Și, ce-ai purta la următoarea ta cununie civilă? (P)

Ce legătură are balul de gimnaziu cu rochii cununie civilă? Vezi mai jos.

Mă uitam zilele trecute la o știre despre un bal de absolvire a gimnaziului dintr-un orășel din România. Rămăsesem efectiv cu gura căscată la fetele de vârsta fie-mii, îmbrăcate în rochii mulate, cu spatele gol, paiete, decolteuri adânci, ciorapi plasă și pantofi cu toc. Cocuri de nașă, sarmale-n cap, perle la gât și cercei atârnători, arătau fetițele de 14 ani ca niște nașe mari, toate, iar băieții din jurul lor zici că scăpaseră la costumele unchilor, înotau săracii în fracuri și pantaloni de costum, cu freze țepene date cu gel.

Ei păreau bucuroși de felul în care erau gătiți, așa că mi-am două palme și-am ieșit din starea de babă care țâțâie printre dinți despre noua generație, până la urmă treaba lor ce poartă la balul lor, pe banii (părinților) lor, m-am trezit eu să comentez sarmalele altora, hai, mamaie, plimbă-ți prejudecățile prin propria ogradă, vezi că-ți dă ostropelul în foc cât te uiți la spatele gol al feti… ăsta, al domnișoarelor ăstora.

Păi ce, tu n-ai purtat la vârsta lor din astea?

Mămică, eu nici la dublul vârstei lor n-am purtat din astea, că n-am avut curaj și eram complexată că am celulită și bube pe spate (deși nici urmă de așa ceva). Indiferent că a fost petrecere sau bal, eu tot cuminte m-am îmbrăcat, că așa a fost stilul meu. Încă mai e! E ăsta un lucru bun? Nu neapărat.

La final de a opta am purtat o rochie verde de catifea cu nimic la vedere, iar la final de a doișpea am purtat o rochie de saten care arăta ca o căptușeală, ce să fac dacă n-am găsit nimic mai bun în cele două magazine din Piatra Neamț, Unic și Petrodava…

Dar mi-am scos pârleala la cununia civilă, când iar n-am purtat paiete, mătase, dantelă sau decolteu, ci o rochie în carouri mici din bumbac, luată de la parter din Obor, țin minte de parcă a fost ieri, 85 de lei a costat. Iubitul era și el în cămasă albă, pantaloni în carouri și converși în picioare, iar eu am avut pe cap și o pălărie cu bomboane Rafaello, știți povestea, ele ne-au adus împreună pe mine și pe robo-soț, le-am onorat cum se cuvinte la cununie, căci dacă ele n-ar fi fost…

Ei, dacă aș fi avut atunci toate opțiunile de acum, dacă la un click distanță aș fi avut așa o largă paletă de stiluri, modele, variante de rochii de cununie civilă ca acum, poate că altfel ar fi arătat pozele noastre de la starea civilă, dar așa, arată cum ne-am priceput noi atunci, cu ce resurse am avut, și a fost o zi foarte faină, au trecut 17 ani, Doamne ferește. <3

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4429

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *