deci perfectă.

Peste pasta de tomate am presărat oregano, ne place mult, dar poate lipsi.

Peste am pus felii subțiri de piept de pui, puteți pune ce fel de carne vreți voi, important e să fie subțire, să nu cadă din pizzune. Carnea poate, și ea, lipsi.

Peste am presărat un amestec de mozzarela și gouda rasă, merge orice tip de brânză care se topește.

Încă oleacă de oregano. Perfect, acum aveți o pizza clasică.

Acum, cu atenție și cu ajutor punem peste ea ca o plapumă al doilea blat. Apăsați pe blatul de deasupra, să se lipească bine de umplutura de dedesubt. Apăsați  și pe laterale.

Acum, cu un cuțit de pizza, tăiați fâșii late de 2-3 centimetri din pizza asta cu plapumă.

Pregătiți o tavă tapetată cu hârtie. Porniți cuptorul la 200 de grade.

Acum presați pe mijlocul fiecărei fâșii cu o furculiță sau cu muchia boantă a cuțitulul de unt. Vrem să ne asigurăm că nu se desfac fâșiile de aluat una de alta. Apăsăm binișor de câteva ori. Mutăm fâșiile în tava de copt.

Apoi rulăm fiecare capăt al fâșiei ca să obținem o grisină ondulată. Un capăt spre stânga, altul spre dreapta, ca să iasă ceva frumos.

Acum ungem toate pizzunele astea cu un amestec făcut dintr-un gălbenuș și puțin lapte. Deasupra presărăm mac sau susan, care sunt opționale.

Dăm la cuptor cam 20 de minute pe căldură sus jos, apoi încă 3-5 minute cu ventilator.

Și gata.

Merg simple, cu salată de frunze, cu iaurt, cu airan.

Poftă maaare!

Ah, și e distracție mare să le faceți cu copiii. Puteți pune și alte ingrediente în ele, dar nu porumb, ceapă, alte chestii cubulețe care vor cădea din grisine la rulat și veți mânca doar grisine cu susan. Sunt bune și ele, absolut, dar nu vor fi pizzune.
Poftă maare!

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4218

7 comentarii

  1. Multumim pentru rețeta, m-a luat foamea. Arată crocante și apetisante, numai bune de ronțăit.

    Ieri după-amiaza nu a mers blogul, m-am gindit ca mormonii și-au făcut de cap.

  2. Suna minunat, incercam si noi; fetita ~5ani, fan pizza! Incerc, pe cat posibil sa – I offer mancare gatita si variante sanatoase! Sigur va fi foarte incantata!Multumim mult!??

  3. Aseară am făcut pizza după reteta ta din cartea „Mami, e gata?” la cererea dsoarei de 5 ani. Amândouă au păzit ușa cuptorului fix ca în poveste ?Mulțumim de rețeta, un deliciu!
    incercam si asta!

    • Pentru ca atunci cand erau mici copiii, am inventat impreuna grasunele, un fel de grisine, dar mai grase, care au ajuns si intr-o carte cu mii de cititori. Grasune, deci pizzune. Dar tu poti sa le zici cum vrei tu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *