Care e problema dacă îi dau copilului să guste un pic de alcool?

La țară, mulți copii erau liniștiți sau adormiți pe vremea mea cu un colț de cârpă muiat în țuică, pe care bebelușul îl sugea până cădea lat. Părinții erau bucuroși că e liniște, copilașul era în lumea viselor, toată lumea bine. Și în ziua de azi se mai practică, sunt sigură. Dar nu doar în satele rupte de lume…

 

Zilele trecute, citind comentarii pe-aici, mi-am dat seama că a da copilului să guste un pic de bere, vin, am citit și de rom, e încă un obicei destul de des întâlnit, ba lumea e chiar uimită când alții se miră la auzul unei asemenea vești. Degustatul de alcool de către copii e un obicei comun și, din păcate, prost înțeles.

 

Ce-are, domle, dacă-i dau să guste? O gură nu omoară pe nimeni, e curios copilul, las să vadă cum e.
Eu îi dau să guste de mic, pentru că sigur n-o să-i placă și așa mă asigur că nu o să bea când mai crește.
Hehe, cât vin au băut eu la cinci ani la bunici, și ia uite ce bine-am ajuns!
Toți prietenii mei mai degustau un vin, o bere, de la ai lor, și nu-s alcoolici.

 

Acum vreun an cred citeam la o cunoștință că fetița ei bea o bere fără alcool pe săptămână, că-i place. Din păcate, faptul că e fără alcool nu transformă berea aceea într-un suc.

 

Mi-am dat seama că poate mulți părinți nu înțeleg riscurile la care-și supun copiii atunci când le oferă să guste doar o guriță de vin sau de bere la cinci, șapte sau nouă ani. Studiile, pediatrii și psihologii sunt în acord: nu e o idee bună să oferi nici un pic de alcool unui copil mic. Aveți mai jos o mulțime de argumente statistice, clinice, legale, psihologice, cel mai important dintre ele fiind, după părerea mea, cel oferit de psihologii care au contribuit la acest text (amintit și de medic, de altfel): faptul că, inconștient, copilul va asocia alcoolul cu atenția și euforia părinților din momentul degustării, pe care va dori să le retrăiască mereu mai târziu și sunt șanse mari să căute compania alcoolului fără să știe conștient de ce. Studiile confirmă această tendință.

 

Așa că m-am gândit să mă documentez despre subiect, pentru că instinctul meu spune că nu e în regulă să oferi copilului alcool, dar nu știam exact care sunt efectele unei guri de bere oferite unui copil de 4, 7, 9 ani.
Legea spune că în România copiii nu au voie să primească alcool sau droguri.
Sigur că persoanele care sunt teribil de convinse nu vor da doi bani pe informațiile de aici, Hai domle lasă-mă cu prostiile astea, ce atâtea exagerări, o gură de bere nu-i așa o mare dramă! Eu sper însă că mulți dintre proaspeții părinți și părinții de copii mici care încă nu au o părere despre asta sau ai căror părinți mai oferă nepoțelului o guriță de vin vor avea în acest articol destule argumente cât să schimbe măcar o opinie și un copil să NU mai primească alcool deloc până la 15 ani. Nu pierde nimic, vă promit.

 

Încep cu un principiu al meu care mă ajută să decid ce pot și ce nu pot gusta copiii mei: are acest lucru vreun beneficiu pentru copil, am vreun motiv real să-i dau să guste? În cazul alcoolului, nu văd niciunul. Dacă vedeam vreunul, mergeam mai departe să caut riscuri. În cazul alcoolului, intuiesc multe.

 

Modelul meu de decizie este acesta: Copilul vrea să guste dintr-un caca de cățel. Îi dau voie?
Argumente pro:
Îi satisfac curiozitatea.
E un gust nou, poate fi interesant.
Voi avea o poveste interesantă de spus.
Și eu am gustat caca de cățel când am fost mică, acum sunt un om destul de ok, deci e OK să guști caca de cățel.
Deci ar fi ceva beneficii.
Riscuri:
S-ar putea să i se facă rău pe loc.
S-ar putea să i se facă rău peste o oră.
S-ar putea să-i placă și să vrea să mai guste și mâine. Cum îi explic că azi a fost ok să guste, dar mâine nu mai e?

 

În acest caz, riscurile mi se par mai mari decât beneficiile. Nu am nici o problemă în a spune copilului NU, nu poți gusta acest răhățel drăguț, nu este de mâncare.

 

La fel cum nu am o problemă în a spune copiilor că alcoolul este doar pentru adulți, așa cum sunt și țigările și drogurile. Adulții au, cel puțin teoretic, mai mult autocontrol și, deși aceste substanțe sunt toate toxice, iar faptul că fac rău este dovedit fără echivoc, să zicem că pentru adulți este acceptabil să le consume, sunt responsabili pentru sine. Copiii nu sunt, nu știu în ce se bagă. În plus, dacă-mi dă mama, sigur e OK.

 

Revenind la documentarea privind degustatul de alcool: am căutat studii și articole, inclusiv legi, am discutat cu un medic pediatru, cu un jurist și cu doi psihologi ca să văd care ar fi argumentele pentru sau împotriva degustării de alcool de către copii.

 

Am pus mai jos un rezumat a ce-am aflat, voi decideți pentru sine (deși dacă vă vede cineva dând copilului alcool, s-ar putea să aveți probleme, legea interzice asta în România).

 

Ce spun specialiștii și studiile?

Un studiu din 2015 arată că acei copii care au gustat alcool înainte de 10 ani (acasă, câte o gruă de vin sau bere) au un risc mai mare de a consuma alcool des și chiar de a se îmbăta la 13, 14 ani. Vă recomand acest articol din New York Times, sunt citate multe studii despre subiect.

Un studiu realizat de Universitatea din Buffalo, US, arată că puțini părinți consideră o problemă o gură de alcool oferită unui copil o dată, de două ori pe an. Dar cercetările arată că și dacă este atât de rar, acest obicei este unul de evitat, datorită posibilelor sale repercusiuni.

Corpul copiilor este mic, de multe ori mai mic decât corpul unui adult.

Copilul nu este obișnuit cu alcoolul, ca un adult.

 

O gură de alcool poate duce la scăderea temporară a glicemie (ceva ce la adulți nu se întâmplă), care, în unele cazuri poate duce la convulsii și comă, dacă creierul nu primește suficientă glucoză.

 

O gură de alcool (vin, bere, tărie) poate provoca reacții fizice serioase (sursa):
  • mers împiedicat
  • vorbire îngreunată
  • somnolență
  • vomă
  • puls scăzut
  • la comă și deces (o fetiță de 4 ani a fost găsită în comă, cu o sticlă de rom alături, a murit la spital).

 

În plus, așa cum arată studiul de mai sus:
Părinții care oferă copiilor să guste ocazional alcool ar putea contribui la creșterea riscului pentru copii de a consuma alcool devreme în viață și în cantități mari.

 

NHS, instituția de sănătate publică a Marii Britanii, spune așa (sursa): Nu se recomandă copiilor și tinerilor sub 18 ani să bea alcool. Studiile arată cum consumul, chiar și ocazional, de alcool, duce la apariția multor probleme de sănătate și sociale. Copiii sub 15 ani nu ar trebui să consume alcool deloc.

 

Aceeași sursă spune: Consumul de alcool înainte de 14 ani e asociat cu accidente provocate de starea de ebrietate, acte de violență, gânduri și tentative de suicid.

 

NHS mai spune și că:
Introducerea alcoolului la copii este asociată cu comportamente agresive ulterioare, viață sexuală prematură și promiscuă, sarcină la vârste mici, consumul de droguri, consum de alcool la volan și dificultatea de a păstra un job.
NHS sfătuiește părinții să nu ofere alcool deloc copiilor până la 15 ani. După 15 ani, le pot oferi să guste o jumătate de pahar mic de vin sau o jumătate de pahar de bere, dar nu mai des de o dată pe săptămână, întotdeauna sub supravegherea unui adult.

 

Ce spune pediatrul despre acest subiect?

 

Am întrebat-o pe Irina Costache, medic primar pediatru:
Pentru a crește copii care să înțeleagă pericolul alcoolului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, părinții trebuie să fie ei înșiși un model. Nu văd niciun motiv pentru care unui copil să îi fie oferit alcool, nici măcar ocazional. Educația în acest caz nu se face oferind alcool pe principiul “daca i-am oferit ocazia nu va fi curios în alte situatii”, ci doar prin discuții ample despre pericolele asociate consumului de alcool, fie el și ocazional, puterea exemplului personal “oamenii se distrează și fără alcool”, riscurile asociate, de la accidente nefericite la afecțiuni medicale. Toleranța este zero în multe țări occidentale (nu se vând băuturi copiilor, este ilegal să oferi ca părinte alcool sub o anumită vârstă etc) pentru că nu s-a dovedit vreodată că expunerea ocazională la alcool, aparent controlat, în prezența și cu acordul părinților aduce vreun beneficiu, dimpotrivă.
Ce spun psihologii despre asta?

Vistiana Long (psihoterapeut în București) e de părere că: Plăcerile copilăriei devin deliciile sau refugiile de mai târziu. Chiar dacă nu e musai ca unui copil care gustă o băutură alcoolică să-i și placă gustul, alcoolul nu poate fi introdus în viata unui copil lipsit de semnificația pe care el o poartă în acea familie. În jurul „evenimentului” degustării se creează diverse scene: De obicei, părinții sunt curioși de reacția copilului într-un mod deschis și vesel, iar atitudinea aceasta este cea mai valoroasă formă de atenție pentru un copil (și nu numai). Ochii adulților sunt îndreptati spre copil, într-o așteptare caldă și încurajatoare (aceasta este atmosfera propice dobîndirii de noi aptitudini, în nici un caz acele explicații reci cu care vrem uneori să-i învățăm ceva pe copii…) Apoi toată lumea se amuză de reacțiile copilului, fie că sunt grimase de neplăcere sau e lins pe botic. Asta e atenția de calitate care poate face ca ceva care îi este asociat să devină o plăcere, chiar dacă altfel n-ar fi fost. Sau mai sunt momentele în care adulții se bucura ei înșiși de alcool și pe fondul acelei veselii, îi dau copilului sa guste, ca să-l faca aliat la veselia lor. Pe moment, e drăguț că e așa. Dar daca asta se repetă, când copilul își va dori să recreeze starea de bine, e posibil să constate că ingredientul principal e alcoolul. Și tot așa când alcoolul în acea familie are rol de anxiolitic sau de tranchilizant post traumatic…

Ca în reclamele care te îndeamnă să cumperi margarină afișând o poza cu o familie fericită, copilul va tânji după momentele de atenție, de conectare, sau după starea de destindere, de acceptare (sau de anesteziere a durerii) asa cum a văzut la părinți, căutand acea cale prin care ajungea la ele. Poate între timp a și uitat ce căuta de fapt, dar asocierea rămâne în subconștient. Alcoolul nu-i va mai oferi paradisul pierdut, dar îl caută nemaiștiind ce rol are – sau a avut – în viața lui.

Adela Moldovan (psihoterapeut în Cluj) spune: Nu aș recomanda părinților să ofere copiilor să guste o gură de alcool. Nu atât din punct de vedere al expunerii la alcool și efectele acestuia asupra organismului (deși nu aș neglija nici asta), însă ca psiholog mă preocupa contextul în care copilul ar fi expus la o „gură de alcool” și posibilitatea formării unei asocieri pozitive. De exemplu dacă părintele oferă această „gură de alcool” într-un moment de atenție, conectare, distracție, alcoolul va „prelua” aceste caracteristici. Iar mai târziu când copilul va consuma alcool va asocia consumul de alcool, poate fără să își amintească de ce, cu stare de bine. În situații de stres, când mintea și corpul caută asiduu orice poate atenua durerea emoțională sau fizică, o astfel de asociere poate deveni periculoasă. Este același mecanism care ne face apoi să ne simțim bine când consumăm anumite alimente, dulciuri, ceea ce englezii numesc „comfort food”. Iar unii dintre noi avem un risc mai mare să dezvoltăm obezitate. Desigur nu toți. Este la fel și pentru alcool.

Ce spune legea?
În UK, de exemplu, este ilegal să oferi alcool copiilor sub 5 ani. Persoanele sub 18 ani care beau alcoool în public sunt amendate sau arestate. Este ilegal să vinzi alcool minorilor. Dacă ai peste 16 ani și ești însoțit de un adult, acesta poate comanda pentru tine la restaurant o bere sau un pahar de vin.
În România, există acest paragraf în legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: Articolul 93 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope.

Convenția ONU contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 1988 spune că: substanțele psihotrope se clasifică în trei mari categorii: – stimulente (amfetaminele etc); – depresivele (barbiturice, alcool și alți derivați, tranchilizante); – halucinogene (LSD, Ecstasy ş.a.).
Cu alte cuvinte, legea spune că în România copiii nu au voie să primească alcool sau droguri.
La fel cum legea spune și că lovirea copilului este infracțiune și se pedepsește cu amendă și condamnare la închisoare, dar na…
Mulțumesc, George Roman, jurist Salvați Copiii România, pentru ajutor în a identifica aceste detalii în lege.

Concluzia mea
Eu cred că nu e bine să le dăm să guste alcool până la 14, 15 ani. Deloc, nici măcar o gură. Nu văd niciun beneficiu, în schimb văd multe posibile riscuri.
Și mai cred că e important să le vorbim copiilor despre efectele adverse ale consumului de alcool și să le oferim un exemplu bun în acest sens. Dacă ne îmbătăm seară de seară lângă copil, sunt șanse mari să ne urmeze și el curând. Dacă nu există masă fără alcool, iar e o problemă. Dacă ne distrăm doar cu paharele pe masă, iar nu e bine. Explicați-le că alcoolul nu e pentru copii. Nu-i pedepsiți totuși dacă aflați că au gustat, tot ce veți obține va fi că se vor ascunde mai bine de voi. Când cresc, oferiți-le informații despre cum să bea alcool (niciodată pe stomacul gol, să nu le amestece, să bea și apă sau suc între paharele de alcool, să nu-și lase paharul nesupravegheat)

Atenție, apa de gură are alcool, la fel și multe siropuri de tuse, citiți cu atenție prospectul înainte de a decide ce pot consuma copiii voștri! Există multe variante de siropuri care NU conțin alcool, nu mai depindem de siropul de pătlagină de acum 20 de ani, care ne trimitea la culcare pe șapte cărări! 🙂
Mulțumesc experților care au contribuit la realizarea acestui articol: Irina Costache, medic primar pediatru, Vistiana Long, psihoterapeut, Adela Moldovan, psihoterapeut, George Roman, jurist.

Photo by Johnny McClung on Unsplash

45 Comments

  • Milena spune:

    Total de acord! Mai ales dacă părinții o fac ca sa se distreze nițel pe seama redacției copiilor. Pe de alta parte, eu și cu fratele meu (sa fi avut vreo 5-6 ani) adunam berea rămasă din paharele musafirilor cât părinții ii conduceau spre usa, eram atât de rapizi și ne ascundeam sub masa sa o bem…experiența mea nu e una cu care sa ma laud si nici relevantă, dar părinții mei nu-mi dădeau alcool, mai ales ca bunicul era alcoolic și era întotdeauna luat ca exemplu negativ.

  • Lia spune:

    Eu am incercat sa creez o asociere pozitiva cu legumele: tot asa, sa le ofer ceremonial, cu toata familia asteptand reactia, conectare cat cuprinde, dar, surpriza, tot le detesta. Bere a furat el singur bagand degetul in paharul tatalui, a fost si putin certat pentru asta, dar tot ar mai vrea, desi nu ii dam deloc si nici nu vede des prin casa. La sarbatori totusi vana paharele tuturor. Nu a reusit sa prinda nimic. Legume tot vede, si la noi si la el in farfurie, dar le ocoleste metodic.

  • Felicita spune:

    Pot să spun o experiență de la botezul nepoatei mele unde am fost nași: după ce copila a primit lingurița aceea de vin, cât o fi fost în ea, a adormit beton timp de 4 ore. Maică-sa, ca să o alăpteze, a trebuit să tragă efectiv de ea că să o trezească. Sunt părinți care își duc săptămânal copilașii/ bebelușii la împărtășit și apoi se laudă ce frumos s-au liniștit copiii lor după procedură. Cred și eu, unui creier de bebe nu îi trebuie mult să fie liniștit chiar și cubi linguriță de vin. Nu, nu sunt de acord cu alcoolul în nicio cantitate la copii.

    • Ana spune:

      Total de acord. Eu sunt de parere da alcoolul ar trebui interzis, efectiv sa nu se mai fabrice. Aduce doar probleme. Am vazut multe familii distruse din cauza alcoolului. Este un drog legal (inca).Chiar si in cantitati mici afecteaza creierul.

    • Codruta spune:

      Mergem la impartasit saptamanal cu baietelul, care are acum 1 an. Impartasania cel putin in cazul nostru, nu inseamna o lingurita de vin. Inseamna efectiv o picatura de vin si putina paine. Sunt total impotriva alcoolului, dar cred in impartasanie si in Dumnezeu. Culmea este ca baietelul nostru n-a dormit niciodata tun dupa impartasanie, dar nici nu i s-a schimbat starea cumva. Doar ca o paranteza, in alte cazuri sub nicio forma nu incurajez alcoolul la copii.

    • Monica spune:

      La bebeluși, nou născuți acel… Vin din Împărtășanie este intr-o cantitate infima.

  • Gabriela spune:

    Needucati si ignoranti parintii care dau alcool copiilor!
    Cu siguranta ca nu pun benzina in rezervorul masinii pe motorina si nici nu pun altceva decat apa in pamantul de flori.
    Copilul nici nu se poate proteja impotriva otravirii.
    Deprinsi cu efectul alcoolului, vor cauta sa-si „umple” golurile sau sa isi schimbe dispozitia printr-o singura metoda: bautul.
    Exista insa consilieri, specialists care te pot ajuta daca ai astfel de probleme.
    Gabriela B.
    https://www.facebook.com/GabrielaPsihologPsihoterapeut/

  • Elisa spune:

    da. dupa impartasania de la botez bebelusii dorm dusi. si nu pt ca au fost botezati si s-a liniostit diavolul din ei, ci din cauza vinului. Sustin teoria asta Am si experienta proprie . Cand eram mica mereu mi-au dat ba sa gust, mai tarziu au inssitat sa Beau Cate un pahar de vin fiert, vin rosu, ca e sanatos etc. Nu stiu ce varsta aveam dar clar pana in 15 ani. cred ca de pe la 7-8 ani s-a inceput. Nu Beau alcool decat la ocazii , dar recunosc ca imi place gustul si cred ca , daca nu as fi constienta de dezavantaje pt sanatate , as bea linistita destul de mult. Am avut Momente cand am exagerat, nu in sensul de imbatat, dar baut prea des , prea din cauza nervilor, a stresului, pt starea care mi-o da. In fine, poate fi dezbatut, dar sunt sigura ca are de a face faptul ca mi s-a oferit cand eram mica, ba chiar s-a insistat. Si gustam si mai tarziu, beam toata cana de vin fiert, nu pt imi placea, ci pt a le face placere alor mei. Sotul meu , de exemplu, la ei in Familie nu s-a baut, nu i-a oferit nimeni niciodata si din partea lui, alcoolul nu exista. nu il intereseaza. Nu are pofta aia, de ce as bea un pahar de vin rosu acum. Niciodata. Atat de neinteresat ii e, incat si la musafiri uita sa le ofere la masa :)). In fine. Idee e ca e absolut logic , pt mine, ca alcool nu trebuie oferit copiilor . Iar atunci cand mai cresc, explicat ca nu e bun pt sanatate. Fii-miu de 9 ani, de ex, stie si e f dezgustat de fumat si fumatori. Pt ca a vazut , a intrebat ce e aia, si i s-a tot zis ca e foarte rau sa fumezi, apoi vede pe pachetele de tigari imaginilea alea oribile, a intrebat. i-am explicat ca da, de la fumat,se paote intampla. Sincer, cred ca are un risc foarte scazut sa se apuce vreodata de fumat. Efectiv il dezgusta cand vede oameni care fumeaza. Cum ar fi, sa ii fi oferit , dar ia mama o tigara, hai gusta, hi hi ha ha ha.

  • Raluca spune:

    „Hehe, cât vin au băut eu la cinci ani la bunici, și ia uite ce bine-am ajuns!” – Asta cu „ce bine am ajuns eu” e relativă. Cunosc destul de mulți adulți responsabili care nu se pot distra fără alcool, care nu pot încheia o zi fără alcool și care au probleme vizibile la acest nivel, însă dacă vine vorba se vor da pe sine ca model de sănătate fizică și emoțională.

    • Elisa spune:

      :)) da asa e . Stiu si eu una si mai amuzanta: un anume el , fosta cunostinta de Familie, nu prea l-a dus capul la studii si are un job nivel scazut, asta e , nu suntem toti facuti pt scoala. Nu prea stie prea multe asa de viata si orice discutie cu el e foarte limitata. A venit o data vorba de gravide si alcool iar el zice: nu are absolut nimic sa bei alcool cand esti gravida, mama a baut la tuica cand era gravida cu mine , eheee..si uite ce mare sunt acum :)))))))) . Un exemplu de om.

  • Alina spune:

    Eu am vazut la un botez o bunica, ce a luat suzeta nepoatei de aproape 1 an, sa o moaie în șampanie. Cred ca a folosit principiile „sa nu ii fie pofta” sau „lasă ca o gura nu are nimic”. Am ramas uimiti..eu si sotul meu..

    • roxana spune:

      Eu am vazut o mama care a facut asta. Cica ii era pofta copilului, copil care avea in jur de 9 luni…:((

    • Irina spune:

      Total de acord cu a nu da alcool copiilor. Socrul meu si mama sunt mereu plini de aceste invitatii „inofensive”, ei amandoi alcoolici irecuperabili de 60/62 ani, care primeau vin la tara la fiecare masa. Si ca orice alcoolic niciunul dintre ei nu are „o problema”. Am rarit foarte mult vizitele din acesta cauza si nici nu am curaj sa las copii la ei vreodata.

  • Mihaela spune:

    Eu vreau sa multumesc pentru articol, sunt foarte multe informatii. 🙂 Nu vreau sa contrazic de dragul de a contrazice, ci doar sa expun mai in detaliu anumite idei.

    Cred ca depinde mult de context si as lua-o prin niste intrebari:

    1. Cat de des se consuma alcool in casa?

    Daca se consuma de cateva ori pe saptamana, atunci trebuie integrat in viata copilului, pentru ca evident va intreba mai devreme. Daca nu, poate astepta pentru cand se va lovi de asta in cercul social (revin si aici).

    La caca de caine, ca sa iau exemplul dat, e intarita interdictia prin faptul ca nici tu, nici nimeni nu se va apuca sa manance din el. Dar altfel apare ideea „de ce mami bea daca e rau?”.

    Inteleg ideea ca ii spui ca e doar pentru adulti, dar mi se pare asemanator cu a spune sexul e pentru dupa casatorie si cu asta am incheiat discutia. Chiar daca nu incurajam copiii de 8 ani sa faca sex, tot le explicam, le aratam poze, ii lasam sa vada pe corpul lor etc.

    Nici eu nu sunt de acord cu dat o gura de alcool la petreceri sa radem, si nici pentru linistire daca nu doarme, tocmai pt ca are 0 valoare educationala.

    Ideea mea este sa gasim niste momente bune, cand avem timp si chef, si sa discutam despre asta. Asa va invata tipurile de alcool, faptul ca desi e dulce ca un suc, trebuie tratata cu grija etc. Si ca poate gusta o data, dar ca trebuie sa astepte pana mai tarziu ca sa si bea. Alta data de vin, coniac etc.

    Sigur ca multi cred ca educatia asta se poate face fara gura aia de alcool, eu cred ca ii ajuta sa inteleaga, e o dovada de incredere si ii pregateste pentru situatii reale in care reduce mult curiozitatea. Pentru ca, surpriza, nu doar parintii pot oferi alcool copiilor. O pot face si colegii, prietenii etc.

    Mi-ar placea sa cred ca tot ce zic eu ca parinte o sa fie valabil mereu, dar se subestimeaza mult presiunea sociala.

    2. Ce cerc social au copiii si avem indicii la ce varsta consuma acestia alcool?

    Pai aici e greu. 🙂 ca parinte, nu ai cum sa stii. Poti intui si nu prea. Sunt sigura ca sunt cercuri in care nu se prea consuma, altele in care de fata cu tine copilul ia un pahar de vin fiert pe partie. Altele in care nu beau ca tocmai si-au rulat un cui si strica gustul.

    Oricum varsta de 15 ani e una nerealista, imi pare rau. Sincer, nu cred ca prea multi adolescenti/copii asteapta pana in a 10-a sa bea prima gura de bere/vin. As lua in considerare mai ales tabere, banchete, zile de nastere etc, unde e si presiunea sociala mare, si toata lumea o face. Nu zic ca e imposibil, doar foarte greu. Si nu e musai un un criteriu financiar, doar saracii sa bea, chiar dimpotriva.

    Acum, parerea mea e bazata pe exemplul meu si al cunoscutilor, care nu se aplica mereu desigur, asa cum nici studiile nu se aplica tuturor. De asta e si asa greu sa fii parinte. 🙂 Am vazut si opusul medaliei, adolescenti disperati sa bea „in sfarsit” si „cat se mai poate”.

    La impartasanie nu ma complic sa comentez, doar incurajez pe toti sa nu cedeze la presiunea „ca asa trebuie”. Nu trebuie nici botezat, nici impartasit, nici dormit cu grija pt pacatele lui ca nu l-ai impartasit de frica unei lingurite de alcool. Il cresti cum crezi tu si ii dai libertate sa aleaga cand va vrea. 🙂

    • Elisa spune:

      15 ani e prea mare sa bea alcool deja? Va bea in tabere???? La banchete??? La zile de nastere ? Uite aici ma bucur inca o data de faptul ca nu traiesc in Romania , ci intr-o tara unde parintii ( zile de nastere) si profesorii ( tabere, banchete) sunt aspru sanctionati daca, in timpul in care ei sunt responsabili, copiii consuma vreun fel de alcool. Nu exista alcool in tabere, la banchete, nu exista alcool la zilele de nastere , cel putin alea sub 16 ani. De la 16 ani il lasi poate singur in casa cu prietenii, fara pic de alcool. Sigur, nu poti evita neaparat ca nu se duc ei sa cumpere ( daca reusesc, daca e vreunul peste 18 ani ca doar trebuie sa arate buletinul) , dar zic doar ca , sub 16 ani, nu exista asa ceva oricum. In orice scoala, egal cati ani are copilul si daca sunt poate si parinti prezenti, NU se serveste alcool. Niciodata. orice forma de invatamant in care se afla copiii sub 18 ani NU ofera alcool niciodata, indiferent de eventiment. Poate veni si primarul, presedintele, toti beau apa , suc , ceai, Punch fara alcool.

    • Cris spune:

      eu nu fac analogia decat cu fumatul, ca e oarecum din aceasi categorie. daca te vede copilul, ii dai si lui ca sa vada cum e? au mai spus si altii la fel mai sus in comentarii.
      nu cred ca e necesar sa guste. cred ca putem invata copilul sa inteleaga explicatiile si sa aiba o relatie cu parintele de incredere.
      Si eu sunt uimita cati parinti cred ca e ok sa guste copilul alcool…
      daca noua ni s-a dat cand eram copii, nu inseamna ca este in regula. nu mi se pare un subiect care trebuie dezbatut daca e ok sau nu, asa cum nu e ok ca un copil sa mearga in masina fara centuri/scaun adecvat varstei. but that’s just me.

    • dojo spune:

      Eu beau cola din cand in cand. Fie-mea ma vede si stie ca nu are voie, pentru ca nu ii face bine (ar agita-o, e prea mult zahar etc.). Nici macar nu isi pune problema sa guste. Sotu’ bea cate un pahar de vin rosu dupa masa. Nici in bautura lui nu isi baga nasul. Sau in tigareta unui prieten, care inca nu se poate lasa de fumat.

      Eu nu am consumat alcool aproape deloc pana pe la 30 de ani. DELOC! Nu m-a atras de nicio culoare. Cafea beau acum, la 40 de ani, cate 50 de ml amestecati cu inca 200 de lapte (ca de fapt laptele imi place). Daca beau ceva (o data la an, poate), e un pahar de vin, poate si bere. Gust sampania la sarbatori. Nu am baut in viata mea ‘tarie’, nici nu m-am ametit macar.

      Ma gandesc ca, daca intelege copilul ce si cum si nu este deloc incurajat inspre astea, vom fi mai in siguranta. Mi se pare inacceptabil sa guste chiar alcool, necum sa o mai si incurajez.

    • carina spune:

      Sunt de acord cu tot ce ai scris 🙂 Cred ca majoritatea celor care scriu sunt parinti tineri, cu copii care nu ajuns inca la varsta adolescentei. Mai vreau sa adaug ca am intalnit parinti stricti, foarte stricti, parinti moderati, dar cu valori bune, care au facur eforturi mari sa-si educe corect copiii si sa le dea un exemplu bun, parinti care nu au baut niciodata excesiv, dar din pacate copiii au fost mai influentati de prieteni decat de educatia de acasa 🙁 si prin urmare au ajuns sa aiba probleme cu alcoolul. Deci mai vorbim peste vreo 10 ani si sa speram ca totul va fi bine 🙂

  • Claudia spune:

    Asta cu fumatul…. n-as pune-o la acelasi nivel cu bautura. Alcoolul mi se pare ceva mult, mult mai serios. Nu patesti nimic daca te urci la volan dupa ce-ai fumat o tigara, ca sa-mi argumentez opinia.
    Maica-mea, cand s-a prins ca fumam pe sest (la 16 ani), mi-a cerut sa-i arat tigarile. Fumam Viceroy.
    Mi le-a luat si mi-a cumparat Kent.
    „Daca tot tii sa fumezi, macar nu porcariile alea”.
    M-am lasat peste cateva luni, fara sa mi-o impuna nimeni (primeam bani de buzunar si nu eram chestionata daca am fumat/ n-am fumat). Dar daca disparuse farmecul ilicitului, fumatul nu mai era cool.
    Am impresia ca acel Kent nu a fost doar ca sa fumez ceva mai de calitate 😉

  • Andressa spune:

    Mă bucur enorm că ai scris despre asta pentru că i o mare influență asupra multor părinți. Nici eu nu i-am dat fetiței mele să guste niciodată alcool și am fost șocată câd am observat în diverse situații că, așa cum spui și tu, degustarea alcoolului este o practică foarte des întâlnită în România. Eu n-am simțit că m-ar asculta pe mine cineva dacă aș spune ce greșit este, dar poate tu schimbi comportamentul unora prin acest text.

  • Mihaela spune:

    Elisa, nici in Romania nu se serveste oficial bautura alcoolica la niciun banchet sau tabara.

    Asta nu inseamna ca nu pot sa isi cumpere/procure altfel.

    Pe de alta parte, daca tu stii sigur-sigur ca e asa, te intreb si care e tara, de curiozitate.

    Pentru ca in UK, de exemplu, 44% dintre copiii intre 11 si 14 ani au consumat alcool, 10% din ei au raspuns ca da, chiar saptamana trecuta (deci in mod curent). Ca sa nu mai zic ca cei care au raspuns ca da au zis ca au baut echivalentul a doua beri si jum, nu doar o gura. 21% de trei ori mai mult. Nici nu vreau sa stiu care ar fi statistica pt Romania. :))

    https://www.drinkaware.co.uk/research/data/uk-underage-consumption/

    @Cris: sigur ca poti intreba si de lsd, si de cocaina, nu ar fi mai bine sa incerce acasa?

    raspunsul meu personal e ca nu fumez. e un obicei daunator si pe care il exclud cu totul din viata noastra, si incurajez copiii sa faca la fel. la fel si drogurile evident.

    daca vrei ipotetic, nu i-as da sa fumeze, dar l-as lasa sa respire de foarte aproape o tigara, sa o tina in mana, sa o miroasa. As discuta de ce e cool sau nu, ce riscuri sunt etc. Echivalentul la o gura de alcool, ca nici acolo nu l-as lasa sa traga o betie.

    alcoolul nu il exclud si nu il voi exclude, pentru ca imi place. sotul meu la fel. nu suntem alcoolici, dar bem un pahar de vin rose duminica. sigur, am zis si inainte, daca sunt familii unde nu se consuma deloc alcool, bravo lor, pot spune copiilor sa nu bea niciodata si sa tinteasca catre asta. eu nu m-as simti confortabil sa ii zic sa nu bea niciodata cu paharul in mana, asa ca il pregatesc cat pot pentru acel moment, ca sa se limiteze la cantitati mici si acelea rar.

    • Cris spune:

      Explicatiile le pot da si fara sa fie necesar sa guste. E o varsta pt toate, consider ca discutiile sunt adaptate varstei, de gustat poate dupa 16-18 ani. Si eu beau un pahar, rar, la ocazii, nu vreau sa le explic ca e interzis, doar ca nu e varsta Inca.

  • Mariana Faur spune:

    Felicitări pentru articol! Din păcate în familiile românilor, consumul de alcool este o tradiție, la care nu doresc să renunțe. Eu le vorbesc elevilor mei la școală despre efectele alcoolului asupra organismului, dar nu prea am succes. Din familie și apoi de la prieteni învață că puțin alcool nu strica nimănui. Știți că de la puțin la exces ,de multe ori se trece fara sa ne dam seama.

  • Corina spune:

    Si aici in nordul Spaniei beau copiii singuri prin cluburi de la 13-14 ani probabil. Mai ales in localitatile mici. Sau hai, poate au 15. Dar beau serios. Ii vezi beti cazuti pe langa baruri si in locurile de distractie, de pe la 16 ani in mod frecvent, cand sunt petreceri. Baieti si fete. Sunt f curioasa care e tara aia atat de stricta in care adolescentii sub 18 ani sunt feriti de alcool. Sau in care beau f putin dupa 15 ani. (Evident ca cineva le vinde alcool acestor copii). Adica sincer cred ca in Romania statisticile sunt mai ok. Cel putin noi nu avem voie sa bem pe strada si asta reduce considerent consumul de alcool. Aici isi cumpara de la supermarket si beau efectiv noaptea pe strada in gasti, in zilele de distractie. E ca o traditie aproape. Suc amestecat cu tarie. Macar de ar fi vin sau bere. Si or fi si de 18 (tot nu e ok sa se imbete asa), dar multi sigur sunt minori, daca e sa te iei dupa fetisoarele de copii pe care le au. Sincer, povestind acum imi dau seama ca e trist. E destul de normalizat consumul de alcool aici. Adultii au facut si ei asta ca si adolescenti si continua sa bea f mult in mod social prin baruri. Vin si bere in general (adultii) :))

    • Printesa Urbana spune:

      Din pacate, Romania e pe locul 5 in europa la consumul de alcool. Si pe locul 10 in lume. 🙁 Mi se pare tragic.

      http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/06/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL-2018.pdf

    • Ruthie spune:

      Buna Corina

      Da-mi voie sa te corectez : bautul pe strada este interzis si in Spania. E adevarat ca tinerii inca mai fac „botellones” ( tu intelegi semnificatia) , dar incet , incet au inceput sa puna amenzi si sa nu le mai permita tinerilor sa se stranga pe spatiu public pt a consuma alcool. Iti las un fragment din El País

      ” En España, beber en la calle es ilegal y lo que cuesta esa infracción depende de dónde estés. En Madrid, una lata de cerveza, un calimocho o un ron con limón en la calle puede llegar a costar hasta 500 euros para los menores, 600 como mínimo si quien bebe ya ha cumplido los 18, esa es la multa por no cumplir con la ley municipal, que prohíbe consumir alcohol en la vía pública; en Barcelona oscilan entre los 30 y los 1.500 euros, dependiendo de cuánto se altere a los vecinos; en Bilbao, la más baja son 750, la más alta, 3.000 euros; y en Zamora, van de 30 a 600 euros.”

  • o femeie spune:

    super articol ai scris!
    Sunt complet contra consumului alcoolului la copii – adolescentii sunt alta mancare de peste, corpul e deja aproape matur (chiar daca emotional nu sunt, mai ales in anumite familii unde nici parintii nu sunt suficient de maturi emotionali si responsabili si un bun exemplu) dar la copii pana la 10-12 ani sunt complet contra!
    Da, si eu am primit vin in copilarie (cate o cescuta de cafea cu vin fiert si imi aduc aminte ca dormeam tun dupa soba, si eram la gradinita), tin minte ca puneam pe foc lemne sa facem tzuica la tara si realmente mirosul ala ma lua de cap, verisoara mea pe la 2-3 ani a scurs un rest de vin dintr-un pahar si au gasit-o in cateva minute beata sub masa! . Da, gusturile se formeaza din copilarie, dar comportamentele si obisnuinta sunt cele mai grave – victime ale acestei obisnuinte sunt persoanele care spun ca e ceva firesc si nicio problema desi e ilegal.
    Ilegal.

  • Alina spune:

    Sunt de acord ca alcoolul sa nu fie dat copiilor pentru ca nu e pentru ei, nu ii ajuta cu nimic si le poate face rau.
    Mi se pare cam sus limita de 15 ani pt adolescenti, sunt sigura ca pana atunci incearca ei alcool de undeva de curiozitate, dar asta se poate vedea pe parcurs. Nu pot sa cred ca unii sunt asa naivi sa creada ca adolescentii nu pot sa gaseasca pe cineva sa le vanda alcool chiar daca e interzis de lege sub 18 ani.

    Nu sunt insa de acord cu treaba cu impartasitul. Nu ca as merge la biserica, nu merg niciodata, deci nu ma afecteaza cu ceva, dar daca exageram sa spunem sa un varf de lingurita de vin inseamna imbatarea copilului este f posibil ca cei ce si duc uzual copiii la biserica sa ignore toate sfaturile (bune) din acest articol si e pacat.

    Acu am citit niste comentarii pe fb foarte amuzante cu parinti care zic ca nu trebuie ca parintele sa bea niciodata in fata copilului sa nu il influenteze negativ si ca nu ii va da niciodata sa bea nimic cu alcool nici la 18 ani si m-am amuzat 🙂 trebuie intrebati psihologii si cam care e rezultatul cand ceva se interzice cu desavarsire in adolescenta, eu cam intuiesc raspunsul mai ales ca mi s-a interzis cu desavarsire sa fumez si rezultatul a fost opusul.

  • Natalia spune:

    Eu am o sechela majora cu bautul alcoolului si nu i-am oferit niciodata sau voi oferi vreodata copiilor mei alcool.
    Cand fiul meu avea 2ani, am avut niste prieteni la noi. Erau si parintii mei pe acolo si cand ma asteptam mai putin, sotia lui tata ii da piticului o gura de vin. Am vazut negru in fata ochilor. La protestele mele, au inceput sa zica ca nu e mare lucru, o gurita de pofta, nu e capat de lume. Inca tremur cand ma gandesc la asta.

    • Alinus spune:

      Eu as vrea sa va intreb pe astea care va numiti copiii „pitici” ce problema cu caputul aveti voi? Care e explicatia, ca vad ca e un termen la moda? Eu sunt miniona, dar ca si copil mi s-a spus pitica la scoala ani de zile. E oribil! Banuiesc ca voi sunteti convinse ca ai vostri copii o sa creasca inalti ca brazii si n-o sa ramana „pitici”, care apropo, conform DEX-ului, mai inseamna si „nedezvoltat”.

    • Lisa spune:

      am si eu din astia care de fiecare data ma intreaba cand ne vedem la masa, daca sa ii dea lui fii-ea de 5 ani vin :)))))))…si asta tot intreaba de vreo 3-4 ani incoace. Noroc ca nu ne vedem prea des la ei. Pe sistemul sa guste :). Fata ei, cred ca a gustat mult, ca la 12 ani cam le pune in pahar si bea cu pofta ce sa zic. Sigur, nu se imbata..nu inca. Insa la 12 ani sa iti torni singura sa bei mi se pare cel putin deplasat.

  • Rox spune:

    Două chestii m-au șocat tare în comentariile la articolul ăsta, mai ales cele de pe facebook, fiind mult mai multe.
    1. Cât de mulți oameni consideră că perfect normal să dea copilului să guste alcool la fel cum le dau orice alt lucru de mâncat/băut de care sunt curioși. E ALCOOL, ce naiba, nu e o supă sau o brânză mai fistichie!
    2. Cât de mulți oameni consideră că dacă e de la popă e ok, că e vin de împărtășanie, deci nu e ca ăla din pahar de-acasă, deci e mai ok și oricum e foarte puțin. Ce dacă e săptămânal. Doamne apără și păzește (ca să rămânem în tonul ideii) ce inepții. E TOT ALCOOL. Și ce nevoie are un copil mic să de înpărtășească? Ce păcate are el?

    De fapt trei chestii m-au șocat.

    3. Cât de mulți oameni târăsc după ei la biserică copii mici care oricum nu pricep nimic din ce se întâmplă în jurul lor, numa’ să fie acolo pe calea cea dreaptă spre îndoctrinare. Pentru că doamne ferește să aștepti să crească, să aleagă el dacă și la ce biserică vrea să meargă.

    • Cristiana spune:

      Eu am primit de la bunici în copilărie de pe la 5 ani să gust alcool. Primeam un degetar mic de tot, poate 3-5 ml cu bere sau vin. Îmi amintesc că ei beau duminică câte un pahar sau de sărbători. Nu erau alcoolici. Eu simțeam că au încredere în mine, îmi ofereau să gust dar îmi țineau mereu și o predică despre riscuri și despre cum va trebui să știu să aleg când voi putea bea mai mult. Nu eram niciodată tentată să fur alcoolul de pe masă. Mai târziu pe la 14 ani, la liceul de artă, eram la internat în alt oraș, liberă și cu acces la cât alcool vroiam. Și la multe alte prostii. Iar părinții au avut mare încredere în mine și nu m-am expus niciodată la nimic. Întotdeauna am știut și am rămas cu ideea că e ok să gust doar sau să încerc. Degetarul de atunci era acum un pahar mic și atât. Părinții mei erau ambii fumători. Fumători din cei ce fumează în casă lângă copii.
      Nu lè-am urmat exemplul. Nu am fumat niciodată, nici măcar din joacă și am 36 de ani. Acum am o fetiță de 2 ani. Nu-i dau să guste de pe acum, nici vorbă, dar dacă va fi curioasă peste câțiva ani, voi proceda la fel cu ea. Îi voi explica mereu despre riscuri dar am toată încrederea că va știi să aleagă și singură mai încolo.

    • Ali spune:

      Daca maine iese Dani pe post si zice ca tre sa primeasca copilul o tuica mica inainte de masa, jumatate din copiii Romaniei ar fi crita pe sub mese

    • Rox spune:

      *să se împărtășească (scuze, am scris aiurea din greșeală)

  • Mihaela spune:

    Rox, tu nu iti iei copilul cu tine in vacanta?

    Sau daca mergi intr-o drumetie la munte…sau intr-o sedinta foto pe care nu o vrea. Sau la piscina desi ii e frica de apa. Sau la o nunta. Sau la yoga cu tine sau la karate sau orice sport?

    Acolo nu astepti sa aleaga el?

    Pe bune, ce e gresit in a integra copilul in ceva ce e parte din viata ta si unde participa si alti copii? Ca sa nu mai zic ca poate nu ai cu cine sa il lasi acasa mereu.

    • Rox spune:

      Toate cele pe care le-ai enumerat tu sunt lucruri care contribuie la buna dezvoltare a copilului – fizică (sporturile – mă rog, în piscină nu l-aș băga împotriva voinței sale că poate ar fi și mai traumatizat) sau emoțională (vacanțele). Dusul la biserică îi bagă în cap idei demne de Evul Mediu.
      La asta cu n-ai cu cine îl lăsa acasă… Dacă eu am bilete la filarmonică și n-am cu cine să-l las acasă, îl duc cu mine cu riscul să deranjeze o sală întreagă de oameni veniți să se relaxeze (pentru că e mic și evident că nu are stare și vorbește tare) sau renunț până altă dată când o să am cu cine să-l las?

    • Mihaela spune:

      @Rox: or fi idei din evul mediu, dar acum vrei ca toti parintii care sunt crestini sa fie decazuti din drepturi? sau sa nu aiba voie sa aiba copii? sau sa se duca parintii in ascuns, de parca e un secret rusinos?

      eu sincer nu cred ca cea mai buna lectie pe care o predai copilului e sa ii fie rusine de ce crede daca nu face niciun rau nimanui. degeaba compari cu filarmonica, la biserica chiar merg destul de multi copii.

      pe bune, eu nu sunt ortodoxa, dar imi dau seama ca asa cum sunt persoane care se isterizeaza ca de ce intri in biserica in pantaloni, asa sunt si alti atei care zic ca indoctrinezi cu idei din evul mediu.

      imi dau seama ca nu e o chestie care tine de religie, ci de oameni, care nu vor mereu sa fie deschisi si sa accepte ce e diferit de ei nici macar in lucruri marunte care nu ii afecteaza personal. crestinii nu accepta ca a zis nu stiu care sfant, ateii nu accepta ca nu e la moda, si tot asa. zi-mi pe scurt ce parere ai de persoanele gay, inlocuieste cu „crestin” sau „musulman” si vezi ce iese.

      trist sau pacat, in functie de cine citeste. parintele nu are dreptul de a face orice ca e parinte, sa isi flamanzeasca copilul, sa il tina in frig etc. dar ceva din personalitatea ta ii imprimi, asa cum e ea. nu duci o viata paralela, in care lasi copilul cu altii cat iesi la biserica, bei pe ascuns, mananci pe ascuns, vezi filme pe ascuns, practic il vezi 10 min pe zi, si cat il vezi te prefaci ca esti altcineva.

    • Anastasia spune:

      @Rox, de ce crezi ca mersul la.biserica nu ar contribui la dezvoltarea copilului? De dezvoltare spirituala ai auzit?

  • carina spune:

    Da vreun studiu facut de romani nu e? Ca in America stiu cum e… nici daca au 17-18 ani si in general sunt foarte stricti. Insa realitatea e fix ca in filme. Cum pleaca parintii de acasa se dau petreceri unde se consuma cantitati industriale de alcool, iar dupa 21 de ani ce sa mai zic? E jale. Si multi dintre ei se urca la volan dupa.

    Iar in UK… n-am fost personal, dar multi cunoscuti mi-au spus ca parintii beau cot la cot cu adolescentii, ca ii vezi morti de beti pe strada si ca sunt extraordinar de multi adolescenti care beau pana cad pe strada….

    Nu stiu ce sa inteleg din studiile astea. Poate ca daca le dai o gura de alcool inainte de 15 sau 18 sau 21 de ani nu e garantat ca n-or sa devina alcoolici dar cumva cred ca cei carora li se interzice cu tarie ajung sa fie foarte curiosi si foarte atrasi…. stiti cum e cu fructul interzis.

    Da, sa nu dam alcool la copii, dar studiile astea (inclusiv ce zic psihologii romani) sunt zero. Mie mi-au dat parintii cate o gura de visinata si nici n-am ajuns alcoolica, nici nu asociez alcoolul cu o stare de bine, nici nu-mi place prea mult, nici nu-mi pica bine etc. Am si fosti colegi de liceu care au baut foarte mult din adolescenta, iar acum sunt adulti normali, cu familii ok si nu mai beau ca pe vremuri 🙂 Si tind sa cred ca nici nu le dau alcool copiilor.

    • Cristiana spune:

      Carina, studiile pe un numar mai mare de oameni, mii sau mai mult, efectuate corect si pe un esantion reprezentativ, o sa fie mereu, dar mereu, mai relevante decat experienta ta personala. Sau a oricui. Nu dau raspunsuri aplicabile tuturor, e imposibil, dar cu siguranta nu sunt zero cum zici tu. Treaba asta cu „studiile sunt zero”, mie mi-au dat si nu am ajuns…asta e zero de fapt. Asa vin si eu si iti zic ca cineva din familia mea primea cate o gura de tuica si acum e alcoolic, fara sanse de vindecare. Asta nu e valabil doar aici, e valabil in orice domeniu. Eu cred ca trebuie sa incercam sa intelegem ca stiinta e importanta si sa o adaptam la situatia noastra personala.

      Am mai comentat cand s-a discutat si eu tot nu inteleg, sincer, de ce e nevoie de studii si dovezi, adica mi se pare ceva atat de evident ca nu e ok sa dai alcool unui copil incat aproape ca nu imi vine sa cred ca mai exista oameni care se indoiesc de asta 🙂 Ok, nu crezi in studii, dar strict urmand o minima logica, la ce ii foloseste unui copil de 2 ani tuica? Nu pricep….

    • Mihaela spune:

      Cristiana, studiile pot fi biased pentru ca ignora o multime de factori.

      Pun legatura de cauzalitate pe baza a doua intrebari: ati consumat alcool cand erati mic? aveti probleme cu alcoolul acum?

      e ca si cum as conclude ca toti care sunt alcoolici mancau piure. Statistic e corect, dar nu dovedeste si cauza dintre ele. Pot fi mii de factori intre care nu sunt mentionati sau cercetati.

      Uite, cu prilejul dezbaterii de aici am intalnit o gramada de exemple. Cazuri de copii care scurgeau paharele musafirilor. Copii care au baut dintr-o sticla gasita pe plaja de curiozitate. Copii care au baut o sticla uitata undeva in dulap pentru ca sa nu rateze ocazia de a gusta. Copii care adunau bomboane cu alcool de la colegi si le mancau pe ascuns. Crezi ca parintii nu le-au zis sa nu consume alcool?

      Nu stiu de ce nu am dat peste niciun exemplu de „am dat alcool sa guste si acum bea constant”.

      Toata lumea se gandeste ca ii spune copilului ca e „pentru oameni mari” si uita cat de mari se simteau ei cand aveau 10 ani.

    • Cristiana spune:

      Mihaela, ai citit macar studiul complet? Nici nu cred ca ai avut cum, pentru ca e cu pay wall, dar eu l am citit pentru ca am avut acces prin biblioteca.

      Orice studiu are biases, logic, si ele sunt expuse de autori si evaluate. Tocmai, ca nu e asa cum zici tu, statistica si studiile sunt pentru oameni care se pricep la asta si evalueaza toti factorii, nu exprima doar relatii de cauzalitate directa pe modelul „cercetatorii britanici au aflat ca…” din ziarele de scandal. Eu nu zic ca studiul referitor la alcool e perfect, zic doar ca avem nevoie toti de putina educatie si de mai putin sindrom pe care eu il numesc „buricul pamantului” – daca nu mi s a intamplat mie nu s a intampla nimanui, dar mi se intampla mie asa e la toti. Eu cred in stiinta, nu cred in exemple personale ridicate la rang de regula, nu cred ca avem aici o mostra semnificativa ca sa trag concluzii generale si nici nu ma cred mai isteata decat niste oameni care cu asta se ocupa. Am intrebari, am indoieli, evident, dar cand incepem cu teoriile conspiratiei si ne credem peste tot si toate nu contati pe mine.

      Exemplul cu alcool gustat si alcoolic acum ti l-am dat eu, mai sus, e in familia mea. Acum, eu nu cred ca de aia a ajuns el alcoolic, clar sunt mai multi factori, dar daca poti sa tai unul, de ce sa nu o faci? Alcoolismul este o boala si una foarte serioasa, cu n factori de risc si multe cauze.

      Apoi, Ti se pare ceva super usor de comunicat? Ca esti alcoolic? Cati alcoolici cunosti tu care spun raspicat ca sunt alcoolici? Cati oameni inteleg cat de mult alcool consuma? Cati zic „consum normal” si de fapt beau 1 sticla de vin pe seara? Raspunsurile te-ar mira, cred.

      Nu inteleg, sincer, ce vrei sa transmiti de fapt, imi cer scuze. Nu stiu daca am discutat cu tine si la celalalt articol, nu imi amintesc. Daca tu crezi ca e ok sa dai alcool unui copil, fa-o. Dar nu sustine ca asta e in vreun fel sanatos, corect sau logic, pentru ca nu e. Studiile pot avea multi factori care nu au fost luati in vedere, dar sunt totusi relevante. Eu inca astept un singur argument valid, unul singur, nu un studiu, pentru care e ok sa guste alcool un copil de 2 ani.

      Si gata. Nu mai comentez, pentru ca nici macar nu ma afecteaza direct acest subiect, doar ca ma necajeste cand vad cum gandesc atatia oameni teoretic educati despre un subiect atat de clar. Nu e neurochirurgie, nu sunt vaccinuri :), e ceva ce putem evalua toti fara sa ne straduim prea tare. Sau cel putin asa credeam eu.

      Dar nu, oamenii sunt in modul: nu, nu ne luati si alcoolul, am renuntat la toate E-urile, mancam doar eco, dar nu, unde ajunge lumea asta daca ne luati si tuica din educatia timpurie a bebelusilor? Pentru mine e de neinteles.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *