Magistratul a aplicat vechiul cod penal, pe care l-a interpretat greșit (explică Salvați Copiii)

Cum bănuiam, magistratul Judecătoriei sector 5 (care a decis că arestul preventiv în cazul directoarei de grădiniță care a abuzat copii nu se justifică, detalii aici), nu cunoaște legea actuală și a interpretat-o greșit. Aveți mai jos poziția Salvați Copiii despre acest subiect, explicații și citate din noul Cod penal, magistratul în cauză se pare că îl cunoaște doar pe cel vechi.

Organizația Salvați Copiii constată cu îngrijorare caracterul total inadecvat al deciziei Instanței Judecătorești Sector 5 în raport cu legislația privind protecția copilului împotriva violenței, în cazul Directoarei Grădiniței ”Flipper Garden”, anchetate penal pentru comiterea faptei prevăzute de art. 197 Cod Penal – ”Rele tratamente aplicate minorului”

Salvați Copiii nu-și propune să analizeze oportunitatea arestării preventive a agresoarei, însă este nevoită să aducă precizări cu privire la conținutul motivării aflat în totală contradicție cu principiul fundamental al interesului superior al copilului care au condus la o incorectă înțelegere a infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului și la neluarea în considerare a unor aspecte elementare de psihologie a copilului. În acest sens, facem următoarele observații:

1. Infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului este o infracţiune de pericol și nu de rezultat și constă în ”punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul” (notă de subsol nr. 1)

Această corectă interpretare nu ar fi condus la punerea la îndoială a existenței agresiunilor comise asupra copiilor. Starea de pericol în care s-au aflat copiii este mai mult decât evidentă, prin simpla vizionare a scenelor surprinse de camerele de supraveghere, prin citirea declarațiilor părinților ori prin ascultarea copiilor. Agresiunile verbale, loviturile repetate, smuciturile agresive, târâtul pe jos, izolarea în spații lipsite de supravegherea unui adult, pasivitatea și complicitatea personalului grădiniței, absența părinților, toate acestea sunt elemente care dovedesc o stare de pericol în care s-au aflat copiii, în orice moment al prezenței lor în grădiniță.

Situațiile relatate de abuz arată inechivoc că fapta penală de rele tratamente aplicate minorului s-a consumat în momentul producerii acestui element esențial al laturii sale obiective, și anume pericolul, apreciere susținută și în practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

2. Necesitatea repetabilității faptelor nu trebuie să fie dedusă din pluralul utilizat în denumirile din Codul Penal, așa cum se pare că a concluzionat instanța. Deoarece rubrica leges non est lex, adică „denumirea marginală [Relele tratamente aplicate minorului] a textului incriminator nu-i lege, ci are rol indicativ, ca numele şi prenumele persoanelor, ele nu pot servi nici la restrângerea, nici la extinderea conţinutului normativ al dispoziţiilor din articolul pe care îl definesc”. Ceea ce înseamnă că infracțiunea de rele tratamente nu este o infracțiune continuă, faptele putând fi comise și uno ictu, prin executarea unui singur act în măsură să producă punerea în primejdie a dezvoltării copilui sub aspect fizic și/sau psihic.

Mențiunea din motivarea instanței că, în grădiniță, copiilor le-a fost aplicată o ”corecție izolată determinată de o greșeală a minorului” constituie o minimalizare nepermisă a agresiunilor caracterizate prin diversitate și gravitate și o interpretare confuză a faptelor din perspectiva vechiului Cod Penal care folosea denumirea de corecție în legătură cu măsurile de constrângere luate faţă de minori de către părinți, aspect eliminat în noua reglementare, fiind considerat neconform cu conceptul actual de drepturi ale copilului.

Referitor la lipsa calității de educator a acuzatei, invocată în decizia instanței, această concluzie demonstrează încă o dată plasarea magistraților în contextul vechiului Cod Penal care cerea ca fapta de rele tratamente să fi fost săvârșită ”de către părinţi sau de către orice persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare” (art. 306 Vechiul Cod Penal). Noul Cod Penal, în baza căruia se apreciază astăzi faptele Directoarei grădiniței, introduce în cercul subiecților activi ”orice persoană în grija căreia se află minorul”. Astfel, se lărgește acest cerc al persoanelor care pot comite infracțiunea, independent de tipul instituției educaționale, de calitatea oficială ori formală a persoanei fizice care a preluat îngrijirea și educarea copilului.

1 Art. 197, Cod Penal.
2 Decizia nr. 37 din 22 septembrie 2008 cu privire la concursul de infractiuni intre infractiunea de rele tratamente aplicate minorului si infractiunile de lovire sau alte violente, vatamare corporala si lipsire de libertate in mod ilegal. Publicata in Monitorul Oficial nr. 177/2009 – M. Of. nr. 177 / 23 martie 2009.
3 Vintilă Dongoroz, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Partea generală, vol.I, fila 9, Editura C.H. Beck.

Acuzația îndreptată împotriva părinților care se fac ”direct responsabili pentru evenimentele ce pot surveni pe parcursul supravegherii copiilor” este urmarea greșelii menționate în fragmentul anterior și constituie un fals argument ce nu poate fi acceptat în procesul de stabilire a cauzalității comiterii faptelor penale. Între cele două situații, alegerea de către părinți a acestei instituții și agresiunile îndreptate împotriva copiilor nu există nicio legătură de cauzalitate care să-i transforme pe părinți în persoane responsabile pentru răul produs copiilor lor. Este o gravă eroare logică de a afirma că, deoarece o faptă (înscrierea copiilor) a fost comisă anterior unei alte fapte (violența fizică comisă în grădiniță), rezultă că prima a fost cauza celei de-a doua. Legea penală este de strictă interpretare, iar principiul caracterului personal al răspunderii penale este fundamental.

2. Motivarea instanței denotă o ignorare a perspectivei psihologice a copilului privind nevoile lui fundamentale de protecție, siguranță și educație pozitivă

Vârsta copiilor este una extrem de fragedă, experiențele abuzive generând consecințe negative nu doar pentru confortul emoțional al unui copil preșcolar, ci pentru întreaga lui dezvoltare cerebrală. Creierul unui copil la această vârstă poate fi afectat de o singură experiență de abuz pentru a asocia persoana și contextul cu ideea de pericol, cauzând o temere continuă cu grave consecințe pentru dezvoltarea lui. Ulterior acestei experiențe, simpla prezență a copilului în acel context, în preajma acelei persoane, fără ca abuzul să se repete, generează în copil emoții de spaimă și alertă.

În al doilea rând, grădinița, și orice alt spațiu de îngrijire organizat legal, este un loc care prin excelență îndeplinește roluri de educație și protecție în viața copiilor; în procesul de pregătire pentru a merge la grădiniță, copiii învață despre acest loc că este unul în care se vor juca, își vor face prieteni și vor învăța lucruri interesante sub atenția unor oameni minunați investiți cu încredere și atașament. În momentul în care gradinița devine teatrul comportamentului abuziv de felul celui întâmplat la grădinița Flipper, ea își pierde valoarea de siguranță și protecție pentru copii, iar ”educatorul” devine, în ochii copiilor, un agresor cu puteri nelimitate. Impactul acestei situații pentru dezvoltarea psiho-emotională a copiilor devine unul major, cu risc crescut pentru dezvoltarea ulterioară a tulburărilor de sănătate mintală (tulburare de atașament, tulburări de anxietate, depresie, tulburare de opoziționism cu provocare, agresivitate etc.)

Despre Salvati Copiii
Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României. Salvați Copiii adoptă o poziție independentă în raport cu acțiunile și măsurile instituțiilor, recunoscând că implementarea legislaţiei şi a politicilor publice în materia drepturilor copiilor nu poate ignora strânsa colaborare dintre autorităţi, familie, copii şi societatea în care fiecare actor implicat îşi acceptă responsabilitatea conform principiilor unui parteneriat autentic şi viabil. În calitate de membru al Save the Children International, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 26 de ani de activitate, peste 1.340.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Le mulțumesc pentru explicații și lămuriri!

5 Comments

  • Andreea spune:

    Parca in astfel de momente decizia in cazul familiei Bodnariu nu ni se mai pare atat de absurda…la noi o palma este acceptata! Si de la o palma se ajunge, poate mai usor decat am vrea sa ne imaginam, la situatii de genul. Si daca o palma este acceptata de ce nu si mai multe?

  • Mihaela spune:

    Dar Protectia Copilului ce face in astfel de situatii. Eu nu i-am vazut niciodata luand atitudine. Parintii repectivi nu ar putea-o da in judecata pe doamna respectiva? Scuze, in UK ca sa ai dreptul sa lucrezi cu copii (scoala, spital, cetre educationale, bona, voluntar) tb sa iti scoti anual un DBS, care este un fel de cazier care sa dovedeasca ca nu ai maltrat copiii. Daca ar exista asa ceva in Romania, presupun ca juma din profesori, educatori, adulti care lucreaza cu copii nu ar mai lucra cu acestia in viata lor, ar tb sa-si schimbe jobul.

    • deea spune:

      Femeia era director, nu lucra cu copiii. Doar ii mai disciplina ocazional.

    • Mihaela spune:

      Daca faceti o gluma cand spuenti ca femeia era director o iau ca atare; daca nu, e grav. Nu doamna, faptul ca este directoare are si mai multe responsabilitati in ceea ce priveste protectia copilului. Ea ar tb sa fie persona responsabila pt ce se intampla in institutia dansei referitor la orice tip de abuz si sa semnaleze autoritatile in drept cand apare asa ceva. Revin la UK, in orice scoala directoare si inca alte doua persoane din staff management tb sa fac cursuri speciale privind protectia copilul. Cand spun speciale ma refer ca in afara de chestiile de bun simt tb sa stie la cine sa apeleze si ce sa faca in astfel de cazuri. In plus, cursuri de bun simt privind protectia copilului se fac la inceputul fiecarui an in orice institutie de invatamant.

    • deea spune:

      Nu am facut o gluma. Nici nu stiu daca pe hartie e directoare sau patroana. De multe ori aceste functii se confunda la gradinitele private. Eu am avut surpriza sa aflu ca la prima gradi a fetei mele, cea careia ii spuneam „doamna directoare” era de fapt doar patroana si un fel de manager general, avand studii economice. Pe hartie directoare era una dintre educatoare. Nu stiu daca, prin lege, proprietarii de gradinite sunt supusi testelor psihologice. Ei nu au de ce sa intre in contact cu copiii. Nu stiu care e situatia aici dar fiind vorba de o gradinita dara autorizatie ne putem imagina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *