
Somnul de prânz în trei (sute de decibeli)
Ne băgăm cu toții în pat, e vremea pentru somnul de prânz. Sofia în dreapta, la margine, eu la mijloc, Ivan în stânga mea, la perete. Se cuibăresc fiecare pe câte-o mână de-a mea, iar eu încep să le spun…

Ne băgăm cu toții în pat, e vremea pentru somnul de prânz. Sofia în dreapta, la margine, eu la mijloc, Ivan în stânga mea, la perete. Se cuibăresc fiecare pe câte-o mână de-a mea, iar eu încep să le spun…

Acum doi ani pe vremea asta, abia intrată în 37 de săptămâni, simțeam primele contracții. Se grăbea în brațele mele puiul! Peste câteva ore, împingeam de mama focului, nerăbdătoare să-i văd moaca mică. De cum l-am primit pe piept am…

Merg amândoi serioși, ținându-se de mână în fața mea. Din când în când, întorc pe rând capul să se asigure că sunt acolo, în spatele lor. – Suntem doar noi astăzi, am nevoie să fim o echipă, bine? le spun,…

Tai felii bagheta proaspătă și le așez pe o farfurie mică. De undeva din fundul casei, aud venind cu tropăituri pe membrul cel mai tânăr și fălcos. – Maaaami, vau pine! – Sigur, Ivan, vei primi pâine când te vei…

Băiețelul meu face curând doi ani. Doi ani. Au fost atât de plini cu de toate, de denși, de grei și de minunați că au trecut într-o clipă. Am scris într-o noapte textul de mai jos, care e cumplit de…

Acesta este refrenul vieții mele, încă de când a început primul copil să vorbească, acum vreo trei ani. De la prima oră, de când se trezește cel mai grăbit dintre omuleți (și asta se întâmplă super devreme uneori) până se culcă…

– Țe fasi, mami? – Bine, Ivan, uite, pun vase la spălat. Tu ce faci? – Mămuc otiti. – Mănânci omletă. E bună? – Bun! – Îmi dai și mie? – Nu. A ma! – E a ta, da, dar…

Ne jucăm des de-a v-ați ascunselea prin casă, de fiecare dată ne prăpădim de râs, pentru că Ivan se ascunde mereu în același loc și anunță tare imediat ce s-a pitit: – Oian atiiiș! (adică Ivan e aici) Eu reușesc…

Mănâncă singur. Mult. De toate. Ridică tacticos mini-furculița lui, înfige cu exces de zel în omleta-victimă, prilej cu care deschide și gura, să nu piardă timp. Cât transportă îmbucătura la gură, o privește, pofticios și mândru de sine totodată, cu gura…

În timp ce ne opinteam să ieșim în parc: – Cu cine ai vorbit la telefon, mami? – Cu tati. – Cu soțul tău, adică? – Da, cu soțul meu. – Cu Liviu, da? – Așa-l cheamă, da. – Care…