Opt obiceiuri care te vor ajuta să economisești în 2019

Articol scris de Natalia Dabija, blogger pe NataliaDabija.ro

Verific mailul de nșpe ori pe zi. Mă culc târziu. Verific telefonul după fiecare literă scrisă aici, pe foaia asta. Am multe obiceiuri proaste.

Însă am și obiceiuri bune, iar câteva dintre obiceiurile astea bune mă ajută să economisesc.

Azi voi povesti despre opt obiceiuri bune care o să te ajute să economisești în 2019. Mai ales dacă ești la început de drum cu economiile.

La final vin cu sugestii despre cum să ne formăm obiceiuri noi și bune.

Ține evidența cheltuielilor.

Cardurile bancare sunt foarte păcătoase pentru că nu vezi banii. Nu vezi cum ți se scurg printre degete în fiecare zi.

Când notezi fiecare cheltuială într-un tabel, perspectiva ți se schimbă. Pentru mine, ăsta a fost momentul când am realizat că totul depinde de mine

Cheltuie mai puțin decât câștigi.

Cum să pui asta în aplicare? La începutul lunii când îți intră salariul în cont, transferă 10% din ce câștigi într-un cont de economii. Apoi uită de ei, ca și cum nici nu ar exista.

Descurcă-te cu banii care ți-au rămas. Setează-ți să faci asta doar 3 luni. Peste 3 luni cred că o să-ți dai seama că poți să trăiești cu salariul minus 10%.

Dacă 10% e prea mult (știu că poate fi mult), începe cu 2%.

Pune deoparte toate bonusurile.

Că o fi prima de Crăciun, de Paște, un bonus din vânzări etc, trimite suma direct în contul de economii.

Poți să faci asta și cu măririle de salariu. Fie chiar și o mărire anuală de 2-3%. Nu o subestima, trimite-o în contul de economii. Deja ești obișnuit să trăiești fără acei bani, de ce să o irosești pe nimicuri?

Definește un scop pentru care economisești și vizualizează-l.

Știi senzația aia când citești un articol fain (nu ăsta, altul!) și îți spui: Gata, mă apuc și eu. Poate chiar te apuci, iar peste 2 zile revii la obiceiurile de dinainte?

Am trecut și eu prin asta.

Știi ce ne lipsește în acele momente?

Motivația.

Dacă nu ești obișnuit să economisești, e foarte important să îți stabilești un scop înainte să te apuci și să-l vizualizezi cu ochii minții.

Să zicem că îți propui să strângi pentru o vacanță la mare.

Gândește-te la apa azurie. La nisipul fin de pe plajă. Uită-te la tine cum stai pe plajă, pe șezlong și bei dintr-un cocktail roz cu nuanțe de galben. Imaginează-ți fiecare detaliu.

Iar când îți este greu cât economisești, adu-ți aminte de imaginea aceea. Asta te va motiva.

Fă-ți un obicei din a planifica.

Planifică-ți ziua. Planifică-ți noaptea. Planifică-ți săptămâna și viața.

Pe mine planificarea mă ajută să economisesc. Dacă planific ziua și știu dinainte că va trebui să rămân în oraș până târziu, îmi pun un sandwich în geantă, ca să nu ajung să pierd timp și bani prin restaurante.

Dacă îmi planific weekendul, pot să aleg distracții gratuite pentru toată familia.

Dacă îmi fac un plan pentru următorii 5 ani, pot să strâng bani pentru o vacanță scumpă.

Asta nu înseamnă că nu mai mănânci niciodată în oraș ori că nu mai dai niciodată bani pe un spectacol fain. Asta înseamnă că dai bani doar pentru că așa vrei tu, nu pentru că ești nevoit să îi dai, din lipsă de organizare.

Amână decizia de cumpărare

Evită să cumperi impulsiv. În loc, dă-ți timp de gândire 2-3 zile înainte să scoți banii din buzunar.

Pentru cumpărături mari, poți să o amâni și mai mult ca să ai timp să te gândești la toate detaliile și să vezi cum te simți cu acea decizie.

Pune-ți întrebări incomode.

La noi în casă s-a instaurat pe furiș o regulă.

De fiecare dată când vrem să luam ceva scump, ne întrebăm unul pe altul (cu soțul) dacă sigur asta vrem și dacă merită banii.

Soțul meu făcea și mai demult chestia asta și, drept să spun, mă cam enerva, însă acum mi-a intrat și mie în obicei să îi cer detalii despre ce-și cumpără.

Uneori ne dăm seama că e o cumpărătură emoțională și acceptăm situația așa cum e ea.

Alteori, dintr-o așa de discuție ne dăm seama că există alte soluții și renunțăm la a cumpăra.

Suntem delicați în discuție (nu ne aruncăm reproșuri) și nu luăm personal aceste întrebări. Ideea e doar să ne punem pe gânduri unul pe celălalt.

O altă întrebare incomodă e: Vreau asta cu adevărat sau m-au influențat alții?

Practică recunoștința.

Când mulțumești în fiecare zi (sau măcar periodic) pentru tot ce ai, deprinzi obiceiul să te focusezi pe lucrurile pozitive din viața ta, nu pe cele negative. Ș-apoi bucuria e în lucrurile simple, cum ar fi îmbrățișarea unui om drag, sentimentul că ai pe cine să te bazezi, o mâncare gustoasă sau revenitul la cald după o zi întreagă pe afară.

Când ești atent la bucuriile mici, te poți mulțumi cu puține cumpărături. Iar ce e peste acel puțin, se poate duce într-un con de economii. Din nou. 🙂

 

Ce e un obicei și cum formăm un obicei nou în lumea asta plină de lucruri de făcut

Sunt conștientă că avem cu toții planuri mari pentru 2019. Cel puțin câte un obiectiv pentru fiecare aspect din viața noastră.

În funcție de nivelul la care ești și de starea ta emoțională, alege să lucrezi la un singur obicei de economisire pentru 1-2 luni.

Definește-ți scopul mare (pentru ce vrei să strângi bani), apoi alege un obicei care să te ajute să îți atingi scopul. Poate fi cel mai eficient obicei (pentru scopul propus) sau poate să fie un obicei ușor de aplicat (pentru a-ți spori încrederea că poți).

Treci la următorul obicei abia după ce primul obicei devine rutină.

Un obicei are 3 componente:

Stimulul/Punctul de declanșare, Rutina și Recompensa

Stimulul este elementul care ne provoacă să facem automat un anumit lucru. Urmează rutina – acțiunea pe care o facem, ca apoi să vină recompensa.

Am scris aici despre mecanismele din spatele unui obicei și despre cum putem înlocui obiceiul prost cu unul bun.

Nu te descuraja dacă ai mici scăpări.

Studiile arată că este ok, atâta timp cât este doar o scăpare. Aceleași studii spun că poate dura între 18 și 254 zile ca o anumită acțiune să devină obicei. Totuși, pentru majoritatea oamenilor 12 săptămâni sunt suficiente pentru a crea o rutină.

Oricare ar fi alegerea ta, sărbătorește fiecare schimbare din tine. Fiecare obicei din lista asta te va ajuta să economisești, iar pofta vine mâncând.

Sunt Natalia Dabija, o perfecționistă în recuperare, pasionată de economisit și de scris, te salut și merg să sărbătoresc că am reușit să scriu rândurile astea, cu toate întreruperile de după fiecare literă. J

Dacă vrei să mai auzi de mine, te poți înscrie la noul meu newsletter: Năravu-i totul!

Sursa foto: economii via Shutterstock.com

Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4175

15 comentarii

  1. Multumesc.Si eu ma chinui sa imi fac un obicei in a economisi.Voi incerca sa pun in aplicare ce am citit aici.Sper ca in viitor sa reusesc mult mai bine .

  2. Recunosc ca nu am terminat articolul de citit. Mie imi lasa impresia ca o da in calicitie nu ofera solutii inteligente. Fara suparare.
    Eu sunt organizata de felul meu, cumpatata, fac planuri pe anumite subiecte. Dar articolul o da deja in extrema. Sa fii cumpatat e una. Sa te uiti la orice articol cumparat e cu totul altceva. Sa ma ia sotul la intrebari pt orice lucru cumparat? Ia mai lasa-ma. Am tot dreptul sa fiu si impulsiva daca vreau, am dreptul sa cumpar ceva scump doar pt ca asa vreau acum, am tot dreptul sa ma bucur si de viata nu sa stau sa planific, planific, planific. Eu nu as fi de acord ca ai mei copiii sa auda atat de multe discutii/dezbateri despre fiecare hartie igienica cumparata, despre cum puteai sa umblii toata ziua cu sandwishuri in geanta ca sa faci economie de 20 de lei (sau cat o fi un meniul zilei la restaurant), despre cum evitam lucrurile scumpe doar de dragul economiilor. Mi se pare o viata f trista ce descrie dna care a scris textul :(. Cunosc si eu persoane care nu s ar descurca nici cu 20.000 euro/luna dar genul asta de oameni sunt rarisimi si pe astia nu i ar ajuta oricum planificarea.

    Pana una alta nu sunt de acord cu ideile dnei dar fiecare face cum doreste.

    • Ana, nimeni nu VREA sa faca economii.

      Nu e comod sa mergi cu sandvis ca sa economisesti banii, ai prefera sa iesi undeva la pranz, dar stii ce e mai incomod? Sa ramai in saptamana inainte de salariu fara bani si sa mananci paine cu margarina zile la rand. Sau sa te doara un dinte si sa te imprumuti cine stie unde ca nu ai cum sa platesti plomba.

      E vorba de a prioritiza cheltuielile. Sigur, daca iti permiti, nu e gresit in sine sa iesi zilnic sau sa cumperi telefonul ala scump etc. Doar ca a-ti permite nu inseamna doar ca ai banii aceia in cont. Inseamna ca ii ai in cont DUPA ce ai rezolvat tot (rate, chirie, economie pentru urgenta, mancarea pe o luna etc).

    • Bună Ana, și eu am fost acolo și vedeam lucrurile cam așa cum le vezi tu. Apoi am ținut o evidență a cheltuielilor și am ajuns la concluzia banii mi se duceau pe lucruri care nu îmi aduceau bucurie. De exemplu acele meniuri de 20 de lei de multe ori erau super proaste la gust și mă enervam că puteam să gătesc mai bine acasă. Sau să îmi iau un sandwich bun cu mine.

      Apoi hainele. La fel simțeam că trebuie să mă răsplătesc și mi se părea ca merit să cumpăr haine în neștire. Numai că la fel, cumpăram multe și destul de ieftine , iar satisfacția pe termen lung era zero. Acele cheltuieli impulsive pe care simțeam că le merit veneau din alte nevoi nesatisfăcute. Așa era la mine. După ce am ținut evidența aceea, am început să tai câte puțin și concluzia a fost că fericirea mea nu a scăzut deloc. Ei și atunci mi s-au aprins beculețe: Wow, fericirea mea nu depinde de lucrurile mărunte pe care le cumpăr.

      Oricum, schimbarea asta a venit în mine pe mai multe planuri, am început să fac curat și în mine și în afară și acum mă simt bine. Tind spre simplitate și spre relații bune, pentru că acolo e fericirea mea.

      PS1: Când recitesc comentariul, zici că fac parte dintr-o sectă ceva :)). Dar nu, sunt super entuziasmată de cât de ușor îmi este acum când mă concentrez doar pe lucrurile importante pentru mine și când îmi văd emoțiile care mă trimit la cumpărături, dar aleg să reacționez altfel.

      PS2: Dacă vrei să vezi și partea umană din mine, te invit să răsfoiești un pic blogul, acolo am încercat să mă arăt mai mult în unele articole.

    • Natalia, nu am crezut niciodata ca faci parte dintr o secta :)). Nu impresia asta mi a lasat o articolul. Mai degraba mi a lasat impresia de calicitie. Sa ti explic. Eu, de exemplu, nu am pus niciodata pret pe haine. Nu intru in categoria celor care gasesc placere in cumparaturile masive si fara sens. Asa cum am mai spus: eu sunt cumpatata de felulmeu. Nu cumpar lucruri scumpe doar de dragul de a le cumpara. Fac planuri in anumite aspecte. Dar cand am citit cate planuri peste planuri peste alte planuri…. hai, frate!!!
      Uite, de exemplu, eu imprumut carti de la biblioteca si astfel fac o masiva economie de bani (in familia mea se cheltuiau cam 2-300 lei in fiecare luna pe carti). Dar luna trecuta a iesit o carte noua a unui autor pe care il ador. Am dat 74 de lei pe carte fara regrete si fara sa mi bata sotul obrazul “dar nu puteai sa astepti reducerile? Sau vreun targ?”. Este f mult 74 de lei pe o carte.
      Un alt exemplu: eu merg f mult pe jos/autobuz si asa mi am invatat copiii. Economie la combustibil dar ma intereseaza mai degraba aspectele ce tin de protejarea mediului. Dar daca azi nu am chef sa merg pana la piata pe jos pt ca… pai ma urc in masina si gata.
      Exemple sunt multe pe acelasi principiu. Ne uitam la bani, incercam sa luam deciziile cele mai bune si mai inteligente (raport calitate/pret, raport pret/cantitate etc), incercam sa facem economii dar nu neaparat in sensul de bani stransi la saltea (asigurari sanatate, asigurari de viata, pensii private, asigurari de studii pentru copii). Dar articolul mi a lasat impresia ca trebuie sa planifici orice aspect al vietii doar de dragul economiei. Si daca nu o fac eu, sa o faca sotul. Ori eu nu sunt de acord cu abordarea asta. Am impresia ca sunt slava banilor iar asta nu e ceva ce eu imi doresc pt familia mea. Vreau sa ma bucur si de viata iar asta inseamna sa mai lasi si lucrurile neplanificate. Poate ca articolul nu era pt mine. Poate ca era pt persoanele care chiar au o problema sa fie cumpatati. Pt ca eu nu am abuzat niciodata de bani dar nici nu ma comport ca Hagi Tudose. Militez pt cumpatate, pt echilibru.

    • Multumesc de comentariu, Ana. Inteleg ce zici – la fel si fac si eu, imi cumpar cartile care imi plac (deși prefer să le iau in mare parte de la bibliotecă), mananc si la restaurant cand vreau (dar incerc să nu o fac de nevoie, ci pentru că așa îmi place), imi cumpar ce vreau, dar fara sa fac excese.

      Am scris acest articol pentru cei care sunt in situatia in care am fost eu acum vreo 6 ani.

      Eu am fost in locul in care nu eram cumpatata, faceam multe cumparaturi emotionale, apoi am descoperit economisirea (consti, pentru ca in familie am economisit si inainte pentru casa si altele), am descoperit planificarea, organizarea.

      Daca esti deja cumpatata, clar articolul nu e pentru tine pentru ca daca ai taia si mai mult, ai ajunge la calicie. Desi aici am de comentat, pentru ca ce inseamna calicie, de fapt? 🙂 Toti termenii astia sunt atat de relativi…

      Am citit recent ca 52,5% dintre romani nu pot sa faca fata cheltuielilor neasteptate (conform unor date din 2017). Eu cred ca multi dintre acesti oameni cheltuiesc necumpatat, neplanificat și asta e motivul pentru care nu pot sa faca cheltuielilor. E o cifra enorma dupa mine.

      Pentru mine planificarea si organizarea acum sunt stalpul familiei, nu numai pentru a economisi, ci pentru că asta ne simplifica mult deciziile, discutiile inutile, stim fiecare ce are de facut, stim ce avem de facut impreuna, ne creaza o rutina pe care se sprijina familia. Plus ma ajuta să inaintez cu lucrul meu, pentru ca sunt pe cont propriu si fara planificare as fi praf.

      Inteleg ca pentru cineva planificarea poate sa fie coplesitoare, asa era si pentru mine acum cativa ani, pentru ca ma gandeam din start la plannere super complicate, care nu iti lasa timp sa respiri.

      Dar daca o iei putin cate putin, aplici doar ce ti se potriveste, ajungi sa fii ok si te ajuta pe toate planurile, inclusiv sa economisesti.

    • Ana, doar 15% din americani economisesc. Cum romania copie consumerismul americanesc, cifrele sunt la fel. Practic tu esti din majoritatea persoanelor.
      Sunt insa si minoritari aici, ca mine, Natalia, etc. ce ne dorim si altele, gen o pensie privata, sa nu mai stam in chirie sau ca mine sa vad ipoteca inchisa in 10 ani, dar si vacante de 1-2 luni pe an, si economii pt studiile copiilor (daca or vrea sa studieze) etc. Se pot astea si la salariul mediu pe economie, cu disciplina. Pt noi, aceste obiceiuri (sst, nu toate 😀 ) functioneaza si linistea zilei de azi si diversitatea prezentului inseamna fericire si sanatate.
      Suntem diferiti si unici.

    • @Ana
      Ca o concluzie, articolul asta nu ti se adreseaza :)) Pentru ca, ai un nivel financiar care iti permite sa si economisesti, sa si faci cate o aroganta. frivolitati, sau au un salariu care nu le permite asta si nu stiu de unde sa inceapa cu economisitul.

      Asa am fost eu. Imi cumparam tot felul de cosmetice, parfumuri, creme, haine. Chestii de care nu aveam neaparata nevoie. Traiam mereu pe principiul „eh, lasa ca dau acum 300 de lei pe parfumul asta/ paleta asta, lasa ca vad eu luna cealalta cum pun deoparte”. Si treaba asta nu se mai intampla. Si nu mai ajungeam sa pun deoparte.
      Pana mi-am tras 2 palme si am invatat sa cumpar strictul necesar. Cremele X si Y imi fac bine? BUN! nu ma mai apuc sa testez alte branduri sau sa cumpar creme extra. Le folosesc pe ala. Fondul asta de ten mi-e bun? Ok, nu mai cumpar si pe celelalte 2, ca le-am vazut la bloggerita X. Am cu ce parfum sa ma dau? Bun, restul pot sa astepte, un parfum tine si 3 luni`. Nu mai cumpar 3 rimeluri si 4 palete, cate una e de ajuns si le folosesc pana se termina.

      Si tot asa. Asa am reusit sa pun deoparte si sa imi formez obiceiul asta. In timp, salariul s-a marit si mi-au ramas obiceiurile, doar CA, acum imi permit cate o argoanta, cam cum faci tu acum. Adica, daca vad eu un parfum sau o carte, care au aparut acum si ACUM le vreau, atunci cumpar fara regret. Sau daca imi doresc un parfum pe loc, cumpar varianta de 30 de ml, nu tre sa iau sticloaia de 100, pentru ca oricum eu ma plictisesc repede de parfumuri si vreau mereu ceva nou.

      Cred ca articlul asta se adreseaza celor care au fost ca mine. Am multe colege de servici, mai tinere (bine, nici eu nu-s batrana, am 26 de ani), dar abia au iesit din facultate, au salariu si se apuca sa toace tot, ca isi permit. Si le vezi ca la sfarsit de luna imprumuta de la parinti, ca raman fara bani, pentru ca faceau ca mine :”vaaai a aprut paleta X!! sa mi-o cumpar!! vaaaai am vazut X parfum, sa mi-l cumpar!! vaaai e colectie noua la Zara, sa dau 150 de lei pe pulioverul asta ca e asa frumooos!! + vesnicele cafele la starbucks. Pai numai cand merg la baie, dupa ce beau cafea, practic (scuzati-mi franchetea) am pishat 15 lei :))).
      Sau telefonul. Eu am avut un S5 si l-am tinut 4 ani. Abia anul trecut mi-am luat un Samsung S9. Si vroiam sa il iau acum, ca e mai ieftin, dar mi l-a luat sotul cadou. Cu asta o sa imbatranesc urmatorii 4 ani. In schimb colegele isi iau mereu cel mai nou telefon. La abonament, sau in rate. De ce? Dracu stie. Ca bucuria dureaza fix o saptamana, dupa aia realizeza ca face fix ce face telefonul vechi de anul trecut, sau de acum 2 ani.

      E bine sa consitentizam si sa ne facem planul pe 30 de ani, nu pe un an sau 5. Personal, nu mai apuc pensia si traim intr-o lume unde nu stim ce aduce ziua de maine. Azi traiesc ca un boier, dar maine daca imi pierd jobul sau jobul meu nu mai e de actualitate si tre sa invat altceva, iar eu sunt obisnuita sa traiesc ca la Paris, pai am cam belit castravetele.
      Asa, ar fi frumos daca peste 10 ani am acolo.. nu stiu.. 20.000 de euro pusi deoparte. Sau un apartament care isi plateste creditul din chirie, iar mai apoi pot sa il vand daca am nevoie de bani, nu? Strang 5000 de euro, iau o garsoniera pe care o inchiriez si stiu ca am ceva pe care il pot vinde repede (imobiliarele nu vor muri niciodata).
      Sa zicem ca la 100 de lei pe luna, pusi deoparte, in 10 ani sunt 12000 de lei stransi. Adica, 3000 de euro. Si nu pui doar 100 de lei, uneori ai si mai mult de pus (ideal e 10% din salariu+ bonusuri, etc). Ajungi lejer la niste sume frumusele la care o sa te pupi singur daca intri in belea si e nevoie de bani.

      Mi se pare esential sa economisim si sa consientizam ca nu putem cumpara tot ce este pe piata. Apar prea multe noutati, ca sa le putem face fata. Adica, in loc sa dau luna de luna 250 de lei pe haine si cosmetice (ca deh, o bluzita, un rimel, un ruj.. se aduna), mai bine dau la 3 luni, iar alea 2 luni le pun deoparte. Din start am 500 de lei pusi deoparte. Si imi fac si poftele si am si economisit. Sau daca eu si prietena X avem aceleasi gusturi la carti, impartim cheltuiala: eu cumpar cartea aia, tu pe asta, apoi facem schimb. Nu trebuie musai sa cumparam amandoua aceeasi carte. La fel, daca avem aceleasi masuri la haine si la pantofi, mai facem schimb. Si asa avem mereu garderoba noua. Si ne putem lua haine noi si mai rar de atat, poate chiar la 6 luni.

      Si nu, nu mi-as lua niciodata de la gura. Doar DACA e neaparata nevoie.

      Eu zic ca e binevenit articolul. Nu toti consitentizeaza ca isi cumpara mai mult decat au nevoie, raportat la veniturile lor. Si nici nu gandesc pe termen lung. ALA e cel mai mare defect ever. Gandirea ca „acum sa ma simt bine, lasa ca vad eu ce fac maine”, atunci cand ai venituri mici, e extrem de paguboasa… ba chiar periculoasa. Nici mie nu mi se adreseaza articolul, dar sunt sfaturi de bun simt pe care le-as da oricui.
      Da, cheltuind asa, pe moment, gen „imi fac pofta”, iti da senzatia de bunastare. Si ca iti permiti, ca ti-ai depasit conditia. Dar daca contul de economii e zero si la sfarsit de luna abia astepti salariul, ar cam trebui sa te puna pe ganduri (nu zic de tine, Ana, vorbesc in general) :)).

  3. Confirm ca functioneaza ideea cu pusul deoparte al bonusului. De ex, o marire de salariu cu 50-100 lei poate fi transformata in pensie privata…

    • da, e acelasi text, scris de Natalia, vei gasi semnatura ei la finalul articolului.

    • Nu e același text, dar da, e tot scris de mine și ideea de bază e aceeași – am vrut să transmit obiceiurile care mă ajută pe mine să economisesc.

  4. Ați început să vă abonați și vă mulțumesc mult pentru încredere!

    Am observat o neconcordanță cu cadoul de descărcat (am zis în prezentare că sunt pentru vremea de acum, dar de fapt sunt pentru iarnă). Imi cer scuze și îmi voi repara greșeala în câteva zile – voi reveni pe email (către cei abonați) cu idei noi pentru primăvară.

    Mulțumesc!

  5. Toate „bune” și „frumoase” pe hîrtie.
    Să te văd cum „dansezi” dacă ai poprire juma de salariu (nici 2000 lei)….iar inflația crește încet-încetișor, dar sigur
    Iar 1 leu face diferența, la propriu
    Cînd oi fi în „galoși” deăștia , să încerci să dai sfaturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *