Am plîns după oameni, des, cu icnete şi pumni în mochetă, dar rareori am făcut-o pentru motivele corecte. Pentru că pînă nu demult, în afară de familie, oameni dragi n-am avut. Aşadar, nici motive de tristeţe legate de oameni n-am…
Azi la ora la care voi va stringeati mai abitir la piept perna din puf de gaina sau, dupa caz, barbatul sforaitor ori consoarta silfida, eu ma scufundam cu capul inainte in bazinul cela adinc de jdemii (patru) metri. Da,…
moartea unui om pe care-l iubeşti. Avem moartea în noi şi o nutrim. Este unul dintre adevărurile pe care trebuie să le ştim. Din moartea Ei am învăţat însă că nimic nu poate alina durerea pe care o simţim la…
Mi-am găsit Mansarda perfectă, într-un cartier cu trei parcuri şi cinci sute de copaci. (e drept că e chirie, dar asta n-o face mai puţin perfectă, ba dimpotrivă, că pot oricînd să pornesc în căutarea alteia şi mai perfecte) M-a…
Ştiu, vă sînt datoare cu povestea mea penibilă, dar: 1. Faţă de ce s-a spus deja, păţania mea e o poezie tristă recitată stîngaci la Cîntarea României de un copil prea mic. Nu rămîn datoare, vă cer numai o mică…
Nu, nu mi-am înşelat bărbatul. Nu pe acesta. Pentru că am învăţat pe pielea mea acum ceva vreme că nu pot trăi cu minciuna. Pot să mint, sînt destul de creativă şi nu mi-e greu să-mi mişc muşchii feţei către…
Scriu despre scris astăzi pentru că mi-am propus să nu mă ridic din pat decît ca să-mi mai pun nişte apă în paharul plin de amprente cu iz de taste. Azi noapte la petrecerea de cununie a unei prietene bune…
Conform unui studiu recent dat publicităţii de cercetătorii albanezi, se pare că Dumnezeu nu a prevăzul Omul cu dotarea „Predispus la fericire”. Desigur, acest feature poate fi adăugat la cererea clientului, în urma unor upgradeuri şi modificări care durează pînă…
Nu vreau să nu mai fim doi pentru că ne-am iubit atît de mult încît n-am mai putut trăi fără să fim mai mulţi. Nu vreau să îmi strîng în braţe copilul în timp ce-l înjur printre dinţi pe tac-su.…
Vorbeam acum cîteva zile cu o prietenă care-mi spunea cît de bine îi e după ce şi-a găsit rostul. Cum adică, rostul? Da’ ce, omul e o pereche de ciorapi de lînă, să aibă ei rostul de a încălzi picioare…