Prima oară la teatru în olandeză: Shakespeare cu trupa Teatrului Național

Ah, ce-mi place când fac pentru prima oară chestii!

Bine, îmi place ideea, că nu toate experiențele de prima oară sunt plăcute. De exemplu, prima ploaie torențială pe bicicletă nu a fost neapărat ceva ce aș vrea să repet. Sau prima vizită la medicul de familie din Olanda, haha, NU, lăsați, mă vindec acasă orice-ar fi, să nu cumva să vă mai deranjez.

Dar Shakespeare în olandeză a fost ceva… ăăăă cum să zic, inedit. Da.

Cum am ajuns în această situație, întrebați? Vorba bărbatului, când mi-a văzut fața după două ore de stat smirnă în scaun și ascultat nu doar olandeză, ci Shakespeare în olandeză:

-Ok, înțeleg că ai vrut la teatru, dar de ce Shakespeare?

-…………

-Și OK, Shakespeare, dar nu ai putut să mergi și tu la un Hamlet, un Romeo și Julieta, ceva? Coriolanus, serios?

Păi, prietena mea care e aici de vreo nouă ani are o prietenă care e actriță în trupa Teatrului Național al Olandei, care acum e în turneu cu Coriolanus. Aseară a fost spectacol la mine-n oraș, așa că prietena mea ne-a luat bilete. Mai era în gașcă o altă prietenă, în Olanda și ea de un deceniu.

Am zis, mna, merg cu ele, ce nu pricep, le întreb în șoaptă.

Doar că ce să vezi, 1. la teatru aici nu că nu vorbește nimeni nici măcar prin semne pe scaun, dar nici nu se mișcă nimeni. Două ore cât a durat piesa, toată lumea a stat smirnă în scaun. La un moment dat nu-mi mai simțeam fundul, m-am foit un pic să mă asigur că-l mai am, iar domnul din dreapta m-a ucis cu privirea.

Se mai râdea din când în când, dar scurt și discret. Niciun ecran, niciun telefon, nada.

Și 2. Prietenele mele care știu cu olandeza au întârziat și piesa a început fără ele, la 8 fix fix. M-am trezit singură în mijlocul sălii, pe scaun, înconjurată de localnici parfumați și aranjați, iar locurile prietenelor mele au fost ocupate imediat de doi domni venerabili.

În prima jumătate de oră m-am concentrat atât de puternic să pricep ce se zice că dacă mă atingeai, te mușcam de mână.

Mă durea fruntea de cât mă concentram, strângeam pumnii și măselele.

Apoi am decis să mă relaxez și să mă bucur de spectacol. Și a fost foarte bine. Am înțeles cam 15% din ce s-a vorbit pe scenă, restul fie am dedus, fie nimic, am asistat ca o plantă. Citisem synopsisul de acasă, nu eram chiar ca vițelul la poartă nouă.

Ce mi s-a părut interesant a fost să observ muzicalitatea limbii, intensitatea unor cuvinte (pe unele le știam, pe altele nu).

Decorul mobil, plimbat de actori, coregrafia bună, luminile mi s-au părut extraordinat de bine folosite, actrița care l-a jucat pe Coriolanus a fost excelentă (da, o femeie general de armată, în piesă chiar era femeie, prilej de a aborda societatea patriarhală, stereotipurile și feminismul, ba avea și soție, toate astea în Roma Antică), mi-a plăcut!

Mai merg cu siguranță, stau cu burta pe carte, poate data viitoare pricep și eu toate glumele, că tura asta când publicul râdea, eu încă îmi traduceam replicile anterioare glumei…

Am făcut o poză la final, la aplauze, doar pentru că și alții au făcut asta, nu aș fi îndrăznit altfel.



Printesa Urbana
Printesa Urbana

Scriu de cînd mă știu. Scriu și cît mă joc cu copiii, și sub duș, și în somn scriu. Scriu despre mine pentru mine. Și sper că ce scriu pentru mine să fie de folos și altora. Unii s-au născut să cînte, alții să facă poezii sau să frămînte pîine. Eu m-am născut să scriu declarații de dragoste copiilor mei și vieții noastre pline.

Articole: 4267

35 comentarii

  1. Ma duc sa-mi iau popcorn, sper sa nu intârzii la dezbaterea despre antepenultimul tau paragraf 😀 ca am vazut pe fb ca lumea e foooaaaaarte in forma de ceva timp 🙂

    In alta ordine de idei, faina experienta, si fain povestita! Multumim pt inca un articol care ne descreteste fruntile 😉

    • N-ai fi avut probleme din astea daca ai fi emigrat in UK, sau Irlanda, sau Canada, sau Australia, sau Noua Zeelanda, sau, de ce nu, USA. Engleza e de baza, neerlandeza e insignifianta la nivel mondial. Ce nu ti-o fi convenit la tarile astea, nu stiu. Matusa ta sta in USA, de ce nu mergeti acolo? Eu tot depun pentru loteria vizelor, pana acum nimic. Sper ca copiii sa plece in USA, care e fantastica fata de tot ce inseamna Europa. Mai putin mass shootings, dar e un aspect neglijabil.

    • Ai revenit cu insistentele? 🙂 Nu m-as muta in US nici batuta. Mass shooting sunt un aspect neglijabil. OooooK.

    • Eu nu insist, ma mir doar ca n-ai ales o tara vorbitoare de engleza, viata vi s-ar fi simplificat exponential. Nu ai cum sa compari US cu Olanda, e ridicol, Olanda e la piciorul broastei fata de US. In al doilea rand, pot parea multe mass shootings, dar daca raportezi la populatie si teritoriu, US sta chiar bine fata de Europa. Si nu in ultimul rand, faptul ca ai o parte din familie acolo, si cu siguranta le e foarte bine, ca daca nu le era bine, s-ar fi intors. Oare de nu pleaca? Ca au parte de chestii la care europeanul de rand doar viseaza. Unde ai vazut tu suburbii ca in US, aici in Europa? Sau universitati de top, crema a tot ce inseamna invatamant de top? Copiii tai cu siguranta ar pleca acolo cu prima ocazie. De universitatile de top din US toata lumea a auzit, de cele din Olanda nimeni.

    • Citez dintr-un articol recent: „The countries with the most mass shootings by country are the US, Russia, France, Germany, Canada, Finland, Belgium, Czech Republic, Italy, the Netherlands, and Switzerland.”

      The Netherlands e in top mondial mass shootings.

      Cu alte cuvinte, daca ai avea de ales intre cea mai buna tara la nivel mondial (US) si o tara obscura precum Olanda, care la nivel de mass shootings oricum sta prost, de ce ai alege varianta mediocra? Ce ti-o fi placand la olandezi, nu pot sa inteleg. Eu am ramas cu gura cascata cand am vazut ce e in US, efectiv imi curgea scuipat din gura cand am vazut ce case, masini, suburbii au, ce competitivi sunt, ce universitati au, ce inteligenti sunt, ce business-uri fac din piatra seaca, ce bani invart, ce salarii anuale au. Alta lume.

  2. Eu încă nu îndrăznesc să ma duc la un teatru, aici in Anvers. Văd prin oraș, panourile și tare mi-as dori sa ma duc. Acum am văzut ca e Tristan și Isolda. Mda… mai aștept…
    Sunt și teatre de comedie. Cred ca și alea sunt faine. Ca belgienii au un umor al lor…

  3. Eu am avut o profa super aici in Belgia. Ca sa ne familiarizam cu limba organizau o data pe semestru o piesa de teatru pentru incepatorii de limba. am participat la vreo 3-4 piese din astea cu actori adevarati si chiar celebrii. Asa am inceput sa ma duc la teatru. Dupa atatia ani merg chiar si la stand-up comedians in olandeza, nu numai la teatru?

  4. M-am amuzat teribil si la acest articol ca la multe altele. Traiesc si eu aproape aceleasi experiente ca si tine si cand iti citesc postarile ma relaxez si trec mai usor peste frustrarile legate de faptul ca nu stiu limba, legislatia si institutiile din aceasta tara( defect profesional ?- in Romania am fost timp de 20 de ani functionar public). Mult succes in tot ceea ce faci si sper sa ajung si eu in curand la intalnirile organizate de tine in diferite locatii din Olanda.

  5. Nu va trece neobservat, cel puțin nu de mine! iar dacă cineva care scrie, cîntă sau dirijează o orchestră ( sau o altă formă de artă), reușește să impresioneze chiar și un singur alt om, înseamnă că și-a atins scopul.
    Minunată experiență, aș dori și eu să trăiesc sute de astfel de emoții iar, dar le percep prin tine și prin ceea ce scrii.

  6. Nicoleta iti doresc mult succes la Lotterie si asteptam sa ne povestești cum este. Va fi oricum altfel decît crezi. Olanda este o țară minunată chiar dacă limba este grea. Noi facem mereu comparatii, pentru tine e bine in America, pentru noi in Europa.

    • US este minunata, dar voi va cramponati de mass shootings, care oricum la nivel de populatie si teritoriu sunt insignifiante. Ai sanse mai mari sa te loveasca un asteroid decat sa mori intr-un mass shooting. Citesc blogul lui Dojo, ea poate sa povesteasca mai multe. Toti plecati in US sunt super multumiti, au un nivel de trai superior celui european. De ce crezi ca Dojo a ales US si nu alta tara? S-a dus in cea mai buna tara a acestei planete, apogeul civilizatiei si traiului imbelsugat. De educatie nu mai zic, ca toata materia cenusie se duce in US, nu am auzit de nimeni geniu sau supradotat sa vrea in Olanda. Toti, absolut toti vor in US. Si peisaje superbe, oameni minunati si competitivi, nu lenesi si dolce farniente ca in Europa, care-i plina de asistati social! Acolo se face banul, muncesti si dai din coate, ai mansion si masini cum rar vezi in Europa! Voi stiti ce case au americanii??

    • Nu se poate, eu cred ca glumesti, nu are cum sa fie real ce scrii aici, nu cred ca tu chiar crezi tot ce scrii, desi nu ai trait in US vreodata. Nu cred, refuz. :)))

    • Am stat in US cu viza de turist, in zona Michigan, dar mi-a fost suficient sa ma conving de ce US e atat de cautata. Bate la fund tot ce inseamna Europa civilizata. Hai ca ai vazut si tu ce cultura a muncii au, ai vazut diferentele de mentalitate. Copiii lor devin independenti devreme, nu stau cu tati si mami pana la 35-40 de ani, cum e in Europa. Muncesc de le sar capacele si rezultatele se vad. Nu sunt pomanagii si asistati social ca in Europa, cu programe socialiste care ii tin in carca pe toti. Au case si masini cum noi, cei din Europa, nu vom avea niciodata. Capitalism Vs. socialism, il voi prefera mereu pe primul. Dojo poate sa explice mai bine, ea sta acolo de ani si e super fericita.

    • La fel pot sa zic si eu, cum ar fi sa ascultam parerea lui Dojo? Ce vreau sa spun: sunt milioane de europeni care emigreaza in US, si nu invers. Oare de ce? De ce nu vedem milioane de americani in Europa? Daca vreti ca copilul vostru sa nu se afunde in mediocritate, mergeti in US. Voi ati vazut macar ce case si masini au, ce viziune asupra vietii si muncii au, cum muncesc, ce spirit antreprenorial au? Mind-blowing. Europa e la piciorul broastei. Ar trebui sa ii admirati si sa le luati exemplul. Eu aplic anual la Loteria vizelor, insa nu am reusit. De asta spun: cine are rude acolo, sa se duca fara sa clipeasca!! Sunt socata ca unii au aceasta oportunitate fabuloasa si o refuza.

    • Buna Nicoleta, nu vreau sa iti zgudui viziunea despre lume si viata, dar nu toata lumea e interesata de „case si masini”, mai sunt si alte lucuri care fac viata buna.
      In plus, despre casele si masinile din US tot ce este de spus este ca sunt mari si … cam atat.
      Eu de ex nu-mi doresc sa locuiesc intr-un loc in care nu poti sa te deplasezi decat cu masina pentru ca totul este facut ca sa te deplasezi doar cu masina.

    • Robo, US e magnet de materie cenusie. Aici Europa pierde fluierand. Nu e vorba doar de case, ci de o anumita viziune asupra vietii. Un curaj si spirit antreprenorial, dorinta de munca si de a-ti construi propriul American Dream, care in general le lipseste europenilor. Capitalismul e motorul lumii, iar ei sunt lideri. Skilled workers castiga mult mai bine in US decat oriunde in Europa. Si, Robo, sunt metropole unde n-ai nevoie de masini (NY, LA etc). Asta nu e un argument.

    • Cred ca nu esti la curent cu nivelul chiriilor in orase ca NY si LA.
      Oricum, nu m-as duce acolo nici mort, ca nu de aglomeratie am eu nevoie in viata acum.

      Despre universitati: eu nu mai sunt la varsta la care sa ma intereseze asta, iar copiii mei se vor putea duce acolo sa studieze daca va fi cazul.

      Cat despre viziunea asupra vietii – e amuzant ca pe mine fix aia ma deranjeaza la US. Nu-mi place capitalismul in forma lui bare bone care se practica acolo, mie mi se potriveste mult mai bine abordarea sociala care exista in Europa.

      Dupa mine Europa are mixul perfect dintre capitalism si socialism. Important este, dupa mine, ca oamenii sa aiba o viata buna, nu bani.

      Si oricum, in legatura cu banii, ar mai fi de spus ca nu toata lumea din US o duce bine cu banii. Inegalitatea este foarte mare pe acolo.

      Uite un citat rapid:
      „Today, the top 1% in Europe take 12% of income (in the US, 20%) while the bottom 50% have 22% (in the US, 10%).”

    • Salut,

      Nicoleta, m-a amuzat comentariul tău și am simțit nevoia să răspund. Eu sunt una dintre cei din categoria supradotați, IQ-ul o spune, care a studiat la una din universitățile e top din SUA, am locuit acolo 4 ani și apoi am emigrat în UK. Sunt în UK de peste 10 ani cu partenerul meu și un copil, și ne gândim sa ne mutam din nou, iar una din țările din topul nostru este chiar Olanda.

      A nu se înțelege greșit – consider că educația universitara (!) la o universitate de top (!) în SUA este într-adevăr superioară, dar nu putem generaliza și spune ca educația în SUA este superioară Europei. Nu, doar ceea universitara, și nu toate universitățile. Astea fiind spuse, eu una nu pun și nu voi pune SUA pe lista locurilor unde aș mai locui. Sigur ca sunt oameni cărora le priește acolo dar asta nu înseamnă că este un adevăr obiectiv ca SUA este superioara în orice fel.

      SUA nu se potrivește valorilor mele de viață și ale multor altora. Poate e greu e crezut, dar fericirea mea nu depinde mașina pe care o conduc, ba din contră, de posibilitatea de a locui undeva unde nu sunt mașini deloc. Sunt un om care muncește mult și cu folos, și totuși știu că munca nu este scopul meu în viata, muncesc pentru a trai și nu invers. Și multe altele bineînțeles despre care putem vorbi foarte mult.

      Dacă și când copilul meu va dori să studieze în SUA, e liber sa o facă și sistemul ii permite sa facă asta fără a fi nevoie sa fi locuit acolo.

    • Robo, si in Amsterdam chiriile sunt exorbitante. Imi pare rau si chiar sunt socata ca sunt oameni care au plecat din US. Altii si-ar da o mana si un picior sa stea acolo…. Irina, chiar sunt curioasa ce nu ti-a convenit.
      Oameni buni, inteleg ca avem viziuni diferite, dar voi ar trebui sa alergati dupa cel mai bun mediu posibil, financiar, educational, social. In fine, eu voi continua sa aplic la Loterie, e visul meu sa traiesc acolo. Zona Michigan e absolut superba, sunt zeci de mii de romani acolo (in US sunt vreo 800.000 romani, daca nu si mai bine). Uimitor cum toti romanii astia au ales US in detrimentul Europei. Doar la asta sa va ganditi.

    • Mie mi se pare ca tu incerci de fapt sa te convingi pe tine, nu pe noi 🙂

      PS numai in Italia sunt 1.1 milioane de romani. Probabil ca in Europa au emigrat in total peste 4 milioane de romani.

    • Italia e la 2 pasi si n-ai nevoie de viza. Viza se ia greu si f greu pentru US. Nu orice neica-nimeni si coate-goale ajunge acolo. US isi filtreaza imigrantii, creme de la creme. Cunosc cativa ingeneri si medici romani super realizati acolo, cu case pe care nu le-ar fi putut avea niciodata in Europa…copiii in universitati de top. Nu par deloc deranjante ca trebuie sa calatoreasca cu masina :)) Oare de ce nu s-or intoarce? (Intrebare retorica, desigur)

    • Robo, dubleaza numarul. Sunt 8 milioane de romani in Europa. US, Australia, NZ mai aduna inca vreo 3-4 milioane.

    • @ Nicoleta, una e sa consideri US cea mai buna optiune pentru tine, alta e sa incerci din rasputeri sa convingi si pe altii ca asta e singurul adevar care are sens. Surprise, surprise, insa oamenii au valori diferite si ce se potriveste pentru tine, poate nu se potriveste pentru altcineva. Cum zice si Robo, pare ca incerci de fapt sa te convingi pe tine insati. Ce relevanta are unde stau oameni cu care nu ai absolut nici o legatura, in afara de faptul ca citesti despre viata lor pe blog?
      ps: zic asta in mod real si sincer, chiar iti tin pumnii si sper sa castigi la loteria vizelor! Numai bine?

    • Nr e cel putin dublu. Foarte multi au ramas cu domiciliul de RO, cand de fapt stau prin alte tari.
      Crede-ma, cei de la Statistica au umflat cu pompa cifrele astea, sa aiba mai multi bani la buget. Ideea e ca voi ati fi avut sansa extraordinara sa va mutati acolo. Nu ca insist, dar multi nu au astfel de sanse. Si e trist cand oamenii dau cu piciorul unor oportunitati extraordinare.
      Just check Dojo’s opinion.

    • ‘ nu insist’, insa repet aceiasi retorica over and over and over again =)))
      Daca tot iti place atat de mult de americani, nu astepta pana la viza, adopta-le de pe acum mentalitatea si mind your own damn business!

    • Băgându-ma si eu ca musca in lapte întreb ce șansă enormă ar fi avut autoarea sa se mute in SUA, dacă ar fi dorit asta? Faptul ca are o mătușă acolo nu are nicio relevanță, politica lor de imigrație a despărțit copii mici de părinții lor, mă îndoiesc că ar accepta reunirea familiei într-o situație ca aceasta.

    • Stiam ca rudele pot face chemare, faptul ca ai o ruda acolo e un avantaj enorm. Eu n-am, din pacate … Matusa aia parca are vreo 30 de ani de trai in US, de ce nu se intoarce oriunde in Europa? Ia intreab-o. 🙂 O sa confirme tot ce am expus eu.

    • Dacă îți face cineva chemare și apoi rămâi de tot acolo, rămâi ilegal, adică exact la fel cum ai rămâne si dacă te-ai dus cu o viză turistică sau de studiu si nu te mai întorci când îți expiră.

    • asa cunosc si eu pe cineva care a castigat viza la loteria vizelor si s-au intors in inapoi cand au avut probleme de sanatate serioase si acolo nu isi permiteau sa acceseze serviciile medicale, cunosc persoane care au plecat cu lucrul in state, insa dupa vorbele lor nu s-ar muta niciodata acolo pentru ca nu li se potriveste si nu le place. Exemple de toate felurile ( si pro si contra) vei gasi mereu, pentru ca oamenii sunt diferiti si vor lucruri diferite si ce bine ca pamantul asta e mare si are o gramada de optiuni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *