Peretele cu vederi-comori
Una dintre întrebările pe care le-am primit în campania porţilor deschise în regat a fost „ce fac cu vederile pe care le primesc de la voi” în campania Dragă Prinţesă. Eh, îmi place mie să le spun campanii, dar ele…
Una dintre întrebările pe care le-am primit în campania porţilor deschise în regat a fost „ce fac cu vederile pe care le primesc de la voi” în campania Dragă Prinţesă. Eh, îmi place mie să le spun campanii, dar ele…
1. Regret că n-am făcut un copil mai dreveme. 2. Şi mai mult regret că n-am făcut doi copii mai devreme. Acum mă gîndesc adesea că e prea tîrziu, că am amînat pînă cînd mi-a devenit imposibil. 3. Regret că…
Oameni buni, dragi colegi organizatori de concerte, că pînă la urmă şi eu şi voi lucrăm în acelaşi domeniu, şi anume să extragem omul din confortul canapelei şi să-l plasăm în faţa unei scene pe care se produce mai bine…
O viaţă avem, zic bine, da? O mîncare bună e una dintre cele mai simplu de obţinut bucurii ale vieţii, da? Indiferent că e vorba despre asta asta asta sau asta. Fericire instantă ieftină şi garantată, zic bine pînă aici,…
Scriu despre scris astăzi pentru că mi-am propus să nu mă ridic din pat decît ca să-mi mai pun nişte apă în paharul plin de amprente cu iz de taste. Azi noapte la petrecerea de cununie a unei prietene bune…
Pe Omul al cărui nume îl port (cu dificultate, recunosc) de aproape doi ani l-am cunoscut aici, pe blog. A fost genul de şir de evenimente pe care-l vezi prin filme şi-l iei drept tîmpenie scenaristică fantastică: în metrou mi-a…
Sînt stilizari ale ovarelor. Nooo, sînt două pistoale mici în două teci mici. Exclus. Sînt nişte săbiuţe cu mîner cu însemne regale. Io cred că-s iniţialele numelui stilizate. Beţe chinezeşti cu design complicat. Profiluri de ţap subnutrit rîzînd la soare.…
Mă numesc Ioana. Am 31 de ani şi jumătate. M-am născut în Piatra Neamţ pe 1 decembrie 1979 la ora 02.20. Am absolvit liceul teoretic în 1998. Tot atunci am participat la olimpiada naţională de matematică. În 2002 am absolvit…
De ce băi la ei la mal înoată peşti cît braţul meu, iar la noi stau cu burta la soare în valuri peturi de timişoreana şi ambalaje roz de tampoane always? De ce la ei mîncarea vine caldă şi bună…
Pe lîngă Kamen Bryag colţ cu Rusalka la cîţiva kilometri de Dalboka, sub un soare uscat şi-n miros de ţelină dulce. Acolo i-am pierdut şi nici c-o să-i mai recuperez curînd. Las poate-i găseşte cineva mai norocos ca mine şi-i…